« Flux noutăţi
JURIDICE.ro
JURIDICE

Interviu Ion-Ilie Iordăchescu. Despre avocații bucureșteni și publicitatea formelor de exercitare a profesiei
27.02.2014 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Alina Matei: Buna ziua domnule Decan! Baroul Bucureşti este cel mai mare şi mai important barou din ţară şi chiar din sud-estul Europei, iar în acest context se ridică întrebarea dacă se poate vorbi despre o ierarhizare a avocaţilor din Baroul Bucureşti şi mă gândesc aici la avocaţii care lucrează în marile firme de avocatură şi multinaţionale şi care câştigă foarte bine, apoi la avocaţii care cu multă pasiune şi muncă şi-ai păstrat propriile cabinete individuale, şi nu în ultimul rând la avocaţii care fac oficii?

Ion-Ilie Iordăchescu: Întrebarea comportă multe discuţii plecând de la premiza că în momentul de faţă conform legislaţiei în vigoare, nu există o ierarhizare a avocaţilor în privinţa desfăşurării diverselor prestaţii avocaţiale. Cert este că unele cabinete sau societăţi profesionale de avocaţi s-au specializat, iar într-o atare situaţie, este evident că avocaţii din aceste forme de exercitare a profesiei sunt canalizaţi pe anumite domenii ale dreptului. Deci, în opinia mea, nu se poate vorbi atât din punct de vedere legislativ, cât şi a practicii profesionale de o ierarhizare a avocaţilor din Baroul Bucureşti. În momentul de faţă sunt unele societăţi civile profesionale sau cu răspundere limitată în care avocaţii au chiar departamente pentru anumite domenii de activitate profesională, iar acestea, cel puţin prin raportare la ultima perioadă, au căutat să depăşească momentul de criză financiară în care se află România chiar prin înfiinţarea unor departamente de criză. Ca atare, se poate discuta în momentul de faţă din punct de vedere legislativ, dar şi din punct de vedere al prestaţiilor avocaţiale de o avocatură de consultanţă şi de o avocatură pledantă, de bară. Totuși, nu există, conform legislaţiei în vigoare, nicio departajare între cele două categorii de avocaţi sub aspectul prestaţiilor efectuate, în sensul că atât avocatul de bară poate să ofere consultaţii juridice pentru clienţii lui, dar și avocaţii consultanţi pot să pledeze în faţa instanţelor de judecată potrivit normelor în vigoare.

Alina Matei: Domnule Decan, ordinea de zi a şedinţelor Consiliului Baroului Bucureşti este încă ceva necunoscut. Cred că niciun avocat din Baroul Bucureşti nu îi suspectează pe membrii Consiliului că ar face ceva care să dăuneze profesiei, însă un pic de transparenţă consider că nu ar strica. Fireşte că pe site-ul baroului apar hotărârile consiliului afişate, însă altceva nu prea ştim. De ce se procedează aşa?

Ion-Ilie Iordăchescu: Şedinţele Consiliului Baroului Bucureşti, ca de altfel şi şedinţele celorlalte consilii ale barourilor din ţară sunt confidenţiale potrivit dispozițiilor existente de desfășurare ale acestora. Totuşi, ordinea de zi la care v-aţi referit dvs. este aprobată în prealabil de către decanul Baroului, ca ulterior punctele de pe aceasta să fie transmise consilierilor din consiliul fiecărui barou. Este evident că, hotărârile importante care se iau în cadrul Consiliului Baroului Bucureşti sunt postate pe site-ul baroului pentru ca, în felul acesta, corpul de avocaţi ai baroului să aibă posibilitatea de a lua la cunoștiință conținutul acestora. În mod similar, pe site-ul baroului mai sunt postate şi alte aspecte de importanţă cum ar fi hotărârile Consiliului UNBR, tocmai în scopul de a fi cunoscute de avocați.

În vederea asigurării transparenței, nu sunt postate pe site-ul Baroului Bucureşti unele hotărâri cu caracter personal, şi aici mă refer la deciziile de primire în profesia de avocat, la ridicarea suspendării sau a incompatibilităţii, deoarece aceste acte ale Consiliului Baroului Bucureşti vizează cazuri individuale, iar legea nu a permis publicarea acestora.

Alina Matei: Domnule Decan, dumneavostră mergeţi des în instanţă, vreau să vă rog să ne spuneţi care este relaţia judecător-avocat. Impun, astăzi, avocaţii mai mult respect judecătorilor sau judecătorii şi-au dat seama de importanţa şi forţa avocaţilor în dosare?

Ion-Ilie Iordăchescu: Noi, în momentul de faţă, avem o relaţie corespunzătoare cu instanţele de judecată, o relaţie profesională, care, bineînţeles, se desfăşoară în condiţii normale cel puţin raportat la aplicarea noile coduri. Evident, sunt şi unele excepţii, foarte puţine la număr, când ele se deteriorează, probabil, deseori, datorită neînţelegerii unor aspecte care țin de aplicarea dreptului. Aşadar, aici nu fac o referire la comportamentul judecătorilor sau avocaţilor, ci pur şi simplu sesizez câteva cazuri singulare care nu caracterizează, în niciun caz, bunele relaţii existente în momentul de faţă între aceștia. De altfel, participarea comună la diverse conferinţe de implementare a noilor coduri în materie penală denotă acest lucru. Ea s-a manifestat inclusiv în implementarea celor două coduri în materie civilă unde au participat atât avocați, cât și magistrați şi nu numai în calitate de lectori în cadrul conferinţelor, cât şi efectiv prin implicare activă.

Alina Matei: O să vă rog să ne spuneţi părerea dumneavoastră despre hotărârea Consiliului UNBR de la sfârşitul anului trecut cu privire la publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat. Domnule Decan, cum poate astăzi un avocat să se promoveze şi unde, fireşte, cu respectarea legii avocaturii, a statutului profesiei şi a codului deontologic?

Ion-Ilie Iordăchescu: Această decizie care a fost adoptată de Consiliul UNBR în decembrie 2013 vine în întâmpinarea unor necesităţi privind publicitatea profesiei de avocat. În acest sens, cu titlu informativ, fac precizarea că decizia, în realitate, nu aduce nimic nou în privinţa legislaţiei profesiei de avocat privind publicitatea acesteia datorită faptului că în continuare mijloacele de publicitate existente până în momentul adoptării, au existat, au fost, bineînţeles aplicate corespunzător şi mă raportez în mod deosebit la posibilitatea avocaţilor de a-şi amplasa firme conform exigenţelor legislației în vigoare. De asemenea, s-a menţinut prevederea referitoare la anunţuri de publicitate, existând posibilităţi referitoare la menţiuni aferente în anuare sau cărţi de telefon. Deşi, aşa cum este cunoscut cărţile de telefon în prezent se schimbă şi nu prea mai sunt uzitate asemenea informaţii pe suport de hârtie.

În continuare, figurează, ca mijloc de publicitate, invitaţiile, broşurile etc., desigur realizate cu respectarea normelor existente. Mai mult, corespondenţa profesională, domeniul de internet şi adresa de mail sunt la fel de bine utilizate. Toate aceste aspecte coroborate mă îndeamnă să afirm că în decembrie 2013, au apărut doar două noi mijloace de comunicare, şi anume pagina web şi publicarea de articole în reviste şi publicaţii de specialitate, producându-se, în fapt, o lărgire a acestora. Totuşi, această decizie a venit cu o serie de restricţii care vizează în principal racolarea clientelei. Astfel, s-a afirmat că este interzisă racolarea clientelei ce constă în prezentarea serviciilor pe care le oferă o formă de exercitare a profesiei de avocat, prezentare care poate să fie făcută atât prin personalul propriu, cât şi prin intermediari. De asemenea, a existat nevoia interzicerii consultaţiei sau redactării de acte juridice în condiţiile în care, unii avocați au considerat că este normal, cu încălcarea dispoziţiilor legale din materie, să le acorde în mod gratuit. Mai mult, în ceea ce privește aducerea la cunoştiinţă a publicului larg a donaţiilor sau liberalităţilor făcute de către forme de exercitare a profesiei de avocat a necesitat a fi restricționată. În acest caz, sunt admise numai donaţiile şi liberalităţile făcute pentru conferinţe, colocvii profesionale sau manifestări de acest gen. Totodată, este interzisă  şi prezentarea formei de exercitare a profesiei de avocat sau a avocaţilor din cadrul ei în ipoteza în care prin mijloacele de publicitate se realizează o asociere cu numele şi denumirea vreunui operator economic, creeându-se în felul acesta o confuzie în legătură cu activitatea profesională a avocaţilor, o chestiune similară producându-se și cu privire la comunicarea publică a funcţiilor publice deţinute anterior în aparatul de stat sau în sistemul legislativ. Ea s-a interzis pentru că, în realitate o atare prezentare viza racolarea de clientelă şi crea o stare de concurenţă neloială între prestaţiile avocaţiale. Mai mult, s-a considerat că luarea de poziţii publice în legătură cu mijloacele de comunicare este permisă doar în situația în care ele nu contravin intereselor clienţilor şi există acordul de a se pronunţa în mod public. Bineînţeles că barourile nu răspund pentru opiniile exprimate în spaţiul public de către avocaţi, ea revenindu-i avocatului  autor al afirmaţiilor. În legătură cu aspectele ce privesc invitaţiile şi anunţurile de participare la întâlniri sau colocvii de specialitate, acestea pot să aibă în conţinutul lor denumirea baroului şi a formei de exercitare a profesiei de avocat, însă broşurile de prezentare generală a diverselor evenimente trebuie, în mod obligatoriu, să aibă autorizaţia consiliului baroului din care face parte. Așadar, fără îndeplinirea acestei condiții nu poate să figureze vreo broşură indiferent de evenimentul prezentat. Mai mult, ele nu pot să face referire la numele clienţilor pe care i-au avut sau alte activităţi în legătură cu exercitarea profesiei de avocat. Totuși, excepțional, ele pot indica numele clienţilor care şi-au dat acordul pentru a se realiza o asemenea prezentare.

În privinţa corespondenţei profesionale, lucrurile sunt mult mai simple pentru că menţiunile sunt cele pe care le cunoaştem, şi anume să se prezinte numărul de telefon, faxul, adresa de mail, într-un cuvânt toate aspectele cunoscute. De asemenea, în privinţa cărţii de vizită se pot adauga alte menţiuni privind calitatea de asociat, colaborator, salariat sau alte titluri ştiinţifice pe care le posedă..  așa cum se mai pot menţiona în cartea de vizită ariile de practică ale respectivului avocat.

În privinţa adresei de internet sunt clarificări şi precizări exprese făcute în legătura cu prezentarea activităţii desfăşurate prin intermediul acesteia cu menţiunea că şi în acest caz Consiliul Baroului Bucureşti trebuie să avizeze conţinutul ei pentru a se asigura că nu conţine link-uri ce cuprind chestiuni contrare principiilor bunei desfăşurări a exercitării profesiei de avocat. Cu toate acestea, sunt posibile link-uri către alte entităţi numai în condiţiile în care sunt încheiate convenţii de colaborare profesională cu respectivele entități. Este absolut necesar ca forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginiilor proprii. De fapt, totul are un singur scop, şi anume neutilizarea lor ca reclamă pentru o formă de exercitare a profesiei sau pentru avocaţii ce aparțin de aceasta, menţiunile autolaudative (cu alte cuvinte, nu trebuie să te lauzi) sau comparative între activitatea ta şi a altei forme de exercitare, fiind posibil, în acest mod, să denaturezi realitatea şi să dezavuezi cealaltă formă de exercitare a profesiei de avocat, atrăgând clientela în favoarea ta.

Totodată, am susţinut interzicerea informaţiilor referitoare la reușitele de ordin financiar – la cifra de afaceri sau succese în acest sens. Astfel, s-a luat decizia de a nu se mai apela la diferite reviste de promovare a acestora. Similar, s-a avut în vedere interdicția nominalizării clienţilor, precum şi a litigiilor pe care le-au avut până în momentul în care și-au făcut o atare prezentare, existând restricții și în legătură cu clasamentele privind veniturile obţinute de către fiecare formă de exercitare a profesiei de avocat sau menţiuni privind valoarea serviciilor avocaţiale.

Toate aceste prezentări pe care le-am enumerat, pot să apară atât ca un efort al acelei forme de exercitare a profesiei de avocat, cât şi prin intermediul terţilor, astfel că în cazul încălcării legislaţiei în vigoare sunt incidente abateri disciplinare grave care necesită a fi constatate de consiliul baroului care se pronunţă sub aspectul publicităţii. Menţionez că este benefic că într-un fel sau altul căutăm să clarificăm diverse aspecte dat fiind faptul că în spaţiul public au apărut foarte multe discuţii şi opinii divergente asupra cărora corpul profesional are îndatorirea să se pronunţe.

Alina Matei: Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală au intrat în vigoare luna aceasta. Se poate vorbi despre o ocrotire prin mijloace penale a avocaţilor în aceste coduri? Ştiu că la finalul dezbaterilor organizate de Societatea de Ştiinţe Juridice şi prezentate live pe JURIDICE.ro cu tema Aplicarea în timp a noilor coduri penale aţi spus că situaţia avocatului este mai bună acum şi aş dori să vă întreb care este cea mai importantă prevedere, în opinia dvs. referitoare la avocaţi?

Ion-Ilie Iordăchescu: Într-adevăr, noile coduri în materie penală au adus noutăţi în acest sens. Mai mult, este adevărat că în privinţa asistenţei şi reprezentării juridice sunt o serie de prevederi sau dispoziţii care nu lasă loc de interpretări în ceea ce privește acordarea prestaţiilor avocaţiale în această materie. Așadar, Noul Cod de procedură penală reglementează punctual toate aspectele ce vizează măsurile preventive, dar şi buna desfăşurare a procesului. Totuşi, în opinia mea personală de avocat, Noul Cod penal are unele lacune vizând un număr de patru infracţiuni expres prevăzute în textul de lege care la o examinare mai atentă lezează profund profesia de avocat. Astfel, în momentul în care discutăm de presiuni asupra justiţiei se observă că avocatul devine vulnerabil în situația în care face declaraţii publice nereale faţă de un judecător în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinară având scopul de a-l influenţa sau intimida în cauză. Această infracţiune, prin modalitatea în care a apărut este foarte corectă fiind normal ca judecătorul să fie protejat, aşa cum spune vizează şi textul de lege, de astfel de declaraţii publice neadevărate. Însă, consider că se impune ca şi avocatul să fie protejat datorită faptului că și el este supus la asemenea declarații. Într-un atare context, apreciez că se legitima includerea ei în conţinutul acestui articol de lege şi anume să fie interzisă declaraţiile publice nereale făcute faţă de acesta în exercitarea atribuţiilor sale şi nu în afara lor. Cu alte cuvinte, potrivit acestei infracțiuni avocatul nu mai poate să facă comentarii sau să emită judecăţi de valoare, deoarece există imediat riscul de a-i fi angrenată răspunderea penală. Fapt ce îl determină să treacă printr-un adevărat examen la furcilor caudine, şi anume să se supună desfășurării unei anchete. În ciuda acestui fapt, este primordial ca faptele abuzive ale unor magistraţi, foarte puţini la număr, să fie aduse la cunoştiinţa publică, deoarece, în caz contrar nu mai putem discuta de un eventual proces echitabil.

Libertatea la exprimarea unei opinii şi cea de informare sunt drepturi instituite atât pe plan internaţional cu preponderenţă în spaţiul european, ce necesită să fie clar respectate, iar dacă acest lucru nu se întâmplă nu mai putem vorbi de o bună desfăşurare a niciunui proces. Este totuși paradoxal că aprecierea caracterului real sau nereal al declaraţiilor publice se face de un organ al autorităţii publice, iar marginalizarea avocatului sub acest aspect trebuie, în mod obligatoriu, să dea de gândit. În situația dată, personal, am solicitat Uniunii Naţionale a Barourilor din România să sesizeze Parlamentul României cu acest amendament în vederea revizurii textului de lege – în sensul exceptării avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale pentru următoarele considerente: în primul rând, el devine vulnerabil, iar libertatea sa de exprimate nu trebuie să fie examinată ulterior în cadrul altei proceduri declanşată de aceste dispoziţii noi în materie penală.  În al doilea rând, este dificilă concilierea între îndatorirea unui avocat de a apăra cu devotament interesele clientului său cu noua situaţie creată de prevederile acestui articol.

Alte dispoziţii penale care ridică întrebări și merită expuse sunt cele referitoare la favorizarea infractorului, şi anume, natura ajutorului dat de făptuitor ce apare în conţinutul acesteia ca element constitutiv în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală sau executării unei pedepse. În ipoteza menționată, legiuitorul nu a clarificat în ce poate să constea ajutorul, acesta putând să fie alcătuit atât din acțiuni licite, cât și ilicite. Prin urmare se creează riscul de a ajunge la situaţia în care avocatul, prin exercițiul profesiei sale, acordă ajutor care, desigur, deși se prezumă că este legal, în condiţiile unui text de lege ambiguu riscă să fie catalogat ca având altă natură, iar această lacună sau carenţă a legii trebuie nu doar analizată, ci revizuită.

O altă infracţiune care vizează inclusiv avocatul este cea privitoare la încălcarea solemnităţii de şedinţă. Textul de lege se referă la întrebuinţarea de cuvinte sau gesturi jignitoare, obscene care sunt de natură să afecteze activitatea instanţei, chestiune care are o dublă incriminare, putându-se aplica în acelaşi timp, avocatului, și sancţiunea amenzii judiciare pentru manifestări ireverenţioase faţă de judecător sau procuror. Desigur, că legiuitorul nu a explicat ce cuprind aceste manifestări, dar cel mai probabil, se referă tocmai la cuvinte şi gesturi, fapt ce mă îndeamnă să tind spre o modificare a dispoziţiilor. În mod paradoxal, dispoziţiile nu se referă la procurorul de şedinţă care ar putea să aibă o activitate sau atitudine necorespunzătoare, ireverenţioasă, aşadar pentru egalitate de tratament, presupun că şi avocatul ar trebui să beneficieze de o atare protecţie. Mai mult, la urma urmei, întrebuinţarea de cuvinte sau gesturi jignitoare înseamnă, în realitate, exercitarea unor prerogative disciplinare şi nicidecum penale. Constatarea acestei infracţiuni de audienţă conform Noului Cod de procedură penală o face preşedintele completului de judecată, iar procurorul de şedinţă care participă la judecată poate declara că pune în mişcare pe loc acţiunea penală şi cu posibilitatea chiar reținerii a inculpatului. În mod categoric, infracțiunea nu este adresată exclusiv avocaţilor, dar ei se regăsesc în categoria persoanelor care ar putea deveni vulnerabile datorită acestor elemente constitutive.

Şi ultima chestiune vizată este privitoare la infracțiunea de obstrucţionare a justiţiei care este, într-adevăr, o faptă ce suscită probleme, în principal de interpretare legislativă. Explicația constă în faptul că la un moment dat ea se referă la persoane care refuză să pună la dispoziţia organelor de urmărire penală, instanţei sau judecătorului-sindic date, informaţii, înscrisuri deţinute de către acea persoană în urma solicitării lor în mod explicit în vederea soluţionării unei cauze. Textul este perfect, foarte bun, în felul acesta putându-se desfășura o activitate atât de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei în bune condiţii, dar e o problemă –  ultimul alineat se referă la altă situaţie – persoana care este suspectă sau inculpată nu are obligaţia de a pune la dispoziţia organului de urmărire penală sau instanţei de judecată asemenea informaţii şi, astfel, se ridică întrebarea ce face avocatul în acest caz, dat fiind faptul că el devine vulnerabil. Informaţiile respective, datele, bunurile au fost oferite de către inculpat sau suspect avocatului său, iar acesta trebuie neapărat să predea aceste bunuri sau să ofere informaţiile date pentru că este obligat prin lege, aşadar dispozițiile alineatului ultim al acestei infracţiuni rămânând fără obiect. Observăm că chiar dacă o persoană este protejată în sensul de a nu preda acele bunuri, de a nu oferi informaţii, totuşi avocatul ei este nevoit să le  ofere. Cred că este suficient în legătură cu aceste aspecte care vizează protecţia profesiei de avocat, cel puţin aşa văd eu lucrurile, poate de multe ori greşesc, dar şi profesia de avocat trebuie protejată plecând de la premiza că avocatul este un factor principal de participare la actul de justiţie.

Alina Matei: Rugăminte finală, domnule Decan, un mesaj pentru cititorii JURIDICE.ro, pentru cei care intră şi citesc JURIDICE.ro.

Ion-Ilie Iordăchescu: Întotdeauna am fost impresionat de acest site – JURIDICE.ro, pentru acurateţea informaţiilor oferite publicului. De altfel, nu este o noutate că site-ul dvs. este foarte vizionat poate mai mult decât orice alt site. În mod deosebit, juriştii indiferent de profesie, că sunt avocaţi, judecători, procurori, consilieri juridici sau executori judecătoreşti, toţi urmăresc acest site, află cele mai recente informaţii din domeniul justiției, deoarece nu poţi să te pronunţi pe diverse probleme fără să consulţi înainte toate ştirile regăsite aici. În concluzie, sunt determinat în a vă dori în continuare mult succes şi să dovediţi, aşa cum aţi făcut-o până în momentul de faţă, mult-mult profesionalism.

Alina Matei: Vă mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine astăzi.

Ion-Ilie Iordăchescu: Cu plăcere.

 
Secţiuni: Interviuri, JURIDICE.ro, Media & Publicitate, Selected, UNBR+INPPA+Barouri, VIDEO | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD