« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii

Scurte considerații asupra tratamentului recidivei în Noul Cod Penal
07.03.2014 | Adrian ROTARU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Recenta intrare în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal („Codul Penal”), pus în aplicare prin Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal („LPA”) aduce cu sine modificări ale unor instituții de drept penal, noua viziune a legiuitorului nefiind, în opinia noastră, justificată în totalitate.

Ne propunem în acest material să analizăm pe scurt instituția recidivei, așa cum este ea reglementată în prezent de Codul Penal.

Recidiva, în noua accepțiune, reprezintă forma pluralității de infracțiuni constând în săvârșirea cu intenție sau praeterintenție de către o persoană, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, din nou, a unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare, inclusiv detențiunea pe viață. Art. 41 alin. (3) arată în mod expres că pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii (reglementând astfel condițiile recidivei internaționale).

Observăm, în primul rând, că legiuitorul a înțeles să renunțe la distincția între recidiva mare și recidiva mică[1], reglementând o singură formă de recidivă asemănătoare cu recidiva mare. Expunerea de motive[2] a legii privind Codul Penal nu arată care a fost rațiunea legiuitorului de a renunța la această distincție, recidiva mică fiind, în opinia noastră, un mijloc eficient de sancționare a unui comportament infracțional al cărui grad de pericol social provine tocmai din repetabilitatea faptelor reprobabile incriminate, chiar dacă aceste fapte erau incriminate cu pedepse mai mici de un an.

Art. 41 alin. (1) din Codul Penal stabilește ca prim termen al recidivei existenţa unei hotărâri definitive de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an (spre deosebire de 6 luni, cât prevedea Codul Penal intrat în vigoare în 1969 și aplicat până la data de 1 februarie 2014 („Vechiul Cod Penal”), cel de-al doilea termen al recidivei constând în comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare (spre deosebire de Vechiul Cod Penal care stabilea ca al doilea termen al recidivei comiterea unei infracțiuni pentru care legea prevedea pedeapsa închisorii mai mare de un an). Din punctul de vedere al aplicării legii mai favorabile, primul termen al recidivei reglementat în Codul Penal reprezintă o prevedere mai favorabilă, în timp ce prevederea Vechiului Cod Penal cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei rămâne mai favorabilă.

Totodată, alături de eliminarea distincției între cele două forme de recidivă menționate[3] și modificarea limitelor termenilor recidivei, legiuitorul a adus modificări și tratamentului penal al recidivei, după cum este vorba despre recidiva postcondamnatorie sau recidiva postexecutorie. Regimul sancționator al recidivei postcondamnatorii este stabilit sub forma cumulului aritmetic al pedepselor stabilite. Cu toate acestea, în cazul în care, prin însumarea pedepselor, se depășește cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, și anume 30 de ani, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile săvârşite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se va aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă. În vederea sancționării recidivei postexecutorii, legiuitorul a optat pentru majorarea limitelor speciale de pedeapsă cu jumătate.

Regimul sancționator al recidivei sub Vechiul Cod Penal făcea trimitere la sistemul cumulului juridic prevăzut în cazul concursului de infracțiuni, acordând posibilitatea aplicării unui spor de pedeapsă.

O altă noutate adusă de Codul Penal privește situația în care cel de-al doilea termen al recidivei este reprezentat de un concurs de infracțiuni, stabilindu-se un nou mod de aplicare a pedepselor. Astfel, mai întâi se va stabili pedeapsa pentru infracțiunile concurente potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar mai apoi se vor aplica regulile de sancționare a recidivei.

În concluzie, considerăm că, spre deosebire de vechea reglementare, noua reglementare cu privire la instituția recidivei urmărește aplicarea unui regim sancționator agravat persoanelor care săvârșesc infracțiuni cu un grad de pericol social crescut, acordând totodată clemență „micilor infractori” prin neincluderea faptelor de o gravitate redusă, deși comise în mod repetat, sub „umbrela” acestei instituții.


[1] Potrivit Codului Penal intrat în vigoare în anul 1969 și aplicat până la data de 1 februarie 2014, exista recidivă atunci când, după condamnarea la cel puțin trei pedepse cu închisoare până la 6 luni sau după executare, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescrierea executării a cel puțin trei asemenea pedepse, cel condamnat săvârșea din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea penală prevedea pedeapsa închisorii mai mare de un an.
[2] Expunerea de motive a Codului Penal este disponibilă la adresa de internet a Camerei Deputaților,
[3] Pentru o clasificare completă a recidivei, a se vedea M. Udroiu, Drept Penal. Partea generală. Partea specială, p.65-66, ediția a 2-a, Ed. C.H. Beck, București 2011.


avocat junior Adrian ROTARU,
CLIFFORD CHANCE BADEA

 
Secţiuni: Drept penal, RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Scurte considerații asupra tratamentului recidivei în Noul Cod Penal”

  1. ANONIM spune:

    ” (…) în cazul în care, prin însumarea pedepselor, se depășește cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, și anume 30 de ani, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile săvârşite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se va aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă (…)” – aplicarea pedepsei detentiunii pe viata este facultativa in acest caz, deci nu „se va aplica pedeapsa detentiunii pe viata” ci ” se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata” (art.43 al.3 C.pen.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD