BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Trimitere preliminară formulată de o instanţă din România (Tribunalul Sibiu, C-69/14, Târşia). UPDATE: Concluziile Avocatului General. UPDATE: Hotărârea Curții de Justiție
07.10.2015 | Daniel-Mihail ȘANDRU

 
SMARTBILL

8 octombrie 2015: Hotărârea Curții din 6 octombrie 2015 în cauza C-69/14, Târșia:
Dreptul Uniunii, în special principiile echivalenţei şi efectivităţii, trebuie interpretat în sensul că nu se opune, în împrejurări precum cele din litigiul principal, ca o instanţă naţională să nu aibă posibilitatea de a revizui o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în cadrul unei acţiuni de natură civilă, în cazul în care această hotărâre se dovedeşte a fi incompatibilă cu o interpretare a dreptului Uniunii reţinută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ulterior datei la care hotărârea menţionată a rămas definitivă, chiar dacă o astfel de posibilitate există în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti definitive incompatibile cu dreptul Uniunii pronunţate în cadrul unor acţiuni de natură administrativă.

Hotărârea integrală poate fi accesată aici.

***

24 aprilie 2015: Concluziile Avocatului General Jääskinen, din 23 aprilie 2015, în cauza C-69/14, Târșia:

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiul efectivității consacrat în jurisprudența Curții de Justiție nu se opun unei reglementări naționale care permite revizuirea hotărârilor judecătorești naționale pronunțate în materia contenciosului administrativ în cazul unei încălcări a principiului supremației dreptului Uniunii Europene și care nu permite revizuirea în același temei a hotărârilor judecătorești naționale pronunțate în materie civilă. Aceasta concluzie este supusă condiției să existe o claritate suficientă în privința procedurii corecte pentru remedierea încălcării dreptului Uniunii Europene în discuție și ca o hotărâre definitivă a unei instanțe prin care aceasta se declară din oficiu necompetentă să nu poată împiedica solicitarea reparației în fața unei instanțe competente.

Principiul echivalenței se opune unei reglementări naționale care permite revizuirea hotărârilor judecătorești naționale pronunțate în procedura civilă ca urmare a unei hotărâri ulterioare a Curții Constituționale naționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului, însă nu o permite în cazul unei hotărâri ulterioare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Întregul cuprins al concluziilor este disponibil aici.

***

19 februarie 2014: Întrebarea preliminară, formulată – în revizuire – de Tribunalul Sibiu, astfel cum este menţionată în încheierea instanţei din 16 ianuarie 2014:
„Art. 17, 20, 21 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 6 din Tratatul Uniunii Europene, art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, principiul securităţii juridice tras din dreptul comunitar şi jurisprudenţa CJUE, pot fi interpretate ca opunându-se unei reglementări precum articolul 21 alineat 2 din Legea nr. 544/2004 care prevăd posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătoreşti interne pronunţate exclusiv în materia contenciosului administrativ în ipoteza încălcării principiului priorităţii dreptului comunitar şi nu permit posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătoreşti interne pronunţate în alte materii decât contenciosul administrativ (civile, penale) în ipoteza încălcării aceluiaşi principiu al priorităţii dreptului comunitar prin aceste din urmă hotărâri?”

Lista tuturor trimiterilor preliminare formulate de către instanțele din România se află pe platforma IADUER.ro, proiect susţinut de JURIDICE.ro.

:: sursa: IADUER – un proiect CSDE, ARDAE și FJR

prof. univ. dr. Mihai ȘANDRU


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Trimitere preliminară formulată de o instanţă din România (Tribunalul Sibiu, C-69/14, Târşia). UPDATE: Concluziile Avocatului General. UPDATE: Hotărârea Curții de Justiție”

  1. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    În data de 27 ianuarie avem pledoaria în fața Marii Camere. Urăm succes!

  2. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    Cauza Târșia va reprezenta oportunitatea perfectă de a modifica al nostru Cod de procedură civilă și de a-l aduce mai aproape de principiile structurale ale Uniunii Europene. Felicitări domnului avocat Târșia și Tribunalului Sibiu pentru contribuția la armonizarea cu cerințele dreptului UE a procedurii civile.

    Pe fond, am o problemă cu traducerea realizată în limba română a Concluziilor Avocatului general pentru că nu avem principiul supremației dreptului UE ci principiul aplicării prioritare a dreptului UE. În toate limbile UE se vorbește despre aplicare prioritară, numai în limba română se vorbește de supremație. Iar există deja jurisprudență constantă a Curții prin care se zice că atunci când ai conflict între diferitele versiuni, primează cele aflate în majoritate. Iar aici este vorba de o majoritate absolută! Singurul motiv pentru care nu este unanimitate este faptul că traducătorii români insistă să-i spună supremație.

    Dacă am fi avut supremație, judecătorul ar fi avut competența să declare invalidă o normă de drept intern contrară, nu doar inaplicabilă. La fel cum are de exemplu competența să declare un act administrativ cu un caracter normativ ca fiind nelegal, și asta cu efect erga omnes. Dar nu are această competență, deoarece norma rămâne validă continuând să se aplice – posibil pentru totdeauna- în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii.

    Cer prea mult dacă vreau ca noțiunile să reflecte fix situația de fapt? Ca o sintagmă să nu riște să înșele percepția celor care o citesc? Așteptările lor? Sper că nu.

  3. În data de 6 octombrie va fi pronunțată hotărârea Curții, ce va fi disponibilă pe curia.eu după ora 12 (http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo1_6581/?dateDebut=6/10/2015&dateFin=6/10/2015)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.