Trimitere preliminară formulată de o instanţă din România (Judecătoria Oradea). UPDATE: Cauza a fost înregistrată pe rolul CJUE. UPDATE: Concluziile Avocatului General. UPDATE: Decizia Curții de Justiție
3 septembrie 2015 | Daniel-Mihail ȘANDRU
3 septembrie 2015: Prin hotărârea Curții (Camera a patra, pronunțatǎ de judecător dr. Camelia Toader) din 3 septembrie 2015, s-a statuat că:
Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr‑o garanție ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această privință.
Cuprinsul integral al hotărârii este disponibil aici.
***
24 aprilie 2015: În data de 23 aprilie 2015, au fost prezentate concluziile Avocatului General Cruz Villalón în cauza C-110/14, Costea:
Noțiunea de consumator în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că include o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și care încheie un contract de credit cu o bancă, în cuprinsul căruia figurează, în mod adițional, o garanție ipotecară constituită asupra unui imobil proprietate a cabinetului individual de avocat, dacă, în urma examinării elementelor probatorii de care dispune instanța națională, reiese că persoana respectivă nu a acționat în scopuri care intră în sfera activității sale profesionale.
În cazul în care instanța națională apreciază că nu reiese cu claritate că un contract a fost încheiat exclusiv fie cu un scop personal, fie cu un scop profesional, contractantul în cauză trebuie calificat drept consumator dacă obiectul profesional nu predomină în contextul general al contractului, având în vedere ansamblul circumstanțelor și aprecierea mijloacelor de probă obiective aflate la dispoziție, a căror evaluare este de competența acestei instanțe.
Rolul unei persoane fizice de reprezentant legal al cabinetului său individual de avocat la încheierea unui contract accesoriu de garanție nu are efecte asupra calității sale de consumator în raport cu un contract principal de credit.
Cuprinsul integral al concluziilor este disponibil aici.
***
19 martie 2014: Cauza a fost înregistrată la 7 martie 2014 pe rolul Curţii de Justiţie: Costea, C-110/14.
***
18 martie 2014: Judecătoria Oradea a formulat, prin încheierea din 25 februarie 2014 o nouă trimitere preliminară, cu următorul conţinut:
”Articolul 2 litera b din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive a contractelor încheiate cu consumatorii, în privinţa definirii noţiunii de ”consumator”, trebuie interpretat în sensul că include sau dimpotrivă în sensul că exclude din această definiţie o persoană fizică ce are profesia de avocat si încheie cu o bancă un contract de credit, fără a specifica scopul creditului, în cadrul aceluiaşi contract specificându-se calitatea de garant ipotecar al Cabinetului avocaţial al respectivei persoane fizice?”.
Lista tuturor trimiterilor preliminare formulate de către instanțele din România se află pe platforma IADUER.ro, proiect susţinut de JURIDICE.ro.
:: sursa: IADUER – un proiect CSDE, ARDAE și FJR
prof. univ. dr. Mihai ȘANDRU
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
