Dreptul arestaților ori a deținutilor de a discuta cu un mediator
20 martie 2014 | Ilie DORINMedierea presupune discutarea unui conflict cu toate partile implicate in acel conflict. Fie ca e un conflict de familie (divort, partaj, succesiuni, etc), fie ca e un conflict penal, fie ca e un conflict civil, persoana care este arestata/detinuta are dreptul la un mediator pentru a vedea cum poate solutiona conflictul printr-o intelegere amiabila, evitand un proces judiciar fie civil, fie penal.
In primul rand, dreptul arestatului de a beneficia de asistenta si serviciile unui mediator in vederea solutionarii unui oarecare conflict in care este parte, conflict care nu are legatura cu infractiunea comisa – pentru care este in arest, este un drept fundamental al acestuia, drept care nu poate fi obstructionat de organele politiei de la sectia sau locul de arestare/detinere.
In al doilea rand, medierea infractiunii pentru care este in arest, ori a laturii civile ale acelei infractiuni este expres stipulata in Noul Cod de Procedura Penala. Astfel, ”Dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege, este prevazut in mod expres de noul Cod de procedura penala pentru: suspect (art. 78), persoana vatamata (art. 81 alin. 1 lit. i), inculpat (art. 83 lit. g), partea civila (art. 85 alin. 1) si partea responsabila civilmente (art. 87 alin. 1). De aceea, la inceputul primei audieri, organul judiciar este obligat sa ii aduca acest drept la cunostinta: suspectului/inculpatului (art. 108 alin. 2), persoanei vatamate (art. 111 alin. 2 lit. b), partii civile si partii responsabile civilmente (art. 112 alin. 2 lit. b). Cat priveste sintagma ”cazurile permise de lege” aceasta se refera atat la infractiunile urmaribile la plangerea prealabila ori cele pretabile la impacare (art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006) sau al infractiunilor sanctionate cu amenda ori inchisoare de cel mult 7 ani (art. 318 alin. 1 si alin. 3 Cpp), cat si la latura civila a oricarei infractiuni (art. 23 alin. 1 Cpp si art. 67 alin. 1 din Legea nr. 192/2006)”. (Jud. Cristi Danilet, membru CSM, articolul integral aici)
Asadar arestatul trebuie sa aiba facilitarea organelor de la locul de detinere pentru a putea discuta in conditii de confidentialitate cu mediatorul, confidentialitatea fiind unul din principiile esentiale ale procedurii medierii, conform legii medierii. In majoritatea cazurilor confidentialitatea este si un avantaj major pentru arestati ori pentru partile implicate in diverse infractiuni (unii dintre ei nefiind in stare de arest dar fiind parti in conflictul penal), din acest motiv solutionarea prejudiciilor si consecintelor civile ale infractiunii, pe cale amiabila, prin interventia si cu ajutorul unui mediator, este o metoda din ce in ce mai uzitata de suspecti/arestati.
In Ordinul Ministerului Justitiei nr. 3042/2007 privind durata si periodicitatea vizitelor, greutatea si numarul pachetelor, precum si categoriile de bunuri ce pot fi primite, pastrate si folosite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, se stipuleaza la Art. 4 alin 2: ”Persoanele private de libertate pot fi vizitate de notari publici, executori judecatoresti ori de alte persoane cu atributii oficiale, in timpul programului de lucru al sectorului de acordare a vizitelor”.
In baza acestui articol corelat cu articolele care prevad dreptul de a apela la un mediator al arestatului/detinutului, mediatorul va avea dreptul de acces in locul de arest, pe baza Legitimatiei de Mediator vizata la zi. Nici un alt contract nu va putea fi cerut mediatorului de catre organele de la locul de arestare/detentie, acest lucru deoarece mediatorul trebuie mai intai sa discute cu toate partile din conflict (in discutii/sedinte separate in conditiile de arest/detentie) eventualitatea medierii conflictului lor, disponibilitatea fiecareia din parti pentru mediere, avantajele medierii cazului lor, iar acceptul final pentru mediere, decizia de a media trebuie luata de fiecare parte din conflict doar dupa discutii preliminare cu toate partile din conflict. Aceste discutii sunt necesare pentru ca partile din conflict sa constientizeze procedura de mediere si efectele unui eventual acord intre ele. Este ceea ce in mod normal numim sedinta de informare privind medierea. Dupa aceasta sedinta, dupa aceste discutii, partile decid daca intra in mediere, si se semneaza astfel Contractul de Mediere.
Mediatorul, in determinarea arestatului de a media conflictul si de a-l solutiona amiabil, poate avea si cate 2-3 intrevederi cu acesta pana ia decizia de a discuta conflictul pe fond in scopul gasirii si analizarii unei solutii ori optiuni amiabile la conflict. Acest lucru depinde de complexitatea conflictului si de numarul de parti implicate in diferend.
9 septembrie ⁞ Despre administratori de credite și obligația creditorului de renegociere a creditului (OUG privind administratorii de credite şi cumpărătorii de credite)
10 septembrie ⁞ Corpus et Animus - Funcția juridică & Consilierii juridici bancari în lumina Regulamentului BNR nr. 8/2024
13 septembrie ⁞ Ultimele evoluții jurisprudențiale privind prescripția răspunderii penale
14 septembrie ⁞ JURIDICE.ro Premier Golf Day
16 septembrie ⁞ Accidentul de muncă în toate formele de răspundere juridică
18 septembrie ⁞ Școala Superioară de Cadre
23 septembrie ⁞ Fraudarea creditorilor – eficacitatea mijloacelor actuale pentru combaterea ei
25 septembrie ⁞ Noutățile Legii nr. 214/2024 – ce efecte poate avea semnătura electronică
26 septembrie ⁞ JURIDICE by Night. Golden Season edition
30 septembrie ⁞ Avocatura: onorariu orar vs. onorariu global
5 octombrie ⁞ Start Curs INGENIO de pregătire pentru Barou, INM & Magistratură, Notariat și Licență
21 octombrie ⁞ Abilitățile de negociere: un moft sau o necesitate?
31 octombrie ⁞ JURIDICE by Night. Mystic Night. Halloween edition
23 noiembrie ⁞ Start Curs Admitere INM/ Magistratură & Avocatură 2025
28 noiembrie ⁞ JURIDICE by Night. Autumn Allure edition
2025 ⁞ The Congress / The biggest legal event
Dupa intrarea in mediere, mediatorul mai poate avea vreo 3-4 vizite cu arestatul pana cand Acordul de Mediere este concretizat, agreat, redactat si semnat de toate partile din conflict. Din acest motiv, permisiunea mediatorului la locurile de arest ori de detinere, trebuie sa fie neingradita de organele de conducere ale locului unde se afla arestatul/detinutul. Am avut cateva cazuri in cate politistii de la Sectia de politie unde erau clientii mei se uitau cu patru ochi la mine, deoarece veneam a 4-a oara in decurs de cateva zile. Tot ei mi-au spus ca sunt primul mediator care calc in sectia respectiva in vederea discutarii cu un arestat si medierii unui conflict in care se afla.
In fapt, arestatul devine clientul mediatorului de la prima discutie cu acesta, si acceptul discutiilor urmatoare, iar relatia client (arestat) – mediator nu trebuie sa fie ingradita, pentru ca astfel i s-ar incalca si ingradi arestatului dreptul de a isi solutiona amiabil conflictul sau, dreptul la mediere, care este unul din drepturile fundamentale intr-o societate moderna si democrata, asa cum stipuleaza si Art 3 din Legea Medierii 192/2006: ”persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere, atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege”.
Dorin ILIE
Mediator
Homepage J JURIDICE Cariere Evenimente Dezbateri Profesionişti Lawyers Week Video |