Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Judecătorul este un profesionist
27.01.2014 | Adrian Toni NEACȘU

Meseria judecătorului este aceea de a soluționa dosare. Să dea soluții în cauzele pe care le are, civile penale sau de orice alt fel. Cea mai nesuferită întrebare care mi se punea ca judecător era cum suport presiunea sentimentului că destinele oamenilor depind de mine. Cum suport gândul că libertatea și proprietatea oamenilor stau în pixul cu care scriam minutele soluțiilor. Sunt convins că nu există judecător care, într-un fel sau altul, să nu fi primit aceeași întrebare. E ca și cum ai întreba un militar profesionist cum poate trăi cu gândul că se pregătește pentru a împușca eficient soldați inamici. Meseria militarului nu este omorâtul oamenilor, ci aceea de militar. Judecătorul nu se ocupă de destine și proprietatea persoanelor, de libertatea ori moștenirile lor, ci doar de dosare.

Judecătorul este un profesionist al dosarelor. Face acest lucru fără emoție și fără să fie copleșit de importanța deciziei sale. Printre primele lucruri pe care trebuie să le dobândească un tânăr judecător este capacitatea de a depersonaliza situația juridică pe care o are de rezolvat. După câteva mii de soluții, inhibarea emoțiilor se produce în mod natural. Ca și în cazul medicilor, detașarea de emoții este necesară pentru chiar calitatea actului profesional. Un medic nu se lasă copleșit de grozăvia unei urgențe medicale și-și păstrează calmul pentru a putea interveni chirurgical. La fel, judecătorul este imun la drama umană pentru a putea aplica corect legea.

Tocmai de aceea, judecătorul nu poate fi manipulat emoțional. Nu încerca să-l influențezi ducând situația clientului în zona melodramei. Nu folosi prea mult retorica sensibilității. Desigur, sunt situații și situații de viață. În fața instanțelor se aduc drame umane complicate, părinți care și-au pierdut copiii, victime mutilate psihic ale violurilor, nenumărate destine individuale strivite. Exact în aceste situații însă, judecătorul va aștepta de la avocat să aibă o abordare profesionistă. Cea mai bună decizie este să răspunzi pe măsura așteptării lui și împreună să mențineți dosarul într-o zonă a neutralității profesioniste. Cea mai proastă decizie ar fi să speculezi teatral situația dramatică a părții și să încerci să forțezi emoțional judecătorul. În acel moment, practic, tu obligi judecătorul să renunțe la profesionalismul său și să dea soluția ca o persoană obișnuită de pe stradă. Cu siguranță nu va face asta. E mult mai probabil că va alege să rămână profesionist și să-ți sancționeze șantajul emoțional.

Oarecum sala de judecată seamănă cu o scenă pe care avocații au rolul principal, acela de a „impresiona” instanța, de a o convinge de adevărul părții pe care o reprezintă. Cu toate că un bun avocat e hărăzit obligatoriu cu un talent histrionic devenind un bun actor, un bun judecător nu își poate permite luxul de a se lăsa impresionat până la lacrimi ca un spectator furat de peisaj. Un bun judecător trebuie să rămână mereu vigilent și obiectiv, obligatoriu imparțial, să verifice cu mare atenție fiecare afirmație a părților raportat la probele de la dosar, să-și cântărească fiecare vorbă sau gest, un fel de Toma necredinciosul care trebuie să pipăie fiecare rană.” Judecător Loreley Mirea, Tribunalul Bihor[1].

Se spune că un judecător bun își judecă și propria mamă. Desigur, e exagerat, dar o butadă spune că exact pentru astfel de situații s-a inventat abținerea, pentru a nu fi nevoit chiar să o facă.

Judecătorul nu poate fi ușor influențat nici apelând la alte trucuri de imagine. Așa cum este indiferent la emoții, este greu de impresionat de exemplu de notorietatea, funcția sau cărțile scrise de cel din fața sa. Faptul că te îmbraci bine, că expui accesorii de lux, că ești un avocat cu succese răsunătoare te ajută, eventual, să lași o primă bună impresie, dar nicidecum nu-ți oferă un avantaj semnificativ. Judecătorii au prin formația lor tendința naturală de a echilibra situația părților din proces. O parte fără avocat va fi aproape vizibil consiliată de judecător în situația în care cealaltă parte beneficiază de serviciile unui avocat angajat. Un avocat care prin prestanța sau autoritatea lui ar dezechilibra poziția părților în fața instanței, va determina probabil intervenția unilaterală a judecătorului de partea părții mai „slabe”. E vizibil, în toate instanțele noastre, că avocații la început de drum sau cei fără experiență sunt, doar aparent paradoxal, cel mai bine tratați de judecători. Nu o fac pentru dezvoltarea lor profesională, ci pentru că judecătorul vrea și urmărește ca părțile din proces să se afle din punct de vedere procesual pe poziții asemănătoare.

Atunci când se află în sala de judecată și conduc ședința sau atunci când scriu minutele soluțiilor și le pronunță în ședință publică, judecătorii își exercită meseria pe care și-au ales-o. Este ceva senzațional doar pentru cineva din afară. Pentru ei este ceva normal, firesc, cotidian. E ceva ce poate fi, și deseori este, plictisitor, obositor, anost, stresant, ca în cazul oricărei alte profesii supuse rutinei zilnice.


[1] loreleymirea.wordpress.com


av. Adrian NEACȘU

*Fragment dintr-o lucrare în curs de apariție sub semnătura autorului la editura Wolters Kluwer


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.