ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Traditii juridice romanesti in domeniul mijloacelor alternative de solutionare a disputelor

07.09.2007 | JURIDICE.ro, Ion Georgescu
Abonare newsletter

Mijloacele alternative de solutionare a disputelor, sau modurile de solutionare a disputelor in afara instantei judecatoresti nu reprezinta o necunoscuta pentru societatea romaneasca. Multi au argumentat ca romanii au tendinta mai degraba sa recurga la o autoritate superioara atunci cand au de rezolvat un conflict, mai degraba decat sa actioneze ei insisi. Argumente in favoarea acestui lucru sunt numarul mare de litigii de foarte mica importanta care inunda instantele, conflicte care ar putea fi solutionate la nivelul comunitatii. Sau faptul ca, inclusiv pentru conflicte minore, oamenii tind sa ceara ajutorul din partea persoanelor cu functii inalte in stat, cum ar fii prefectii, Primul Ministru sau Presedintele, asa cum reiese din numarul mare de petitii pe care acestia le primesc de la cetateni in care le este solicitat ajutorul. Cu toate acestea, atat traditiile sociale cat si cele juridice arata sprijinul pentru membrul societatii care incearca sa solutioneze conflictul sau in cadrul si cu ajutorul comunitatii.

Forma traditionala de organizare a societatii romanesti o constituie satul devalmas (obstea). Dupa Stahl, o obste este "coagularea gospodariilor dintr-o comunitate", ce urmeaza reguli specifice cu privire la teritoriu, stapanirea pamantului, condusa de adunarea satului si fiind unita de traditii comune. [Stahl, 1946]. De asemenea, in Transilvania, vecinatatile sasesti (Nachbarschaft), centrate pe ideea solidaritatii si sprijinului comunitar, sunt similare cu obstile in modul lor de organizare. [Mihailescu]

Cutumele juridice ale obstii promoveaza moduri constructive de solutionare a disputelor. Obstea poate fi activa intr-un sens moralizator, mai degraba ca un consiliu de familie largit, in care oamenii buni si batrani dau sfaturi, mai degraba decat verdicte, avand ca scop rezolvarea disputelor. [Stahl, 1959] Ca regula, "…toate disputele din sat erau impacate in curtea bisericii". Ei intervin in numeroase dispute cum ar fi cele de familie, mosteniri ("imparteala averii se face, daca sunt neintelegeri, in fata batranilor satului"), comerciale ("…avand o disputa intre noi, sa stie lumea ca ne-am impacat in fata satului cu oamenii buni", un act din 1829), chiar si fiscale. Avantajele recurgerii la comunitate pentru a solutiona dispute pot fi citate dintr-un document din 1856 din Nerej, care se refera la sateni ce au pornit un proces in fata Tribunalului Putna si care au renuntat la proces si s-au impacat "pentru ca am discutat in comunitate, ca sa nu stam prin tribunale si sa pierdem timp si sa aruncam bani pe fereastra" [Stahl, 1959]

Arbitrajul, ca una dintre cele mai frecvent folosite mijloace de solutionare a disputelor, este prezent in traditia juridica romaneasca. Manualul juridic al lui Donici din 1814 si mai apoi atat Codul Callimach (1817) cat si Codul Caragea (1818) reglementeaza arbitrajul. Primul Cod de Procedura Civila modern al Romaniei, aparut in 1865 si urmand un model francez reglementeaza de asemenea arbitrajul. [Ionas] Cu toate ca evolutia arbitrajului privat a cunoscut o intrerupere in timpul regimului comunist, cand a fost creat arbitrajul de stat intre intreprinderile socialiste, reglementarile din Cod nu au fost abrogate, si a fost permisa existenta unei Curti de Arbitraj Comercial International. Modificarea din 1993 a Codului de Procedura Civila a adus Romaniei o lege moderna de reglementare a arbitrajului, urmand modelul de lege al UNCITRAL (Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International). Camerele de comert au creat instante arbitrale si promoveaza arbitrajul catre membri lor ca pe o metoda eficienta de solutionare a disputelor. [Capatana]

Bibliografie:
[Capatana] Octavian Capatana, Romania, in International Handbook on Commercial Arbitration, Suplimentul 21, august 1996
[Ionas] Monica Ionas Salagean, Arbitrajul comercial, Bucuresti, 2001
[Mihailescu] Vintila Mihailescu (coord.), Vecini si Vecinatati in Transilvania, Bucuresti, 2002
[Stahl, 1946] H. H. Stahl, Sociologia satului devalmas romanesc, Bucuresti, 1946
[Stahl, 1959] H. H. Stahl, Contributii la studiul satelor devalmase romanesti, Bucuresti, 1959, reed. 1998

Fragment din: Fundatia Parteneri Pentru Dezvoltare Locala (Partners Romania), STUDIU DE PIATA – IDENTIFICAREA DOMENIILOR UNDE POT FI OFERITE SERVICIILE CENTRULUI DE ANALIZA, PREVENIRE SI SOLUTIONARE A CONFLICTELOR, Proiect PNUD/ONU DAES ROM/00/002: "Intarirea capacitatii de analiza si solutionare a conflictelor in Romania", septembrie 2002

Abonare newsletter

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week