Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Modificări aduse Legii Concurenței ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri penale
17.03.2014 | Cătălin SULIMAN, Cătălin SULIMAN, Silviu VASILE

Secţiuni: Concurență, Drept penal, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Noile modificări schimbă dinamica inspecțiilor inopinate și a cazurilor de clemență. Atât mediul de afaceri cât și autoritatea de concurență trebuie să se adapteze la noile reguli și să fructifice drepturile conferite de legiuitor. Cei care nu se vor adapta rapid la schimbare pot avea de suferit. Este de așteptat să vedem o intensificare a implicării organele penale și judecătorilor în aspectele de concurență.

Introducere

La 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului cod penal şi a codului procedural penal, au devenit aplicabile şi dispoziţiile legilor de punere în aplicare a codurilor (Legea nr. 187/2012 şi Legea nr. 255/2013). Acestea din urmă au adus modificări şi altor acte normative ce conţin dispoziţii penale, cum este Legea Concurenţei nr. 21/1996 republicată. Atrag atenția două modificări importante respectiv cele care vizează necesitatea obţinerii mandatatului judiciar de către Consiliul Concurenţei pentru a desfăşura inspecţii inopinate şi imunitatea/reducerea pedepsei de care poate beneficia, în anumite condiţii, persoana care denunţă organelor de urmărire penală o încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenţei.

Autorizarea judiciară pentru inspecţii inopinate derulate în spaţii aparţinând întreprinderilor

Înainte de noua modificare, Consiliul Concurenţei era abilitat să desfăşoare inspecţii inopinate în spaţiile aparţinând întreprinderilor (sau chiar ale asociaţiilor de întreprinderi) fără a avea nevoie de o autorizare judiciară, ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei fiind suficient pentru aceasta. Autorizarea judiciară a fost (şi este în continuare) necesară pentru inspecţiile ce vizează domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai întreprinderilor supuse investigaţiilor. Începând cu 1 februarie 2014 pe lângă ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei, autoritatea de concurenţă trebuie să obţină şi o autorizare judiciară pentru a desfăşura inspecţii în spaţii (inclusiv terenuri şi mijloace de transport) aparţinând întreprinderilor.

Această modificare a Legii Concurenţei urmează influențele de la nivel european în materie, mai multe state europene având prevederi similare în legislaţiile naţionale (spre exemplu Austria, Germania, Franţa, Ungaria, Letonia, Polonia, Suedia), în timp ce alte legislaţii solicită obţinerea mandatului judiciar numai în cazul opoziţiei la inspecţie.

În cazul României, autorizarea judiciară este dată prin încheiere de Curtea de Apel Bucureşti, în baza unei solicitări justificate a Consiliului Concurenţei. Încheierea Curţii de Apel poate fi contestată atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de întreprinderea/întreprinderile vizate (din momentul comunicării) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără ca această  contestaţie să suspende automat derularea inspecţiei Consiliului Concurenţei.

Autorizarea judiciară trebuie să includă, printre altele, indicaţii clare cu privire la obiectul inspecţiei şi spaţiile ce urmează a fi inspectate. Din acest motiv este foarte important ca reprezentanţii întreprinderii să verifice atent conţinutul mandatului pentru a contesta cu succes legalitatea inspecţiei atât în privinţa căii de atac amintită mai sus, cât şi ulterior în cadrul investigaţiei Consiliului Concurenţei şi, în final, în instanţă în cazul în care autoritatea de concurenţă impune o sancţiune. Termenul de atac este unul foarte scurt ceea ce face obligatorie contactarea unui avocat specializat imediat după primirea ordinului (termenul pentru introducerea contestaţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este de 48 de ore de la momentul comunicării autorizării judiciare reprezentanţilor întreprinderii investigate).

Cu privire la impactul modificării asupra numărului de inspecții inopinate, deși la prima vedere s-ar putea crede că numărul inspecţiilor va scădea, în practică am putea să constatăm un fenomen contrar. Având în vedere că inspecţiile inopinate reprezintă principala armă a Consiliului Concurenţei în strângerea de probe pentru investigaţiile sale, este de aşteptat ca autoritatea de concurenţă să îşi motiveze temeinic solicitările adresate Curţii de Apel. Mai mult, este cunoscut faptul că autoritatea de concurenţă are o bună colaborare cu instanţele judecătoreşti, dată fiind rata de succes a Consiliului privind autorizările judiciare pentru inspectarea spaţiilor private.

Aşadar, este foarte probabil ca numărul inspecţiilor inopinate derulate de autoritatea de concurenţă să nu scadă în mod considerabil. Un alt argument în susţinerea acestei afirmaţii este practica din alte state europene, spre exemplu Austria, unde deşi este necesară autorizarea judiciară autoritatea de concurenţă locală desfăşoară un număr ridicat de inspecţii.

Imunitatea/reducerea pedepsei în articolul 60 din Legea Concurenţei

Prin noua modificare, articolul 60 prevede acum posibilitatea obţinerii imunităţii/reducerea pedepsei de către persoana care, în mod intenţionat, concepe sau organizează vreuna din practicile interzise prevăzute de art. 5 alin. (1) din lege. În esenţă, modificările sunt:

În primul rând, noua reglementare stabileşte exact cine este vizat de prevederile articolului: persoana care exercită funcţia de administrator, reprezentant legal ori care exercită în orice alt mod funcţii de conducere într-o întreprindere şi care concepe sau organizează în mod cumulat una din practicile interzise ale art. 5 alin. (1), ce nu sunt exceptate potrivit prevederilor următorului articol ale aceluiaşi alineat.

În al doilea rând, maximumul pedepsei cu închisoarea este acum de 5 ani, comparativ cu 3 ani în vechea formă a articolului. Infracţiunea poate fi pedepsită şi/sau cu amendă.

În al treilea rând, poate cea mai interesantă modificare adusă articolului este posibilitatea persoanei denunţătoare de a beneficia de nepedepsire (imunitate). Pentru a beneficia de această prevedere a legii, persoana în cauză trebuie să (i) denunţe organelor de urmărire penală participarea sa la comiterea infracţiunii, (ii) la momentul denunţului să nu fi fost începută urmărirea penală şi (iii) denunţul făcut să permită identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi. Dacă denunţul este făcut în timpul urmăririi penale persoana în cauză beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei.

Această modificare are rolul de a încuraja persoanele care au putere de decizie din cadrul întreprinderilor să aplice în cadrul programului de clemenţă al Consiliului Concurenţei, program ce până în prezent a fost foarte rar accesat de întreprinderi (momentan un singur caz finalizat, deşi programul de clemenţă a beneficiat de o promovare puternică încă din anul 2009).

În plus, este de aşteptat o intensificare a colaborării, la nivel administrativ, dintre Consiliul Concurenţei şi organele de urmărire penală, fapt ce ar trebui, cel puţin în teorie, să faciliteze aplicarea noilor prevederi.

Trebuie avut în vedere faptul că succesul unei cereri de clemenţă nu conduce în mod automat la imunitate/reducerea pedepsei pentru persoana fizică implicată, astfel că această problemă trebuie abordată cu maximum de diligenţă şi atenţie (o strategie deficitară poate prejudicia atât persoana fizică implicată cât și întreprinderea).

În concluzie, noile modificări aduse Legii Concurenţei dau o nouă perspectivă asupra inspecţiilor inopinate şi asupra cererilor de clemenţă, pe de o parte, stabilind un control judiciar pregnant şi, pe de altă parte, promovând recunoaşterea şi denunţarea încălcărilor grave ale Legii Concurenţei. Creșterea numărului cererilor de clemență va ușura efortul probatoriu al autorității de concurență și va genera un nou val de sancțiuni aplicate agenților economici.

Cătălin SULIMAN
partener SCHOENHERR & ASOCIAȚII
Silviu VASILE
avocat SCHOENHERR & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti