Decizia CJUE ref. egalitatea de tratament între sexe în materie de muncă
10.03.2014 | JURIDICE.ro

Curtea de Justiției a Uniunii Europene a dat publicității vineri, 7 martie 2014, hotărârea în cauza C-595/12, Napoli referitoare la interpretarea articolului 2 alineatul (2) litera (c), a articolului 14 alineatul (2) și a articolului 15 din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, p. 23, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262) și, mai precis, cu privire la o reglementare națională care prevede, în cazul absenței justificate pentru o durată mai mare de 30 de zile consecutive, datorate unui unui concediu de maternitate, excluderea de la curs și înscrierea la cursul următor.

Curtea a stabilit următoarele:
1) Articolul 15 din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care exclude, din motive care țin de interesul public, o femeie aflată în concediu de maternitate de la o formare profesională care este parte integrantă a locului său de muncă și care este obligatorie pentru a putea pretinde o numire definitivă pe un post de funcționar, precum și pentru a beneficia de ameliorarea condițiilor sale de încadrare în muncă, garantându‑i însă dreptul de a participa la următoarea formare organizată, dar a cărei dată este incertă.
2) Articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/54 nu se aplică unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care nu rezervă o anumită activitate numai lucrătorilor de sex masculin, dar care întârzie accesul la această activitate lucrătoarelor care nu au putut beneficia de o formare profesională completă din cauza unui concediu de maternitate obligatoriu.
3) Dispozițiile articolului 14 alineatul (1) litera (c) și ale articolului 15 din Directiva 2006/54 sunt suficient de clare, de precise și de necondiționate pentru a putea produce un efect direct.