Bilanțul DNA pentru 2013. Alocuțiune Tiberiu-Mihail Nițu

Tiberiu Nițu, Procurorul General al PICCJ, a participat joi, 27 februarie 2014, la prezentarea Bilanțului de activitate al DNA pe anul 2013, ocazie cu care a susținut o alocuțiune, pe care o redăm integral în continuare.

”Stimata Doamnă Președinte a ICCJ,
Stimate Domnule Vicepresedinte al CSM,
Stimate Domnule Ministru al Justitiei,
Stimate Domnule Prim Ministru,
Onorant Prezidiu,
Domnelor si domnilor,

Rezultatele activitații DNA în anul 2013 sunt foarte bune.

Vă felicit pentru această activitate.

Creșterea la cei mai mulți dintre indicatorii pozitivi, la care doamna procuror șef a făcut referire, dovedesc că ați depășit cu bine anul 2013, care nu a fost unul ușor pentru sistemul judiciar.

Din postura de conducător al Ministerului Public, să particip la analiza activității dumneavoastră este interesant și plăcut pentru că mă adresez colegilor care au asigurate, dacă nu condițiile ideale de lucru, cel puțin condiții decente, de care alții nu beneficiază și cu șefi care au nu doar răspunderea pentru rezultate, ci și pârghii eficiente de control.

Este adevărat că DNA a funcționat cu schema incompletă în anul 2013, dar vă rog să observați că gradul de ocupare a posturilor de procurori a fost peste cel al Ministerului Public (89,66% față de 88,94%), în plus fiind posibilă selecția acestora de către conducerea structurii. Mai mult decât atât, ați beneficiat de sprijunul a mai mult de un lucrător de poliție pentru fiecare procuror, de un specialist la cca. trei procurori și de un grefier la 1,5 procurori, ceea ce este foarte departe de situația din celelalte structuri ale Ministerului Public.

Este adevărat că bugetul pentru anul 2013 a fost unul de criză, dar din totalul de 762.479.000 lei alocați Ministerului Public, DNA a beneficiat de 87.039.580 lei, deci de un procent de 11,4% din totalul sumei, în condițiile în care în cadrul structurii își desfășoară activitatea cca. 5% din procurorii Ministerului Public.

Nici încărcătura pe procuror nu este una exagerată (cifrele variază, la structura centrală, între 19 și 35 de cauze soluționate anul trecut de un procuror și între 11 și 47 de cauze rămase de soluționat pe procuror), având, bineînțeles, în vedere complexitatea unora dintre dosare.

În ceea ce privește competența, solicitările conducerii DNA de degrevare de cauzele fără legătură directă cu fenomenul marii corupții au fost susținute de conducerea PICCJ și au fost rezolvate legislativ.

În aceste condiții, rezultatele bune sunt firești.

Mă refer la faptul că pe fondul unei creșteri a volumului cauzelor de soluționat de 6,79% (mai mare față de media pe Ministerul Public, de 4%) ați înregistrat o creștere comparabilă a numărului cauzelor soluționate (5,79% față de 7,60% per total Minister Public), dar, mai ales, la progresul semnificativ în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată, unde creșterea este de 29,17%, pe fondul unei creșteri de doar 9,99% în Ministerul Public.

Rechizitoriile reprezintă 10,2% din totalul soluțiilor, față de media de 7,40% în Ministerul Public, ceea ce este, de asemenea, un aspect pozitiv.

În materia recuperării prejudiciilor și confiscării extinse DNA are de asemenea rezultate semnificative, atât în ceea ce privește totalul sumelor indisponibilizate, cât și prin faptul că a obținut prima hotărâre în materia confiscării extinse definitivă în România,.

În mod evident, față de rezultate ca cele la care am făcut referire mai sus, aprecierile privind activitatea DNA în cuprinsul tuturor evaluărilor din cadrul MCV au fost pozitive.

Deși scăderea procentului inculpaților achitați din totalul celor trimiși în judecată este una semnificativă, de la 10,62% la 7,54% este evident că se poate face mai mult în acest sens, 7,54% fiind un procent ridicat față de media la nivelul Ministerului Public, rechizitoriile reprezentând 10,62% din totalul cauzelor soluționate.

La fel cum se poate face mai mult în materia reducerii stocului de cauze vechi.

Datele statistice arată că sunteți preocupați în primul rând de cauzele cu finalitate judiciară, ceea ce este corect. Degrevarea de cauzele fără finalitate judiciară nu trebuie privită, însă, ca o opțiune contrară acesteia, ci ca o componentă a sa. Cauzele lăsate în nelucrare, chiar mărunte, devin pentru activitatea dumneavoastră o povară, vă distrag atenția de la cauzele importante, rezolvarea lor operativă duce, pe termen lung, la rezultate mai bune și în ceea ce privește cauzele cu finalitate judiciară, chiar dacă aparența este alta. În plus, în cazul structurii dumneavoastră, lăsarea în nelucrare a unor cauze poate naște, mai mult decât în cazul altor parchete, suspiciuni lesne de speculat în spațiul public.

În finalul alocuțiunii mele, doresc să vă felicit încă o dată pentru rezultatele obținute în activitatea dvs. în anul 2013 și să vă asigur de tot sprijinul meu.”

Citeşte mai mult despre discurs, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Tiberiu Nitu! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.