Interviu Cristi Danileț. Despre imixtiunea politicului în justiției
11 februarie 2014 | JURIDICE.ro, Daniela RAŢIU
Daniela Ratiu: Strategia Blitzkrieg asupra Statului de Drept din 2012 a fost schimbata cu o strategie a razboiului in etape. Efectele lui subrezesc institutiile fundamentale ale statului. ”Martea neagra” din decembrie anul trecut i-au urmat o serie de alte episoade. Inca de anul trecut, ICCJ, CSM, chiar si DNA au transmis MJ o serie de amendamente, de modificari. Joi, 6 februarie, presedinta ICCJ, Livia Stanciu, a declarat ca a cerut din timp modificari la NCP, CPP. Cum ”cititi” refuzul de a se fi operat necesarele modificari cerute de cei din sistem?
Cristi Danilet: In vara lui 2012 s-au luat mai multe masuri la limita democratiei, care din punct de vedere politic au fost aspru criticate de institutiile europene si de state cu democratii consolidate, iar din punct de vedere al constitutionalitatii lor au fost infirmate de autoritatile noastre. Practic, statul de drept – adica stabilitatea institutiilor care asigura protejarea drepturilor omului – a fost pus in pericol. Masurile antidemocratice au continuat cu revocarea unor membri ai CSM din primavara lui 2013 (actiune esuata in cele din urma, dar denigrarea inca persista cu sprijinul site-urilor de propaganda intretinute de pseudo-jurnalisti si al televiziunilor acaparate de grupurile de interese obscure), cu intentia de modificare a Constitutiei (activitate netransparenta si incalcand standarde internationale) si au culminat cu actele normative adoptate in „martea neagra” care au vizat pe de o parte consacrarea imunitatii pentru fapte grave a parlamentarilor si ministrilor (initiativa infirmata de CCR), iar pe de alta parte gratierea celor deja condamnati (proiect ramas in asteptare). Acum, se reiau discutiile pe modificarea Constitutiei si pe noile coduri, de abia intrate in vigoare la 1 februarie 2014.
Activitatea legislativa din Romania este caracterizata de mediocritate – legile sunt mult prea multe (doar anul trecut s-au adoptat 380 legi si 120 ordonante de urgenta) si prea des modificate – de exemplu, noile coduri au trecut prin mai multe guverne si parlamente, care si-au lasat amprenta asupra lor: noul cod civil din 2011 a fost modificat inainte de intrarea in vigoare cam o treime si apoi de inca patru ori in primele sase luni; noile coduri penal si de procedura penala au fost, fiecare, modificate substantial prin legile de punere in aplicare, apoi printr-o Ordonanta de urgenta dupa nicio saptamana de la intrarea in vigoare si deja sunt in dezbatere alte doua proiecte de modificare a lor prin lege. In cursul acestor modificari, au fost introduse mai multe prevederi pe care de abia acum le-am descoperit, dar am vazut cu totii cum cuvantul profesionistilor nu a contat pentru corectarea acelor erori mai inainte de 1 februarie.
Daniela Ratiu: Intrarea in vigoare a noului Cod Penal si al celui de Procedura Penala a iscat un val de critici din partea magistratilor, a societatii civile, dar si a jurnalistilor. Am asistat la o declaratie halucinanta din partea premierului Ponta (cu p de la plagiat) potrivit careia Codul de Procedura Penala ar tine de ”bucataria interna a Justitiei”, intelegem ca pentru premier CPP este un soi de regulament de ordine interioara. CPP este orice altceva decat un cod de ”bucatarie interna”, iar aprecierea e halucinanta venind de la un fost procuror.
Cristi Danilet: Modificarile majore ale Codului de procedura penala au avut loc vara trecuta. In spatiul public au lipsit dezbaterile cu privire la acestea. Apoi s-a apropiat data de 1 februarie si din nou au lipsit dezbaterile. Sunt noi infractiuni in Codul penal si populatia nu le stie. Sunt noi drepturi si obligatii procedurale pe care justitiabilii nu le cunosc. Nu stiu daca e rea-credinta din partea autoritatilor, dar sigur e lipsa de viziune si de simt practic.
Cand doua legi atat de importante, precum cele doua coduri in materie penala, intra in vigoare, e normal sa fie gasite si deficiente. Pana la urma vorbim de peste 1000 articole noi. Reactia magistratilor a fost una de natura tehnica, axata pe cateva chestiuni de procedura care au fost observate imediat. Acestea sunt importante pentru a efectua in conditii legale urmarirea penala sau judecata, iar de legalitatea lor depinde solutia intr-un caz concret. Ca magistrati, nu putem risca sa incalcam drepturile omului, asa ca prevederile legale trebuie sa fie extrem de clare. Procedura este tot atat de importanta ca si dreptul substantial, nici vorba de „bucatarie interna” – ea e garantia ca cei vinovati sunt trasi la raspundere penala si ca cei nevinovati nu risca asa ceva.
Dar mai sunt si alte chestiuni, de politica penala, si acestea cred eu ca ar fi trebuit discutate anterior alcatuirii codurilor. De exemplu, e justificata reducerea pedepselor pentru infractiuni indreptate contra patrimoniului in conditiile in care numarul acestor infractiuni este in crestere? Sau disparitia infractiunii de vatamare corporala din culpa care a generat leziuni vindecabile in maxim 90 zile, cand accidentele de circulatie in Romania fac ca pe soselele noastre sa fie un adevarat carnagiu si victima sa fie de acum nevoita sa plateasca taxa de timbru pentru a intenta proces civil soferului vinovat? E fireasca reducerea pedepselor pentru coruptie cand acest flagel a cuprins toata Europa? E normala mentinerea unor termene de prescriptie a raspunderii penale? E in regula eliminarea unei cai de atac? E bine ca urmarirea penala sa devina contradictorie la fel ca judecata?
Daniela Ratiu: O alta miscare care a avut loc la doar patru zile dupa intrarea in vigoare a NCP, a fost abrogarea in Senat a unei infractiuni menita sa apere demnitatea magistratilor acuzati in mod public si nefondat de comiterea unor incalcari ale legii. V-ati exprimat in aceasta chestiune afirmand ca motivul ar fi ilar si anume ar afecta libertatea de exprimare.
Cristi Danilet: E un semnal extrem de prost pe care il transmite Parlamentul. Pe de o parte confirma ce spuneam eu la inceput, cum ca activitatea de legiferare e una mediocra, pe de o parte arata dorinta politicienilor de a nu proteja demnitatea oamenilor. Acest lucru s-a mai intamplat odata, cand au fost abrogate infractiunile de insulta si calomnie. Cetatenii trebuie sa stie ca exista un drept constitutional, si anume dreptul la demnitate. Si ca mai exista un drept la fel de important, se numeste libertatea de exprimare. Pe cand primul este unul absolut, cel de al doilea are limite: nu poate fi exercitat atata timp cat aduce atingere primului. Or, cei care afirma lucruri neadevarate despre unele persoane si cei care jignesc trebuie trasi la raspundere. Acest lucru este protejat civil – prin art. 74 si urmat. C.civil, si se dorea protejat penal prin incriminarea insultei si calomniei (asa cum e in majoritatea statelor europene) care trebuie sa revina cat mai devreme in Codul penal. Cu privire la magistrati, infractiunea din Noul Cod penal numita „presiuni asupra justitiei” trebuia sa interzica acuzatiile nereale la adresa magistratilor cu scopul de a-i intima si presa sa dea anumite solutii. Nu e usor sa fii magistrat si functia iti cere sa fii vertical si sa ai stomac suficient de puternic ca sa nu te lasi influentat de tot felul de minciuni care se spun azi despre tine. Dar nici nu poti permite ca inculpatii, avocatii, politicienii sau presa sa te acuze de tot felul de lucruri cand ai de solutionat un dosar, si acestia sa nu raspunda in vreun fel. Nu exista libertatea de expresie calomniatoare, sa fim bine intelesi!
Daniela Ratiu: Auzim adeseori, atunci cand politicienii sunt condamnati, cum ca de fapt dosarul lor este unul politic. Acuzatiile sunt la adresa, in special, a judecatorilor de la instanta suprema. Ceea ce se omite este faptul ca aceste dosare sunt solutionate pe baza de probe. Si-ar risca un judecator reputatia profesionala pentru a da un verdict in lipsa probelor?
Cristi Danilet: Daca un procuror ar instrumenta un dosar penal la comanda politica sau un judecator ar condamna o persoana in lipsa probelor de vinovatie, acestia s-ar face vinovati de comiterea unor infractiuni care ar atrage condamnarea lor si excluderea imediata din profesie. Pana acum nu a existat nici macar un singur dosar in care sa se dovedeasca ca un magistrat ar fi dat solutia altfel decat potrivit legii si probelor. Acele afirmatii de care vorbiti vin de la infractori sau prieteni ai infractorilor. Imi repugna sa ma cobor la nivelul acestora, pentru a le combate minciunile. Desi dovediti indubitabil, nici macar nu dau dovada de barbatie sa recunoasca ca au gresit – avem o singura exceptie: un dosar recent, cu un parlamentar condamnat pentru coruptie, care in fata instantei supreme a recunoscut fapta. Eu cred ca lumea a inteles ca, incepand de la reformele din 2004, magistratii sunt independenti si nimeni nu mai crede acuzatiile iresponsabile cu privire la controlul justitiei.
Daniela Ratiu: Una dintre gaselnite pe care USL doreste sa o introduca este aceea ca sa se evite instanta suprema, iar politicienii sa fie judecati de instantele inferioare. Care este jocul?
Cristi Danilet: Puterea judecatoreasca este reprezentata la varful ei de ICCJ. Pentru a asigura egalitatea puterilor, consacrata constitutional, s-a prevazut ca parlamentarii si ministrii sa fie judecati de judecatorii supremi. In felul acesta se exclud si eventualele influente pe care parlamentarii le-ar putea exercita asupra judecatorilor de la instantele inferioare, cu mai putina experienta – de altfel, aceasta este si justificarea pentru care avocatii care sunt si parlamentari nu au voie sa reprezinte clientii in fata instantelor inferioare ierarhic. Acum am vazut ca se discuta necesitatea ca parlamentarii si ministrii sa fie judecati in prima instanta de instantele ordinare, motivandu-se egalitatea tuturor in fata legii. Argumentul nu tine: exista anumite infractiuni care atrag competente materiale diferite (de ex, autorul unui furt va fi judecat la Judecatorie, iar autorul unui omor la Tribunal), dupa cum exista anumite calitati care atrag competente personale diferite (de ex, un inculpat ordinar va fi judecat la Judecatorie sau Tribunal, un avocat sau un consilier la Curtea de Conturi va fi judecat la Curtea de Apel, iar un membru CSM sau un parlamentar va fi judecat la ICCJ). Or, daca am accepta argumentul „egalitatii in fata legii”, ar insemna ca toti sa fie judecati la aceeasi instanta si chiar de acelasi judecator, ceea ce este de neimaginat. In realitate, politicienii sunt ingroziti de suita de condamnari de la suprema ale unor confrati de ai lor: daca ar modifica Constitutia, ar fi judecati pentru acte de coruptie la Tribunal si, pentru ca nu mai exista decat o singura cale de atac, ar fi judecati in apel la Curtea de Apel si atunci nu ar mai ajunge in fata judecatorilor supremi. Ei bine, indiferent de modificarile care se vor face, eu cred ca acelasi lucru il va astepta pe orice infractor: inchisoarea, daca a gresit. Iar cine este cinstit si corect, nu are de ce sa se teama.
Daniela Ratiu: Proiectul Legii descentralizarii a fost amendat de CCR ca fiind neconstitutional. CCR este o instanta hulita de catre politicienii corupti. ICCJ este la randul ei supusa unei incercari de ”ajustare”.
Cristi Danilet: Romania este impartita in mod artificial in doua tabere: cei pro si cei contra – politicienii sunt astfel, televiziunile la fel, pana si oamenii simpli de pe strada. Acesta este rezultatul informatiilor partinice servite ani de-a randul unui popor dezorientat si a manipularilor intentionate facute de cei ce isi urmaresc propriul interes folosind entitati media si institutii ale statului.
Prin urmare, daca totul e fie intr-un fel, fie in felul opus, de ce nu ar fi privire si institutiile statului de drept tot asa?! Sa fim seriosi, nici un decident politic sau televiziune cumparata nu va vorbi de bine aceste institutii ci, cand vor da o hotarare care nemultumeste grupurile de interese (am spus bine: „grupurile de interese”!) populatia va fi intoxicata cu „raul” facut de acestea, acuzatiile vor curge in lant si apoi vor urma initiativele de modificare a competentelor sau atributiilor. Ne-am obisnuit azi ca legile sa fie date dupa cum unii vor sa fie lasati in pace sa isi faca afacerile fara teama de a fi trasi la raspundere. Or, in aceasta ecuatie, CCR ar trebui sa sanctioneze legile care contravin Constitutiei, ICCJ sa condamne persoanele cu functii inalte in stat care comit infractiuni, iar CSM sa sanctioneze public discursurile sau initiativele legislative prin care se infrange independenta justitiei. In rolul inalt al acestor institutii rezida intentia de a le controla sau slabi. Din fericire lucrurile stau exact invers, si asta pentru ca in Romania am inceput sa avem sau cel putin sa discutam despre o cultura a legii.
Daniela Ratiu: Chestiunea interceptarilor a iscat si ea multa nemultumire. Felul in care s-a schimbat CPP in ceea ce priveste regimul interceptarilor va afecta dosarele in curs? Va face mai greu de instrumentat anchetele in cazurile de coruptie?
Cristi Danilet: Interceptarile deja autorizate potrivit vechiului cod raman valabile. Pentru prelungirea acestora sau pentru acordarea unor noi autorizatii trebuie respectate conditiile din noul cod. Cu privire la acestea, exista o interpretare avansata de procurori cum ca interceptarea unei persoane determinate ar putea fi facuta numai dupa inceperea urmaririi penale fata de cel investigat, ceea ce presupune instiintarea lui. Acesta este motivul pentru care s-a propus Guvernului sa indrepte rapid Codul printr-o ordonanta de urgenta, ca anchetele sa nu fie afectate. Repet, e o interpretare, dar sunt convins ca in practica se va gasi solutia legala ca, pana la modificarea necesara, sa nu fie afectata aflarea adevarului in cauze. Pana la urma, legislatia trebuie sa creeze instrumentele necesare prinderii infractorilor, nu sa contina prevederi care pot fi utilizate de acestia sa scape de raspundere.
Daniela Ratiu: Desi oficialii europeni atrag atentia asupra derapajelor, atacului asupra institutiilor fundamentale, prin MCV, rapoartele Comisiei Europene, opinii ale Comisiei de la Venetia, prin vocea celor mai importante ambasade, USL isi continua asaltul. Tratatele si conventiile la care suntem parte impun anumite rigori, obligatii, acestea nu sunt facultative. Suntem parte a unei uniuni, a unei constructii care functioneaza pe baza unor principii. Pana unde vor merge politicienii in aceasta cursa nebuna?
Cristi Danilet: Eu nu vreau sa fac aprecieri cu privire la partidele politice. USL este o coalitie politica prezenta in Parlament si Guvern. Or, potrivit regulilor democratiei, Parlamentul si Guvernului sunt autoritati fundamentale ale Statului Roman, drept pentru care refuz sa cred in „confiscarea” lor. Prin urmare, referindu-ma la autoritatile statului, pot spune ca acestea refuza sa accepte situatia politica internationala: sunt voci ale politicienilor care refuza sa accepte ca suntem parte in UE si ca trebuie sa respectam anumite reguli pe care este aceasta construita – demnitatea umana, libertatea, democratia, egalitatea, statul de drept, respectarea drepturilor omului (art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana). Ce ma ingrijoreaza este ca uneori aud voci si ale magistratilor in acest sens – magistrati care fie au ramas cu o mentalitate invechita neacceptand modernizarea sistemului judiciar, fie au intrat in sistem mai inainte de a intelege care e rolul magistratului intr-o societate democratica. Regulile sunt simple: am intrat in Europa pentru ca asa ne-am dorit, Europa ne-a adus un progres considerabil prin investitiile din ultimii 15 ani, iar odata aflati aici trebuie sa respectam standardele la care am aderat pentru ca nivelul de bunastare a romanilor sa ajunga la fel cu cel al celorlalti cetateni europeni. Iar pentru aceasta independenta justitiei si separarea puterilor sunt esentiale. Oricine nu respecta aceste cerinte nu numai ca este anti-european, ci este anti-democratic.
Daniela Ratiu: Violenta mediatica a atins cote alarmante. Atac la persoana, la imagine si la demnitatea persoanei. Ati fost chiar si dumneavoastra, si sunteti in continuare, tinta unor astfel de atacuri media. Am avut in saptamana care tocmai s-a incheiat decizia CNA de a amenda postul de stiri B1Tv pe de o parte, iar Antena 3 pe de alta parte. Episodul care a facut obiectul decizie de a amenda postul A3 a fost atacul mediatic al carui subiect a fost jurnalista Andreea Pora. Dupa aceasta amenda, postul a continuat aceeasi. Amenda pe care B1Tv a primit-o, jurnalistul Robert Turcescu, este, in fapt, pentru ”delictul de opinie”.
Cristi Danilet: Eu nu vreau sa rejudec in vreun fel situatiile care au dus la aplicarea acelor amenzi. Ce observ insa cu regret este o deraiere a televiziunilor si a presei in general de la rolul primar de informare si cel secundar de formare: acum, rolul central pare dezinformarea. Romanii deschid dimineata site-urile de ziare unde la comentarii pot injura nestingherit sub adapostul anonimitatii, iar seara stau hipnotizati la talk-show-urile sa ii vada pe altii cum se injura. Eu nu pot intelege lipsa asta de discernamant: pe de o parte a invitatilor atoatestiutori care triumfa la fiecare insulta adresata celui din tabara adversa, pe de alta parte a publicului care ingurgiteaza orice informatie ca un adevar imbatabil. Cred cu tarie ca lipsa unei deontologii profesionale a ziaristului si lipsa unei legi a presei a coborat jurnalismul nu doar la nivel de mahala, ci deseori la cadrul de comitere a unor infractiuni. Cat ma priveste, nu am de ce ma teme: in viata profesionala sunt prea corect pentru a putea fi santajabil, asa cum s-a incercat nu o data, iar viata personala mi-o traiesc din plin astfel incat sa nu am regrete mai tarziu. Nu e nimic de care sa imi fie rusine, iar atacurile care se fac in ce ma priveste sunt doar dovada impotentei intelectuale si a invidiei unora – nu multi, ci doar galagiosi.
Daniela Ratiu: Vi s-a reprosat adeseori faptul ca aveti o atitudine publica apreciindu-se de catre critici ai d-voastra cum ca judecatorul nu ar avea voie sa iasa pe sticla. ”Judecatorul este personajul central al statului de drept”, decizia CCR nr. 375/2005 p. 28, ati postat pe Facebook. Se spune adesea si ca lupta pentru statul de drept, in aceste vremuri in care reactia publica este foarte slaba, este, in fapt, dusa de profesionistii din institutii precum ICCJ, CCR, DNA, ANI. Este o lupta inegala cu sistemul mafiot? Are sorti de izbanda?
Cristi Danilet: Spre deosebire de multi care ma critica, eu am ceva ani in spate de cultura democratica, formata prin studiu intens (m-am pus la curent cu evolutia justitiei din ultimii 30 ani din Europa si sunt cel care a tradus pentru prima data in Romania standardele internationale in materie de justitie) si consolidata prin pregatire in state avansate (Franta, Olanda, SUA), fiind invitat in mod regulat in statele din Europa Centrala si de Est pentru a tine prelegeri despre independenta justitiei si responsabilitatea magistratilor. In urma cu peste 20 ani s-a cazut de acord asupra rolurilor unui judecator in democratie: 1. sa solutioneze litigii, 2. sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, 3. sa sustina statul de drept. Acest al treilea rol eu mi l-am asumat in Romania, in mod public, cu toate riscurile: am dat interviuri, am deschis un blog, am colaborat la proiecte de legi, m-am intalnit cu elevi, studenti si cetateni simpli fata in fata sau pe Facebook – toate acestea pentru a explica ce rost are justitia, de ce e importanta increderea in magistrati, cum sunt organizate institutiile judiciare, care sunt si cum sunt ocrotite drepturile omului. Ipostaza de membru CSM pe care o detin din 2011 m-a obligat si mai mult, fiind indrituit sa adopt reactii la atacuri inadmisibile impotriva justitiei ca sistem sau impotriva colegilor mei ca indivizi. Desigur, au fost si reactii contrare: ale unora din afara sistemului – cei care pretind libertatea lor de expresie, dar nu suporta sa o vada la altii; dar si ale unora din sistemul juridic unde si eu activez – cei care nu numai ca nu cunosc cele trei roluri ale judecatorului, dar care nici nu sunt dispusi sa isi asume un rol social, limitandu-se la un univers in care considera ca fac tot ce trebuie daca dau solutii in dosare. Ei bine, eu cred ca misiunea judecatorului este alta: judecatorul nu are in fata cauze, ci persoane; el nu frunzareste hartii, ci influenteaza destine; solutia lui nu se limiteaza doar la dosarul din fata sa, ci prin hotararea pe care o da indreapta un rau produs cuiva si poate chiar societatea. Ca mine gandesc deja multi magistrati. Desi nedispusi inca sa iasa public, ei isi indeplinesc functia cu onoare si probitate. E suficient, deocamdata. Nici macar nu stiu daca este o lupta inegala. Ce stiu este ca e o lupta de durata, in care avem de partea noastra lege si trebuie sa ni se alature cetatenii corecti. Or, increderea in justitie a crescut considerabil in ultimii doi ani pentru ca oamenii vad deja realitatea: aceea ca justitia functioneaza.
*Mulțumim timisoaraexpress.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
