Infracțiuni mediabile și procedura medierii penale

31 ianuarie 2014 | Ilie DORIN

Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala aduc noutati importante in ceea ce priveste infractiunile mediabile si procedurile de mediere penala.

Noua legislatie penala muta accentul de pe punibilitate excesiva si opresivitate, pe ideea de restaurare a faptuitorului, educare in scopul eliminarii comportamentului penal al acestuia si preintampinarii savarsirii de fapte cu caracter penal. De asemenea, participarea activa a victimei in solutionarea conflictului penal in ceea ce o priveste reparatia prejudiciului fizic si moral este mai complex reglementata in Noile Coduri.

Politicile restaurative aduse de noile reglementari includ medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, si solutie totala pentru unele infractiuni unde impacarea partilor ori retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala.

Medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, isi gaseste aplicarea in ceea ce priveste aspectele civile ale tuturor infractiunilor – repararea prejudiciilor cauzate persoanelor fizice ori juridice, element de o importanta foarte mare la individualizarea pedepsei de catre judecator. In astfel de infractiuni, intelegerea dintre faptuitor si victima cuprinsa in Acordul de Mediere va contine elemente legate de solutionarea pretentiilor civile ale victimei. Cu alte cuvinte, daca faptuitorul inca din faza de urmarire penala pana in faza judecatii depune diligentele pentru acoperirea prejudiciilor/pagubelor materiale suferite de victima, prin aceasta dovedeste si formeaza convingerea judecatorului ca regreta fapta si urmarile ei, si in functie si de alte elemente si circumstante ale cauzei, se va putea pronunta o pedeapsa mai mica. Pe langa acest avantaj al faptuitorului, victima va avea satisfactia acoperirii prejudiciului suferit intr-un timp scurt si intr-un mod concret.

Medierea ca solutie totala isi gaseste aplicarea in cazul infractiunilor pentru care raspunderea penala este inlaturata daca partile conflictului penal se impaca ori partea care a depus plangerea prealabila o retrage. In astfel de infractiuni, daca partile – faptuitor si victima – accepta medierea si parcurg procesul de mediere dupa semnarea Contractului de Mediere, solutiile cu care se poate incheia procesul de mediere sunt: fie o intelegere-impacare deplina si totala a partilor din conflict cu privire la toate aspectele conflictului, fie o intelegere partiala doar asupra aspectelor civile ale conflictului, fie niciuna din aceste variante, caz in care solutiile discutate in mediere nu multumeste in niciun sens pe una din parti. Totusi, participarea le mediere inseamna ca partile care aleg aceasta cale opteaza pentru o eventuala impacare, impacare care este la latitudinea lor si doar ele decid, in urma discutiilor cu mediatorul, daca solutiile sunt sau nu multumitoare pentru a fi convenite. Impacarea totala ar consta intr-o solutie de compromis intre faptuitor si victima, aceasta obligand faptuitorul la o anumita conduita pe care va trebui sa o aiba o anumita perioada de timp, declararea in mod public a regretului faptei si a scuzelor de rigoare, obligarea la plata unui tratament de terapie psihologica, obligarea la plata prejudiciilor morale sau orice alta forma de conduita care multumeste victima si satisface interesele ei lezate prin conflict. In medierea penala, victima are sansa dezvaluirii problemei asa cum o simte ea, asa cum a trait-o, are sansa unui confort dialogal asupra conflictului penal, sansa care poate fi prolifica daca increderea in mediator are un nivel inalt, si mediatorul este un bun ascultator si psiholog in momentul discutiilor din mediere. Un dialog prolific este acela in care etapa de mediere ce consta in generarea de optiuni se deruleaza cu cat mai multe optiuni si spatiul de discutii creat de mediator cu partile permite o marja mare de solutii. Rolul important al victimei in aceste tipuri de conflicte este dat de puterea acesteia de a mentine activ procesul penal (prin continuarea cercetarilor penale) ori de a inceta procesul penal prin retragerea plangerii ori impacarea. Durata unei medieri penale nu poate depasi 3 luni de la semnarea Contractului de mediere. Asadar, medierea penala suspenda cercetarea penala pana la un termen maxim de 3 luni, ori pana la un termen sub 3 luni – termen la care mediatorul inchide procesul de mediere si trimite documentele de finalizare a medierii catre organele judiciare. Medierea suspenda procesul penal pe o perioada de maxim 3 luni de zile, insa aceasta suspendare intervine doar prin vointa comuna a faptuitorului si a victimei de a supune conflictul medierii, vointa concretizata in Contractul de Mediere, dupa ce mediatorul a avut primele discutii cu partile (informarea partilor cu privire la mediere). Data Contractului de mediere va fi si data la care incep sa curga cele 3 luni de zile, perioada maxima de suspendare a procesului penal. Avand aceasta “putere procesuala”de a continua/suspenda/inceta procesul penal, victima va avea toate motivele sa participe la un proces de mediere, proces in care aceasta putere procesuala este mai activa ca oricand, procesul de mediere prin natura lui punand in prim plan problemele, nevoile si interesele persoanelor din conflict. Nimeni in mediere nu va putea impune victimei o anumita solutie ori o anumita conduita. Victima va trebui sa decida in mod liber si neconstransa de nimeni si de nimic, in urma discutiilor din mediere, daca agreaza o solutie si o intelegere-impacare totala, ori accepta doar intelegerea privind pretentiile civile, ori nu accepta nicio solutie propusa si discutata in mediere. Este dreptul ei de a nu agrea conditiile unei impacari ori retrageri a plangerii.

Conform noilor reglementari, statul si organele judiciare vor incuraja partile din astfel de conflicte penale sa participe la procedurile de mediere, in vederea unei solutii amiabile.

Din punct de vedere procedural, medierea penala incepe prin demararea procedurilor de mediere de catre una din parti, faptuitor sau victima (daca este interesata de solutionarea mai rapida a situatiei), care se va adresa unui mediator. Mediatorul va parcurge cu partile sedinta de informare privind medierea in care le va explica procedurile si regulile procesului de mediere, precum si drepturile lor in mediere si efectele penale ale unui eventual Acord de mediere total sau partial. Daca partile doresc sa parcurga procesul de mediere, acesta poate incepe dupa semnarea Contractului de Mediere. Toate discutiile din procesul de mediere vor fi confidentiale. Discutiile pot avea loc in zile separate cu fiecare parte din conflict, la biroul mediatorului, ori in alte locatii acceptate de parti, care asigura conditiile de confidentialite si sunt propice medierii. Este de la sine inteles ca in momentele initiale ale medierii mediatorul va lua legatura in mod separat cu partile si doar daca pe parcurs observa o deschidere si o posibilitate de intruniri comune, cu acceptul expres al partilor, va proceda la intalniri comune. O mediere penala poate incepe si se poate termina fara ca partile din conflict sa se vada. Chiar si actele finale se pot semna in mod separat. Totul va depinde de natura conflictului si de situatia si relatia dintre parti. Intr-adevar, munca mediatorului va fi mai mare, contactul cu o parte si transmiterea informatiilor si documentelor catre cealalta parte va fi sacadata, insa acest lucru nu dauneaza medierii atat timp cat mediatorul tine partile in “priza medierii”, adica le implica activ in mediere si discutiile generatoare de solutii la conflict, si le ajuta sa isi cantareasca si sa isi negocieze in mod judicios interesele incidente in cauza.