Secţiuni » Sistemul judiciar » Activitate parchete
PÎCCJ. DIICOT. DNA. Parchete

Discursul Procurorului General cu ocazia prezentării Bilanțului de activitate al Ministerului Public pe anul 2013
05.03.2014 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete
JURIDICE - In Law We Trust

Tiberiu Nițu, procurorul general al PICCJ, a susținut miercuri, 5 martie 2014, un discurs cu ocazia prezentării Bilanțului de activitate al Ministerului Public pentru anul 2013.

În continuare, redăm alocuțiunea integral:

”Stimate Domnule Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Stimate Domnule Ministru al Justiției,
Onorant Prezidiu,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor colegi,

Mă bucur că suntem împreună la acest moment de bilanț al activității din anul 2013 și de stabilire a priorităților pentru 2014.

Stimate domnule Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Stimate domnule Ministru al Justiției,
Stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Am onoarea de a vă prezenta raportul activității Ministerului Public în anul 2013 în prezența adjuncților procurorului general, a conducerilor structurilor specializate și secțiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, a prim-procurorilor tuturor parchetelor de pe lângă tribunale și judecătorii.

Opțiunea pentru o astfel de participare nu este întâmplătoare, ci reprezintă expresia dorinței noastre de a ne prezenta în fața dumneavoatră ca un corp unitar și omogen de magistrați.

Anul 2013 nu a fost unul simplu: trei procurori s-au succedat la conducerea Ministerului Public în primele cinci luni ale anului, au survenit schimbări ale ocupanților altor funcții de conducere la nivel înalt, au fost mai multe vizite de evaluare ale experților Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ne-am confruntat cu perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală.

A fost un an în care resursele de care am beneficiat pentru a ne desfășura activitatea, deși, în general, mai mari decât în anii precedenți, nu au fost însă suficiente.

Gradul de ocupare a posturilor de procuror a crescut ușor, de la 88,11% în 2012 la 88,39% în 2013. Numărul parchetelor cu un singur procuror a crescut de la două în 2012 la patru în 2013; acestora li se adaugă PJ Chișineu-Criș, unde toate cele trei posturi de procuror sunt vacante, activitatea fiind desfășurată efectiv de un procuror delegat. Alte cinci unități de parchet funcționează cu schema ocupată în proporție de maxim 50%  (PJ Marghita, PJ Câmpulung Moldovenesc, PT Giurgiu, PT Satu Mare, PT Harghita).

În plus, în 2013 am înregistrat cel mai mic grad de ocupare a posturilor (81,42%) la parchetele de pe lângă tribunale, adică tocmai la unitățile care instrumentează cauzele în majoritatea domeniilor prioritare ale Ministerului Public – mica corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor- și a căror sferă de competență s-a lărgit ca urmare a restrângerii competenței DNA. În prezent, din totalul celor 321 posturi vacante la nivelul Ministerului Public, 120 sunt la parchetele de pe lângă tribunale.

Bugetul pentru anul 2013 a fost, dacă luam în calcul valoarea totală, cu 18,54% mai mare decât cel din anul precedent. În condițiile în care 91% din aceste sume sunt alocate cheltuielilor de personal, inclusiv plății drepturilor salariale restante, neachitate anterior și reeșalonate în repetate rânduri, sumele alocate celorlate capitole bugetare au fost diminuate corespunzător.

Astfel, suma alocată Ministerului Public pentru achiziționarea de obiecte de inventar a înregistrat o descreștere majoră începând cu 2007 și reprezintă 59% din suma alocată în anul 2012.

Bugetul alocat pentru reparații curente a fost, de asemenea, în continuă scădere începând cu anul 2007 și reprezintă 75,16%  din bugetul anului 2012.  Am reușit totuși, să efectuăm, în anul 2013, 68 de lucrări de reparații la 35 de sedii ale parchetelor.

Și suma alocată pentru investiții este cea mai mică din ultimii 10 ani și reprezintă cca. 1/3 din bugetul pe 2012, respectiv aproximativ ¼  din cel aferent anului 2010.

În aceste condiții, la rectificările bugetare din anul 2014 vom avea nevoie de fonduri importante pentru executarea acestui tip de lucrări.

Mașini, echipamente și mijloace de transport nu au putut fi achiziționate, neexistând alocări bugetare, date fiind prevederile OUG nr. 34/2009.

Din fericire, performanțele activității procurorilor nu au urmat tendința descendentă a resurselor alocate, anul 2013 fiind, din punctul de vedere al celor mai mulți indicatori, un an foarte bun.

În anul 2013 procurorii au avut de soluționat un număr de 1.826.427 dosare, cu 4% mai multe decât în anul de referință.

Au fost soluționate 635.759 dosare, în creștere cu 7,6%  față de anul 2012, dintre care 47.072 prin rechizitoriu, în creștere cu 11,1% față de perioada de referință.

Ponderea cauzelor soluționate în totalul cauzelor de soluționat a fost de 34,8%, față de 33,7% în anul precedent. Deși se poate remarca o ușoară creștere, trebuie, însă, menționat că în anul 2000 cauzele soluționate reprezentau 2/3 din totalul celor de soluționat, astfel încât, în prezent, este necesar să identificăm soluții pentru a crește acest indicator. Se impune, în perioada următoare, un efort susținut în aplicarea principiului oportunității pentru degrevarea de cauzele mărunte, pe de o parte, și o analiză realistă a finalității judiciare în cauzele vechi.

Degrevarea de cauzele mărunte sau lipsite de finalitate trebuie privită, nu ca o opțiune contrară preocupării pentru cauzele cu finalitate judiciară, ci ca o componentă a sa. Cauzele lăsate în nelucrare, chiar mărunte, devin pentru activitatea procurorilor o povară, distrag atenția de la cauzele importante, în timp ce rezolvarea lor operativă duce, pe termen lung, la rezultate mai bune și în ceea ce privește cauzele complexe, chiar dacă aparența este alta.

Ponderea rechizitoriilor în totalul cauzelor soluționate a fost de 7,4%, față de 7,2% în anul precedent. Creșterea este nesemnificativă, cifrele rămânând în marja ultimilor 7 ani, în care procentul nu a mai atins 10%.

Ne propunem ca în 2014 să creștem procentul de rechizitorii din totalul cauzelor soluționate. Nu trebuie însă să uităm faptul că acordurile de vinovăție se realizează în cauze în care probatoriul este complet, acțiunea penală este pusă în mișcare chiar dacă nu mai este exercitată și constituie tot acte de sesizare a instanței.

Au fost trimiși în judecată 65.711 inculpați, în creștere cu 10% față de anul 2012, dintre care 10.431 în stare de arest preventiv, în creștere cu 4,4% față de anul precedent.

Pentru infracțiuni contra persoanei au fost trimiși în judecată 10.730 de inculpați, pentru infracțiuni contra patrimoniului 24.264 inculpați, ceea ce reprezintă peste 50%  din totalul inculpaților trimiși în judecată. Procentul reflectă eforturile procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel și evidențiază faptul că și în afara domeniilor prioritare ale Ministerului Public există o activitate importantă, derulată cu sprijinul organelor de poliție și aflată foarte aproape de viața de zi cu zi a cetățenilor.

România nu este, în opinia noastră, o țară cu risc în ceea ce privește criminalitatea organizată. Trebuie totuși remarcat efortul DIICOT, care în anul 2013, a înregistrat o creștere cu 9,17% a numărului de rechizitorii în cauzele având ca obiect infracțiuni prevăzute în Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, ceea ce înseamnă o implicare crescută în destructurarea grupurilor infracționale.

La finele anului 2013 au rămas nesoluționate un număr de  438.890 cauze cu autori cunoscuți, față de 450.433 în 2012. Este pentru prima dată, în ultimii 10 ani, când numărul dosarelor soluționate depășeste numărul celor nou-înregistrate în cursul anului.

Este rezultatul unor eforturi și acumulări calitative a ultimilor ani pentru care meritele revin tuturor procurorilor care și-au desfășurat activitatea în cadrul parchetelor în acest interval, mulți dintre ei sub coordonarea dumneavoastră, cei aflați în sală, cărora în anul 2014 vă expiră cel de-al doilea mandat în funcții de conducere.

Poate că nu întâmplător este vorba de cei 10 ani care au trecut de la o altă schimbare fundamentală pentru justiția penală din România, trecerea atribuțiilor privind arestarea preventivă la judecător, ani în cursul cărora s-a realizat o adaptare a mentalităților, a legislației, a strategiilor de combatere a infracțiunilor, a tehnicilor de investigare la noua realitate.

Salut prezența în sală a procurorului general sub conducerea căruia am trăit cu toții începutul reformei: dl. general Ilie Botoș.

Revenind la cifre, în anul 2013 au fost achitați 853 de inculpați, în scădere cu 12,5% față de anul 2012, reprezentând 1,30% din totalul persoanelor trimise în judecată. Este cel mai bun procent din 2004 încoace.

Instanțele au dispus în anul 2013 restituirea la procuror a 49 de cauze, cu peste 1/3 mai puține decât în anul anterior, reprezentând 0,1% din totalul rechizitoriilor; este vorba atât de cel mai mic număr de cauze restituite, cât și de cel mai mic procent din totalul trimiterilor în judecată din anul 2000 până în prezent.

Procentul de admisibilitate a căilor de atac în cauzele penale a fost în anul 2013 de 63,7%,  în scădere cu cca. 5% față de anul anterior. Chiar dacă scăderea este determinată, între altele, și de modificările legislative (limitarea cazurilor de recurs, în scopul accelerării judecății), fiind vorba de cel mai mic procent de admisibilitate din 2000 încoace, o analiză a criteriilor de declarare este necesară în perioada următoare.

În cauzele civile procentul de admisibilitate a fost de 66,1%, față de 80,1% în anul precedent.

S-au aflat pe rolul instanțelor în anul 2013 un număr de 17.982 plângeri împotriva soluțiilor. Cifra reprezintă doar 3%  din totalul soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurori.

Au fost soluționate 16.159 plângeri împotriva soluțiilor dispuse de procuror, fiind admise 2416, în ușoară scădere față de anul precedent, când au fost admise 2438.

Ponderea plângerilor împotriva soluțiilor admise de instanțe din totalul celor soluționate a fost de 15%.

Aceasta înseamnă că 85% dintre soluțiile de netrimitere în judecată supuse controlului instanțelor au fost apreciate ca legale și temeinice.

Este o dovadă a faptului că procurorii au evaluat corect probatoriul administrat în cauzele penale soluționate prin netrimiterea în judecată, atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul oportunității și reprezintă un argument în plus în sensul adoptării, în viitor, a unor soluții de netrimitere în judecată în cauzele mărunte sau fără finalitate judiciară.

Pe scurt, dintre cei care formulează plângeri penale doar 3% atacă soluțiile de netrimitere în judecată și dintre acestea, doar 15% sunt admise de instanțe.

Acești indicatori pot constitui elemente de referință în evaluarea încrederii populației în justiție, cu referire la activitatea procurorilor.

În concluzie, valorile în creștere ale celor mai mulți dintre indicatorii pozitivi și scăderea semnificativă a celor negativi sunt elemente care ne îndreptățesc să ne autoevaluăm activitatea în anul 2013 ca fiind foarte bună.

Acesta este rezultatul eforturilor dumneavoastră, precum și al bunei colaborări cu instituțiile ai căror reprezentanți se află astăzi aici.

Nu voi discuta acum despre clasamente, pentru că datele statistice v-au fost deja transmise și, fiecare dintre dumneavoastră, conducători maturi și responsabili ai unităților de parchet, vă puteți da seama unde vă situați și puteți acționa în consecință.

Plec de la prezumția de bună-credință și dorință de implicare, vă asigur, pe cei care ați performat, de toată aprecierea mea, pe cei care au avut rezultate mai puțin convingătoare de sprijinul conducerii Ministerului Public pentru remedierea situației

Și în anul 2013 îndeplinirea condiționalităților asumate în cadrul MCV a reprezentat o prioritate pentru procurori.

Prima dintre acestea o constituie lupta împotriva corupției.

Pentru infracțiuni de corupție au fost trimși în judecată 1184 inculpați, în creștere cu 27,9% față de anul precedent, fiind cel mai mare număr din anul 2000 încoace, de cca. două ori mai mulți decât în 2007, primul an al monitorizării României în cadrul MCV.

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost foarte bună, fiind apreciată ca atare, în mod constant, și de către experții străini.

Semnificative sunt, la fel ca și în ultimii ani, și rezultatele în combaterea micii corupții.

Numărul rechizitoriilor întocmite în 2013 a crescut cu 13,3 % faţă de anul 2012, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată a crescut cu 15,6 % faţă de anul 2012.

În raport de numărul total al inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie mică în anul 2013, procentajul inculpaţilor achitaţi definitiv a fost de 1,56% .

Aceste rezultate pozitive au fost evidențiate atât în Raportul tehnic care însoțește Raportul Comisiei Europene către Parlament și Consiliu, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cât și în Raportul Anticorupție al Uniunii Europene.

Faptul că experții europeni au apreciat cifrele ca fiind mici, iar rezultatele în ansamblu, neconvingătoare nu trebuie să ne demotiveze, ci dimpotrivă sunt de natură să ne stimuleze să muncim mai bine, să ne organizăm mai eficient resursele.

Important este faptul că suntem pe drumul cel bun, că am înțeles dezideratele și ne-am însușit valorile europene, că avem disponibilitate pentru schimbarea mentalităților.

Vom depune efort și în anul 2014, vom continua demersurile începute pentru a demonstra că suntem parteneri credibili, responsabili, serioși și onești, pentru a fi convingători în susținerea caracterului durabil și ireversibil al reformelor.

O prioritate aflată în strânsă legătură cu cea a combaterii corupției este combaterea  conflictului de interese.

Deşi declarată prioritate a Ministerului Public abia în anul 2013, rezultatele sunt semnificative şi se datorează, în principal, modului în care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înţeles să îşi exercite, coordonat, atribuțiile de efectuare a urmăririi penale şi cele de îndrumare şi control. Astfel, monitorizarea soluţiilor în materie adoptate de parchet nu s-a limitat la efectuarea de statistici şi sinteze ale practicii judiciare, ci a cuprins şi o analiză critică a soluţiilor de netrimitere în judecată adoptate, care a fost diseminată procurorilor cu ocazia întâlnirilor de formare profesională. În plus, au fost infirmate soluţii de netrimitere în judecată considerate greşite şi s-a dispus continuarea cercetărilor. O serie de cauze au fost soluţionate prin rechizitoriu chiar la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi constituie un model de bune practici în materie.

În anul 2013 au fost soluţionate 381 dosare având ca obiect infracţiunea de conflict de interese, în creştere cu 46% față de 2012 și au fost întocmite 46 rechizitorii, de aproape 6 ori mai multe decât în anul precedent, dispunându-se trimiterea în judecată a 51 de inculpați, de aproape 4 ori mai mulți decât în anul 2012.

Monitorizarea în acest domeniu trebuie deci continuată, cu atât mai mult cu cât rezultatele sunt încurajatoare și au fost evidențiate și în Raportul tehnic care însoțește Raportul Comisiei Europene către Parlament și Consiliu din ianuarie 2014.

O altă prioritate o constituie combaterea evaziunii fiscale, unde ne propunem să procedăm în mod similar.

Este, de asemenea, un domeniu monitorizat în care, deşi s-au înregistrat progrese, rezultatele nu sunt încă proporţionale cu volumul activităţii economice, mai ales în oraşele reşedinţă de judeţ şi în zonele de frontieră.

Astfel, în anul 2013 au fost soluţionate 18.561 dosare privind infracţiuni de evaziune fiscală, în creştere cu 17,6%, din care 1.539 finalizate prin rechizitorii, în creştere cu 17,2%, fiind trimişi în judecată 2.042 inculpaţi, cu 26% mai mult decât în 2012.

În această materie, la fel ca şi în aceea a combaterii fraudelor vamale și spălării banilor există perspectiva unor evoluţii pozitive importante în perioada următoare, având în vedere că începând cu 10.02.2014 procurorii beneficiază de sprijinul inspectorilor antifraudă.

Faptul că, începând din luna februarie 2014 parchetele beneficiază de suportul inspectorilor antifraudă în efectuarea anchetelor financiare răspunde nu doar așteptărilor sistemului, ci și celor reținute în Raportul tehnic care însoțește Raportul Comisiei Europene către Parlament și Consiliu din ianuarie 2014 și în evaluările Moneyval.

Adoptarea OUG nr. 74/2013 este, țin să subliniez, una dintre cele mai importante realizări în ceea ce privește întărirea capacității de reacție a sistemului judiciar contra criminalității economico-financiare.

Pe sprijinul acestor specialiști ne bazăm și în ceea ce privește realizarea unei alte priorități a Ministerului Public: creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor și aplicarea pe scară mai largă a instituției confiscării extinse.

În anul 2013 a fost acordată o importanță deosebită acestui domeniu, cu consecința înregistrării unor creșteri.

Cele mai bune rezultate în materie sunt cele ale Direcției Naționale Anticorupție, care nu doar că a indisponibilizat bunuri reprezentând circa 75% din valoarea totală la nivelul Ministerului Public, dar a obținut și prima hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus confiscarea extinsă.

Valoarea totală a măsurilor asigurătorii în anul 2013 a fost de 1.920.392.286, în creștere cu circa 5% față de anul 2012. Cu toate acestea, în timp ce valoarea prejudiciilor reținute în sarcina inculpaților trimiși în judecată în anul 2013 a fost de 8.072.917.300 lei, valoarea măsurilor asigurătorii a fost, așa cum am arătat mai sus, doar de circa 1/4 din valoarea prejudiciilor.

Acest indicator trebuie analizat astfel: am lucrat mult mai bine în cadrul investigațiilor penale, am soluționat mai multe cauze complexe și am reușit să probăm săvârșirea de către inculpați a unor infracțiuni generatoare de prejudicii mult mai mari, dar nu am reușit să identificăm mai multe bunuri ce puteau fi supuse măsurilor asigurătorii. Dincolo de greutatea identificării bunurilor în general, consider că acest lucru se datorează faptului că cei mai mulți dintre infractori nu au bunuri în proprietate, astfel încât în anchetele viitoare trebuie să ne concentrăm mai mult resursele și în zona investigațiilor financiare și susține necesitatea aplicării pe o scară mult mai largă a confiscării extinse.

Țin să fac o precizare: în condițiile în care cei mai mulți dintre practicienii sistemului judiciar am fost formați în spiritul Constituției adoptată în anul 1991, potrivit căreia averea este prezumată ca fiind dobândită licit, pentru a forma o practică judiciară serioasă în materia confiscării extinse, inclusiv de la terți, ca și în aceea a investigării spălării banilor ca infracțiune autonomă, trebuie să depășim anumite inerții mentale, trebuie să ne schimbăm mentalitatea. În acest context, după cum bine știți, la nicio întâlnire pe care am avut-o, nu am omis să vă solicit intensificarea eforturilor în această direcție.

Ca un alt demers pentru realizarea obiectivelor M.C.V., menționăm preocuparea noastră pentru echilibrarea volumului de activitate al procurorilor.

Au fost avute în vedere, pe de o parte, încurajarea preluării cauzelor în scopul degrevării unităților cu volum mare de activitate, dar și alocarea de resurse umane suplimentare. Demersul a fost, cel puțin sub acest ultim aspect, limitat de restricțiile bugetare, însă el trebuie continuat.

Măsurile pe care intenţionăm să le luăm se referă, pe de o parte, la redistribuirea posturilor de procurori şi grefieri de la unităţile cu volum de activitate redus la cele cu volum mare de activitate, iar pe de altă parte, la intensificarea eforturilor pentru a obţine alocarea unor posturi suplimentare de grefieri.

În paralel, vom continua să încurajăm eforturile parchetelor de pe lângă curţile de apel de preluare a cauzelor, cu precădere a celor care erau de competenţa lor, până la modificarea legislaţiei – deci pentru urmărirea penală a cărora există deja procurori specializaţi, precum şi a cauzelor complexe.

Vom promova, totodată, mai ales la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, confruntate cu problema cauzelor mărunte, fără finalitate judiciară, ideea aplicării principiului oportunităţii.

Vom valorifica astfel şi concluziile Analizei independente a sistemului judiciar realizată de experţii Băncii Mondiale, dincolo de participarea noastră la elaborarea, pe baza acesteia, a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar.

Este un domeniu în care, însă, nu putem acționa singuri. Reamintesc că în anul 2013 am promovat un memorandum privind necesarul de resurse umane și financiare determinat de intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală.

O altă preocupare constantă a Ministerului Public a fost unificarea practicii judiciare, recomandare fixată şi menţinută în toate rapoartele M.C.V., precum şi implementarea noilor coduri. În vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor noilor coduri, penal şi de procedură penală, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit, prin ordin al procurorului general, un grup de lucru pentru redactarea unui material de analiză comparativă a dispoziţiilor vechi şi noi din Codul penal şi Codul de procedură penală. În acest mod s-au formulat îndrumări pentru implementarea noilor instituţii care nu au corespondent în dispoziţiile anterioare.

Și în anul 2014 vom continua eforturile în acest sens, atât prin demersuri de unificare a interpretării, constând în întocmirea de note de studiu privind problemele controversate, dar și în studierea practicii instanțelor, în vederea eventualei promovări a unor recursuri în interesul legii, cât și în cadrul acțiunilor de formare profesională.

Pentru că eforturile de implementare a noilor coduri trebuie să aibă, în opinia noastră, un caracter unitar, vom colabora în acest domeniu cu Institutul Național al Magistraturii și cu Consiliul Superior al Magistraturii pentru a transmite magistraților, pe cât posibil, mesaje și puncte de vedere comune.

În paralel, vom continua demersurile instituționale în sensul semnalării modificărilor legislative absolut necesare.

Ca magistrat, am transmis mesajul, și voi continua în același sens, de a se interpreta normele procesuale în sensul aplicării, iar nu al neaplicării lor. Ceea ce nu înseamnă, însă, că normele în prezent în vigoare nu necesită clarificări și corelări sau că acestea nu trebuie operate cât mai curând.

Din ceea ce am spus anterior, având în vedere necesitatea îndeplinirii condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, intenția actualei conduceri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  de a asigura continuitatea faţă de mandatul fostului procuror general şi, nu în ultimul rând, faptul că este vorba despre anul unor modificări fundamentale ale legislaţiei penale şi procesual penale am stabilit că principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2014 sunt:

1. continuarea luptei împotriva corupției, dinamizarea combaterii infracțiunii de conflict de interese, intensificarea combaterii evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor și a valorii bunurilor indisponibilizate în vederea confiscării;

2. continuarea demersurilor pentru echilibrarea volumului de activitate;

3. luarea măsurilor necesare pentru implementarea noilor coduri.

În plus, ne vom aduce contribuția la elaborarea Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2014-2017, elaborată pe baza concluziilor Analizei independente a sistemului judiciar, realizată de experții Băncii Mondiale.

Este un demers la care participăm cu toată convingerea, având în vedere ideea care stă la baza acestuia: pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului judiciar românesc este necesară, în primul rând, armonizarea eforturilor tuturor instituțiilor cu putere de decizie pentru stabilirea și realizarea unor obiective comune.

Dragi colegi,

Doresc să vă felicit pentru rezultatele obținute în anul 2013, să vă mulțumesc pentru eforturile depuse, dumneavoastră și, în egală măsură, judecătorilor, polițiștilor, personalului celorlaltor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, serviciilor specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor, ale tuturor instituțiilor cu care am colaborat, pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.

Vă asigur de toată susținerea mea!”

 

În finalul alocuțiunii mele, dat fiind că peste trei zile este 8 Martie, vă doresc, dragi colege, să aveți o primăvară frumoasă și să fiți înconjurate de multă dragoste.

 

Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc un an 2014 foarte bun!

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti