ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
22 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

De ce sunt anulate cererile de chemare în judecată?

26.02.2014 | Laura COSMA, Laura COSMA
Abonare newsletter

Zilele trecute mi-a fost comunicata o incheiere prin care s-a anulat cererea de chemare in judecata formulate de mine. Motivul? Instanta a facut aplicarea art. 200 alin. 3 din NCPC si a anulat cererea de chemare in judecata intrucat reclamanta nu s-a conformat obligatiei de a depune interogatoriul pe care l-a propus spre a fi luat paratei care potrivit legii raspunde in scris. Altfel spus, reclamanta nu si-a indeplinit obligatiile stabilite in sarcina sa, obligatie care n-are insa de-a face cu modificarea ori completarea cererii de chemare in judecata.

Timp de cateva zile am tot oscilat intre soc, negare si furie. M-am tot intrebat cum a fost posibil sa se intample asa ceva. Si, ca tot avocatul, presupun, am pus mana pe carte (a se citi cod) incercand sa inteleg de ce.

Am citit si rascitit articolele 194 si 200. In interpretarea pe care o dau eu art. 200 din C.p.civ., anularea cererii intervine numai pentru neindeplinirea cerintelor privitoare la cererea de chemare in judecata. Art. 200 alin. 3 se refera in mod expres la obligatiile privind modificarea sau completarea cererii de chemare in judecata, nicidecum la obligatia de depunere a interogatoriului.

M-am gandit ca interogatoriul este un element extrinsec cererii de chemare in judecata, neputandu-se considera ca prin interogatoriu reclamantul ar putea sa isi completeze ori modifice cererea de chemare in judecata.

Amintindu-mi ca in vechiul cod interogatoriul era o proba, mi-am zis sa verific care este situatia in noul cod.

Mi-am extins lectura si la capitolul probe, gandind ca legiuitorul o fi introdus vreun articol care excepteaza anumite probe de la a fi incuviintate de instanta. N-am gasit un astfel de articol. In schimb, a rezultat ca interogatoriul este si potrivit noului cod de procedura o proba. Una dintre probe mai exact caci potrivit noului cod probele s-au inmultit.

Am verificat toate comunicarile primite in etapa de regularizare a cererii cautand o incheiere prin care instanta, dupa ce isi va fi verificat competenta sa incuviinteze probe partilor. N-am gasit. O alta intrebare mi-a rasarit in minte. Daca proba ar fi fost deja incuviintata, care ar fi fost sanctiunea pentru nedepunerea interogatoriului ce urma a fi luat in scris partii potrivnice? Raspunsul pe care mi l-am dat eu mie a fost decaderea.

Art. 255 vorbeste despre admisibilitatea probelor iar art. 258 din C.p.civ. despre incuviintarea lor. Daca am fi depus interogatoriul anterior constituirii legale a completului de judecata si anterior verificarii competentei instantei, parata ar fi trebuit sa raspunda si astfel ar fi fost deja administrata proba cu interogatoriul, desi ea n-a fost inca incuviintata (cu tot ce presupune aceasta incuviintare).

Ori cererea era inca in etapa de regularizare, etapa in care judecatorul comunica interogatoriul fara a verifica concludenta, pertinenta si utilitatea intrebarilor puse la interogatoriu, fara a putea verifica daca aceasta proba este de natura sa duca la solutionarea cauzei, daca e utila, pertinenta si concludenta (cum spuneam, potrivit vechiului cod).

Si m-am mai intrebat care ar fi sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata in ipoteza in care paratul nu depune interogatoriul pe care l-a propus prin intampinare spre a fi luat unui reclamant care potrivit legii raspunde in scris? Anularea intampinarii? Bineinteles ca nu. Si atunci, unde este egalitatea partilor?

Aplicarea sanctiunii anularii cererii incalca principiul egalitatii intrucat, in ipoteza nedepunerii de catre parat a interogatoriului solicitat prin intampinare, sanctiunea care va fi aplicata va fi acea a decaderii acestuia din dreptul de a administra aceasta proba, nicidecum nulitatea cererii. Pe de alta parte, in ipoteza in care reclamanta s-ar fi judecat cu un parat care raspunde la interogatoriu in conditiile art. 352, nu ar fi avut obligatia depunerii interogatoriului.

Ajungand in acest punct, am simtit nevoia sa deschid codul de procedura la capitoul II, amintindu-mi ca m-a bucurat cand am vazut principiile fundamentale ale procesului civil consacrate legislativ: dreptul la un proces echitabil – consacrat de art. 6, egalitatea – consacrat de art. 8, contradictorialitatea – consacrata de art. 14, oralitatea – consacrat de art. 15, nemijlocirea – consacrat de art 16.

Lecturarea principiilor mi-a oferit o noua perspectiva asupra problemei. Sanctiunea anularii cererii pentru nedepunerea interogatoriului – proba care nu a fost incuviintata, ea nefiind niciodata supusa dezbaterii orale si contradictorii a partilor, instanta nepronuntandu-se niciodata asupra utilitatii, relevantei si pertinentei acestei probe – este un obstacol in exercitiul liberului acces la justitie.

Am uitat sa spun ca cererea de chemare in judecata este o plangere contraventionala care trebuie formulata intr-un anume termen.

Mi-am zis ca respectarea principiilor consacrate legislativ ar fi trebuit sa primeze, judecatorul avand el insusi indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil sub sanctiunile prevazute de lege – art. 200 C.p.c.

Intr-un tarziu am acceptat situatia – judecatorul a facut o interpretare a legii exclusiv in litera si nu in spiritul ei cu incalcarea principiilor procesului civil – si m-am mobilizat sa formulez cererea de reexaminare. Care va fi soarta ei? Vom vedea.

Av. Laura COSMA
Asociat SCA Arseni, Cosma si Asociatii

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 22 de comentarii cu privire la articolul “De ce sunt anulate cererile de chemare în judecată?”

  1. Florin RADU spune:

    Ce aberatie !!!
    Pai esenta si natura interogatoriului este tocmai caracterul secret pt partea careia i se adreseaza, pt ca aceasta sa fie pusa in situatia de a raspunde la modul spontan.
    Si daca a venit vorba: pentru acelasi motiv, interogatoriul luat in scris este lipsit de eficienta.

  2. ANONIM spune:

    Mai bine ati fi postat comentariul dupa ce s-ar fi solutionat cererea de reexaminare. Si poate ca ar trebui mai atent lecturat art. 194 lit. e, prin raportare la art. 355 alin. 1 si art. 200 C.p.c.

  3. ANONIM spune:

    Buna ziua.

    Va inteleg indignarea, dar oare judecatorul nu este suveran, cum putem lupta cu constiinta.

    Ce te faci cu elementul surpriza al interogatoriului?
    Daca il depui la dosar i se comunica partii si atunci care e surpriza, daca adversarul ia la cunostinta intrebarile.

    Astai sistemul din ce in ce mai rau.

  4. Geo CIUNGAN spune:

    Sanctiunea anularii cererii de chemare in judecata intemeiata in drept pe art. 200 alin. 3 C.p.c, trebuie raportata la conditiile prev. de art. 194 lit. e) C.p.c. si nu raportata la institutia modificarii cererii de chemare in judecata reglementata de art. 204 C.p.c. Astfel, potrivit art. 194 lit. e) cererea de chemare in judecata, sub sanctiunea ANULARII si nu a decaderii din proba, trebuie sa cuprinda, in cazul in care s-a solicitat administrarea probei cu interogatoriul si interogatoriul atunci cand se raspunde in scris.
    Sunt doua institutii diferite cu sanctiuni diferite!

  5. Mihai COSTACHE spune:

    Cum sa interpretezi ca depunerea interogatoriului se face impreuna cu cererea de chemare in judecata cind nici macar nu cunoastem pozitia piritului?

    Rolul interogatoriului este de a clarifica, completa sau scoate la iveala aspecte de fapt ce sunt prezentate eronat sau lipsesc in intimpinarea piritului.

    Cum poti administra o proba in lipsa admiterii ei de catre instanta; este ca si cum NCPC suplineste vointa judecatorului si considera ca interogatoriul se administareaza din OFICIU in toate cazurile in care reclamantul il solicita.

    Este adevarat ca NCPC este prost redactat – din acest punct de vedere – dar nici judecatorul in cazul mai sus mentionat nu a stat sa gindeasca ci a preferat sa munceasca. Conform lozincii.

  6. Liviu Cornel DOBRANIȘTE spune:

    Doamna avocat, nu va mai mirati! Art. 200 alin. 3 NCPC poate fi interpretat si in sensul in care s-a stabilit prin hotararea pe care ati atacat-o! Nu spun ca e corecta aceasta interpretare, ci doar ca este posibila, textul legal fiind extrem de nefericit redactat. Mai degraba, ar trebui sa va revarsati furia asupra celor ce au fost autorii proiectului NCPC, multi dintre ei avocati!
    Pe de alta parte, nu-mi dau seama ce v-a impiedicat sa depuneti la dosar interogatoriul in conditiile in care ati indicat in actiune ca intelegeti sa va folositi de acest mijloc de proba!

  7. Florin RADU spune:

    Ce a impiedicat-o pe d-na avocat sa depuna interogatoriul?!
    Pai tocmai esenta interogatoriului a impiedicat-o, aceea de a surprinde partea caruia i se adreseaza.
    Chiar daca partea este persoana juridica si va raspunde in scris, trebuie sa ii stii pozitia fata de cererea de chemare in judecata, ca sa faci interogatoriul.
    Sau facem un interogatoriu, asa, ca sa fie, acolo, iar dupa ce citim intampinarea, cu tot ce inseamna ea, facem altul?!
    Eu cred ca acest articol devine susceptibil de abrogare, asa cum, de altfel, a cerut oficial Baroul Dolj, pentru ca modul in care este el aplicat lasa foarte mult de dorit.
    Acest text legal trebuia sa faciliteze accesul la justitie, insa el s-a transformat rapid in (inca) un obstacol in calea justitiabilului.

  8. Mihai COSTACHE spune:

    As prefera ca art. 200 sa cuprinda motivele exprese ptr care o cerere poate fi anulata in cadrul procedurii de regularizare. iar aceste motive sa fie ESENTIALE ptr solutionarea corecta a cauzei in sensul de a elimina conturi bancare, CNP, alte hirtii ce trebuie obtinute de la terti ce nu ti le comunica in cele 10 zile (cum ar fi valoarea impozabila a imobilelor), etc.

  9. Geo CIUNGAN spune:

    In plus garantiile la care va referiti cu trimitere la accesul la justitie, CEDO a statuat ca nu exista o ingradire a acestui drept, cand sunt stabilite prin lege anumite criterii si obligatii in sarcina partii care formuleaza o cerere de chemare in judecata, atata timp cat acestea nu sunt excesive. Faptul ca d-voastra ati solicitat prin cerere proba cu interogatoriul, insa ATI ALES sa ignorati atat norma prev. de art. 194 lit. e) CPC, cat si indicatiile judecatorului in derularea procedurii prev. de art. 200 CPC, pentru ca trebuie sa spus ca nu v-a anulat-o asa din senin, este problema d-voastra si nu a judecatorului care a aplicat legea si in litera si in spiritul ei. Spiritul ar consta, in aceea ca justitiabilul, mai ales atunci cand are un aparator, trebuie sa fie disciplinat in formularea de cererii, pentru ca banul public sa nu fie risipit prin acordarea de termene, pentru a se asigura celeritatea judecarii cauzei, etc. Va recomand ca atunci cand va apuca sentimentul de furie, frustrare, etc. sa treceti de acest moment si sa cautati unde s-a gresit ! Poate ajungeti chiar la d-voastra? Nu este o problema nici de ar fi asa, pentru ca din erori se invata! Cu conditia de a stabili cui îi apartine! Va urez sanatate! Si mult studiu!

  10. Mihaela ENACHE spune:

    Observ ca sunt colegi care subliniaza caracterul de surpriza al interogatoriului, dar indignarea este nefondata.
    Autoarea vorbeste despre o plangere contraventioala, care evident ca se indreapta impotriva unui pv de contraventie, iar acest pv este intocmit de o autoritate a statului. Toate aceste autoritati sunt PERSOANE JURIDICE, iar interogatoriul persoanei judice se redacteaza si se expediaza intimatei/paratei pentru a raspunde in scris.Asa prevede codul.
    Sigur ca solutia poate fi socanta, dar din interpretarea textelor legale…este posibila. Plus ca instanta sigur a pus in vedere prin adresa ca trebuie, sub sanctiunea anularii cererii, sa depuneti interogatoriul….

  11. Mariana BOTNARENCO spune:

    Nu consider intemeiata anularea cererii de chemare in judecata pentru motivul ce sa mentionat mai sus. Cunoastem inca din doctrina de drept care sunt conditiile anularii cererii de chemare in judecata. Da, consider ca anularea cererii intervine numai pentru neandeplinirea cerintelor privitoare la cererea de chemare in judecata cum prevede art. 200 cp.civ. normal insa cei drept practica combate teoria.

  12. Florin RADU spune:

    Dincolo de toate argumentele pro sau contra, ramane intrebarea: de ce multi judecatori interpreteaza si aplica textul art. 200 strict literal, fara sa inlature reminiscentele de formalism excesiv, care ating dreptul la un proces echitabil?!

    • Mihai COSTACHE spune:

      Raspunsul este simplu – este o ocazie de a scapa de dosare fie pe termen scurt (cind nu sunt implinite termenele de prescriptie sau de decadere) fie definitiv.

      Este o noua metoda de a face „denegare de dreptate” – este pur si simplu un refuz de a judeca un dosar.

      Cum poti anula o cerere doar ptr ca nu ai inserat cnp piritului cind este evident ca nu este o informatie publica? Sau cind nu ai indicat valoarea imobilului cf. rolului sau fiscal cind ai dovedit deja ca ai solicitat acea informatie dar primaria a refuzat sa iti raspunda?

      Este clar o metoda de a scade nr de dosare aflate pe rolul instantelor. Si sa vedeti cum aceste aspecte necuantificabile vor fi imputate medierii si bilanturile ptr 2014 vor arata un succes imens al medierii desi majoritatea dosarelor sunt anulate pe art 200.

  13. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    Imi place tare!!! dar imi place tare!!!!! ca aceiasi avocati care se plang de durata excesiva a procesului, cer proba cu interogatoriul dar, stiind ca e vorba de persoana juridica, nu ataseaza si intrebarile (adica in acest caz interogatoriul nu se face pentru elementul surpriza).

    Apoi, mai sunt si cei care militeaza ca judecatorul sa interpreteze normele de procedura in conformitate cu CEDO… eu as milita ca legiuitorul sa dea norme de procedura clare! foarte clare! ca un judecator care ar face oricum asa, acela nu poate totusi scapa turma! Si iar am avea practica neunitara si iar s-ar incalca articolul 6 CEDO. Plus, e o limita fina intre interpretarea contra legem si interpretarea conforma. Iar aia contra legem incalca fix articolul 6 CEDO al paratului.

    Dar da, procesele sunt lungi, noi le vrem scurte, vrem insa dreptul la un proces echitabil sa fie respectat in totalitate, ba chiar interpretat evolutiv. Mai vrem, pe de alta parte, ca termenul rezonabil sa fie respectat desi poate avocatul reclamantului ar fi in culpa pentru nerespectarea lui. Insa e bine! Avem coordonare intre ce vrem si ceeea ce facem ca sa obtinem ceea ce vrem (NOT!)

    Insa cum obligatia la avocat e de diligenta si nu de rezultat, imi place tare ca judecatorului i se impune una de rezultat! (totusi!). Eu as impune-o Parlamentului. Pardon, Guvernului, ca el legifereaza mai nou.

    Dar e bine, totusi, ca ne preocupam de cauza imediata si deloc de cea mediata!
    Din punctul meu de vedere, important e ca avocatul are asigurare de minim 3000 de euro (de nu ma insel). Ar fi o posibilitate pentru reclamant de recuperare a pagubei pricinuite. Sau poate reuseste totusi firma de asigurari a avocatului sa dovedeasca ca judecatorul s-a aflat intr-o eroare grava. Sau poate nu.

    • Mihai COSTACHE spune:

      Va bucurati degeaba. Legea nu diferentiaza intre partea careia i se ia interogatoriul deci aceeasi regula se aplica ambelor cazuri posibile.

      In al doilea rind, interogatoriul este strins legat de mentiunile din intimpinare ( de regula) si deci ar fi o prostie sa depui interogatoriu „in orb”. greseala elementara pentru un avocat.

      Dar dvs. sunteti extrem de amabila sa ne aratati cum se administreaza un probatoriu in fata instantei desi nu cred ca aveti o experienta practica relevanta spre a ne invata cum sa ne facem treaba ca avocati pledanti.

      Dar asta este problema noastra: ne ofera sfaturi despre ce trebuie sa facem in fata instantei exact persoanele care nu practica avocatura.

      Mi-a placut si pozitia dvs in care ati criticat judecatorii Curtilor de Apel – exact acele persoane care au solutionat mai multe dosare in cariera decit ati citit dvs carti de drept european.

      Critica si opiniile contrare sunt binevenite dar numai daca sunt intemeiate pe ceva concret si nu cind sunt facute doar de dragul de a scrie un text pe net.

      Btw, asigurarea minima ptr avocati definitivi este de 6.000 euro.

  14. Florin RADU spune:

    Mihai are dreptate. orice avocat care stie cat de cat strategie judiciara, cunoaste ca nu trebuie sa depuna interogatoriul decat dupa ce vede pozitia paratului (in cazul persoanei juridice) sau cu cateva secunde inainte de luarea efectiva a interogatoriului (in cazul persoanei fizice).
    Cat despre cei care nu au intrat niciodata intr-o sala de judecata…

  15. Mariana BOTNARENCO spune:

    Multa extrapolare, insa imi place cei drept.

  16. Antuanela STANCA spune:

    Soc si groaza cu noua procedura.
    Dupa cateva actiuni anulate, fara niciun motiv, am ajuns la concluzia ca, in loc sa usureze munca tuturor am ajuns la aberatii. Asta intrucat, din punctul meu de vedere, nici macar nu rasfoiesc actiunea si documentele pe care le depui. Se arunca pur si simplu sa iti trimita o adresa prin care iti pune in vedere sa depui nu stiu ce documente pe care, de altfel, le-ai depus deja alaturat cererii de chemare in judecata.

  17. Sandu GEAMĂNU spune:

    Tare m-ar ajuta un nr. al solutiei si instanta evtl o copie respectivei incheieri/hotarari. Multumesc frumos in avans.

  18. Denis RIF spune:

    Un caz similar am intalnit si eu cand intr-un desavarsit exces de zel un domn „inamovibil” mi-a pecetluit soarta la o exeutare silita prescrisa prin acelasi tertip MODERAT de anulare a cererii, ca o modalitate de a scapa de judecarea acestei cauze.
    Mai exact, am facut o contestatie la executare asupra unei creante incerte si prescrise, cererea mea indeplinind toate conditiile de forma. Am atasat cererii actele emise de catre executorul judecatoresc certificate de catre acesta ca (virgula) „conforme cu originalul”.
    Am primit acasa cererea de a depune taxa de timbru aferenta creantei contestata si o nota de a depune documentele certificate pentru conformitate.
    Am achitat si depus taxa de timbru si am mentionat ca documentele sunt certificate de insusi emitentul lor.
    STUPOARE… Mi-a fost anulata cererea pe motivul MODERAT de a nu fi certificat aceste documente, cu toate ca cererea corespundea intocmai si in ea erau capete de cerere nediscutate si nerespinse, cum ar fi permisiunea depunerii de probe ulterior .
    Faptul ca (virgula) contestam modul de executare si nu actele de executare trebuia sa imi permita calea la justitie si la aparare.
    ASTA E JUSTITIA DOMNILOR, cu toate ca multi dintre dumneavoastra lucrati in domeniu si v-ati cocotat pe inavomabilitatea care va indeamna sa nenorociti destine doar ca asa doriti
    Dupa ce guvernul anti-cetatean a marit taxele de timbru tocmai pentru a mai stavilii cautarea dreptatii in aceasta justitie, extrem de drastica.
    DOMNILOR, legea este extrem de interpretabila in ambele sensuri (al binelui si al raului) si un magistrat onorabil si cu demnitatea nestirbita ar putea interpreta aceste sanctiuni si prin prizma consecintelor.
    NU UITATI CA TRAIM INTR-O TARA IN CARE NEPASAREA AUTORITATILOR ESTE LA COTE DE 90% IAR SINGURA SPERANTA ESTE JUSTITIA care iti inchide orice sansa.
    Cum sa te poti apara de nedreptati atata timp cat singura procedura era aceasta cale? (in cazul meu)
    Sincer, nu elimin din cauza nici prostia unor magistrati (cu scuzele de rigoare) care prezentandu-le un lucru alb iti spun ca Este negru indiferent de probele aduse in aparare.
    Nu sunt in domeniu insa consider ca cei care au modificat codurile sunt nepotii cu studii la Hiperion ,facute doar pentru a indeplinii conditii „de stat la caldurica”
    Stiu ca am sa atrag antipatii deoarece sitemul actioneaza in masa la orice atac, intr-o aparare perfecta.
    Nu-mi ramane decat sa ma rog sa devina Romania o tara normala si fara trafic de influenta, iar acesti judecatori sa aiba parte de acelasi tratament in justitie de a pierde cu „Quinta Royala”
    Va multumesc si nu trebuie sa ne mai agitam deoarece „sistemul ticalosit” de care spunea Basescu isi face datoria.

  19. Denis RIF spune:

    A… si inca ceva extrem de important… Institutia Avocatul Poporului mai exista? Cred ca a devenit doar o legenda… Ca mi-am adus aminte si de FACIAS, aia care cer bani la televizor… (2%)

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week