Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

De ce ar trebui eliminate sau modificate texte din Noul Cod Penal
12.02.2014 | Gheorghița STOIAN, Gheorghița STOIAN

Secţiuni: Drept penal, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Cu privire la art. 276 din Noul Cod Penal– Presiuni asupra justiției incriminează ”fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida”.

Acest text încalcă prevederile art. 6 si art. 10 din CEDO.

Toţi participanţii la actul de justiţie, avocații, judecătorii și procurorii se bucură în egală măsură de libertatea de exprimare conferită de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Avocaţii sunt vizaţi în mod direct de acest text de lege, în măsura în care se creează posibilitatea ca orice declaraţie publică a acestora (chiar şi pledoaria din faţa instanţei de judecată, care este publică) să fie interpretată şi sancţionată ca fiind făcută cu un anumit scop, acela de a influenţa sau intimida instanţa, şi nu în exerciţiul firesc al dreptului  la apărare.

Norma juridica afecteaza dreptul la liberă exprimare, la libertatea de opinie și, nu în ultimul rând, afectează obligația de rezervă a magistraților chemaţi să aplice legea şi nu să se judece la rândul lor cu părţile, avocaţii jurnaliştii, etc.

Termenii folosiți în art. 276 din Noul Cod Penal, „în scopul de a influența sau intimida”, pun sub semnul întrebării, din start, imparțialitatea instanței, componentă esențială a art. 6 CEDO.

Dacă s-ar admite că art. 276 din Noul Cod Penal conţine o normă valabilă ar trebui să se admită şi faptul că un judecător sau un procuror ar putea fi intimidat sau influențat de declarațiile publice făcute pe parcursul urmăririi penale sau al judecății. Logica juridică impune ca, în analiza acestui text de lege, să se demonstreze:
– că s-au făcut afirmații publice nereale pe parcursul derulării procedurii judiciare;
– că aceste afirmații ar conține ideea că un judecător sau un procuror, în activitatea lor, ar fi săvârșit o infracțiune sau o abatere disciplinară gravă legată de instrumentarea cauzei respective;
– că scopul acestor afirmații a fost acela de a influența sau intimida organele judiciare.

Acestei situații ar trebui să-i corespundă o sesizare din partea judecătorului sau procurorului care consideră că scopul declarațiilor a fost acela de a-l intimida sau influența.

Existența unei asemenea sesizări ar presupune că judecătorul sau procurorul s-au simțit intimidați sau influențați de afirmații, și atunci unde este imparțialitatea judecătorului sau procurorului, care trebuie ei înșiși să se abțină de la orice comentarii privind derularea procedurilor într-o cauză instrumentată?

Independenţa şi imparţialitatea instanţei, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil, înseamnă că nu ar mai exista şi s-ar putea crea un segment haotic al sistemului judiciar.

Cât privește avocații, este adevărat că libertatea de exprimare a lor își are limitele sale, tocmai pentru ocrotirea imparțialității judecătorilor și procurorilor.

Textul prevăzut la art. 276 din Noul Cod Penal tinde însă mai degrabă să stopeze orice fel de comentariu la adresa organelor judiciare, însă acest lucru nu este benefic nici uneia dintre părțile implicate în actul de justiție.

În situaţia menţinerii în Noul Cod Penal a acestui text de lege ar trebui să intre în sfera subiectului activ şi magistratii iar această necesitate este determinată de realitatea condamnării statului român de către CEDO pentru afirmaţiile făcute de procurori prin înfrângerea principiului prezumţiei de nevinovăţie.       

România a fost condamnată la CEDO în cauza Pavalache c. României, subliniindu-se că, atunci când a informat presa de arestarea preventivă a reclamantului, procurorul cazului a afirmat că toate probele duceau la stabilirea cu certitudine a vinovăţiei lui Fănel Pavalache a cărui condamnare era inevitabilă: „nimeni şi nimic nu-l mai poate scăpa de răspunderea penală”. Curtea a mai remarcat că aceste informaţii au fost relatate presei într-un context independent procedurii penale şi a concluzionat că ele încurajau publicul să îl considere pe reclamant vinovat de corupţie şi puteau genera prejudecăţi în aprecierea faptelor de către judecători.

De asemenea România a fost condamnată la CEDO pentru declaraţiile făcute de fostul Procuror General al României, Sorin Moisescu, în timpul anchetării omului de afaceri George Constantin Păunescu, pentru fraudarea Bankoop.

Punctul 6.6 din Principiile de la Bangalore afirmă că un judecător trebuie să mențină decența și ordinea în toate procedurile în fața instanței, să fie răbdător, demn și politicos în relațiile cu părțile, cu jurații, cu martorii, cu avocații și cu alte persoane cu care judecătorul (sau procurorul), în calitatea sa oficială, ia contact.

Regulile de conduită se regăsesc în codurile deontologice ale judecătorilor, procurorilor și avocaților. Ele au la bază principii comune, cum ar fi respectul reciproc, secretul profesional, integritatea și demnitatea, respectul pentru justițiabili și pentru statul de drept. Toţi participanţii la actul de justiţie trebuie să respecte aceleaşi reguli şi să li se aplice aceleaşi norme.

Art. 276 face trimitere la sintagma „face declarații publice nereale”. Logic este că, dacă sunt nereale, nu produc niciun fel de consecință pentru nimeni. Scopul declarațiilor nereale, așa cum este prevăzut de text, este aproape imposibil de demonstrat; acest scop nu presupune un avantaj material sau de altă natură, ca la alte infracțiuni, și ar trebui demonstrată o intenție directă, calificată de scopul urmărit.

Textul art. 276 trebuie mai degrabă eliminat din Noul Cod Penal, el fiind inadecvat Constituției României și legislației europene. Acest text nu ar avea ca finalitate creșterea calității și eficienței procedurilor judiciare, ci mai degrabă crearea avocatului mut. Alături de avocați se va închide definitiv gura „câinelui de pază al democrației”, presa.

Cu privire la art. 269 alin. 1 din Noul Cod Penal – favorizarea făptuitorului – ”ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.

Orice făptuitor, atunci când apelează la serviciile unui avocat, înseamnă implicit că acesta îşi ia un ajutor. Ajutorul dat de un avocat unui făptuitor  se realizează prin activităţile la care face referire art. 3 din Legea nr. 51/1995. Această normă dă dreptul avocatului să acorde consultaţii şi să redacteze cereri cu caracter juridic, să acorde asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii, să apere şi să reprezinte cu mijloace juridice specifice drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină.

Mijloacele juridice specifice de apărare a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor pot fi incluse foarte uşor în actuala formă a art. 269 alin. (1) din Noul Cod Penal, în ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală. S-ar impune modificarea textului de lege prin introducerea sintagmei „cu excepţia apărării exercitate prin avocat în condiţiile legii”.

O asemenea modificare ar asigura aplicarea eficientă a art. 2 alin. (3) din Legea nr. 51/1995  care prevede că avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.

Prin intrarea în vigoare a actualului text de la art. 269 alin. (1) din Noul Cod Penal întreaga activitate a avocatului ar putea fi stingherită de formula ajutorul dat făptuitorului.

În activitatea lor, avocaţii au un rol esenţial în administrarea corectă a justiţiei. Rolul lor este diferit însă de cel al judecătorilor şi procurorilor. Avocatul este şi trebuie să rămână un consilier de încredere al clientului şi reprezentant al acestuia în administrarea echitabilă a justiţiei.

Avocatul trebuie să rămână fidel până la capăt intereselor clientului său, independent din acest punct de vedere în exercitarea funcţiei sale, neconstrâns de faptul că ajutorul dat clientului său în mod legal poate intra sub incidenţa unui text de lege penal.

Doar păstrarea acestei independenţe asigură o bună funcţionare a unui stat de drept.

Gheorghița STOIAN
Avocat, Baroul Mehedinți

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti