Interviu Bazil Oglindă. Despre revenirea la firesc în arbitraj. UPDATE: Noile Reguli
16 aprilie 2014 | Alina MATEI
UPDATE 16 aprilie 2014: Așa după cum v-am informat, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României are o nouă conducere, care a adoptat în această săptămână decizii foarte importante. L-am rugat pe domnul profesor Bazil Oglindă să ne furnizeze, pentru cititorii JURIDICE.ro, informații suplimentare.
Alina Matei: De săptămâna trecută, avem un nou Colegiu de Conducere al Camerei de Comerț a României, din care faceți parte. Dar și un nou Regulament de organizare și funcționare a Curții. Care este cea mai importantă noutate cu privire la Regulament?
Bazil Oglindă: Aș vrea să vă spun că pentru mine personal este o onoare să fac parte dintr-un Colegiu sub președinția domnului profesor Viorel Roș, alături de iluștri profesori: Stanciu Cărpenaru, Dragoș Sitaru și Marin Voicu.
La sfârșitul săptămânii trecute, Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț a României a adoptat un nou Regulament de organizare și funcționare a Curții de Arbitraj, introducând modificări de substanță, dintre care una a fost multașteptată de mediul de afaceri, și anume revenirea la maniera tradițională de desemnare a arbitrilor și supraarbitrilor. Astfel, arbitri vor fi desemnați de părți, iar supraarbitri vor fi desemnați de către cei doi arbitri.
De asemenea, au fost abrogate art. 17, 18 și 20 din Regulile de procedură arbitrală, revenind Colegiului de conducere ca misiune principală elaborarea unor noi Reguli de procedură, care să fie în concordanță cu cele mai noi tendințe în arbitrajul internațional. Până la intrarea în vigoare a noilor prevederi procedurale în materie de arbitraj, în ceea ce privește desemnarea arbitrilor vor fi aplicate regulile din Cartea a IV-a a NCPC.
Alina Matei: Și cu Autoritatea de Nominare ce s-a hotărât?
Bazil Oglindă: A fost desființat conceptul de Autoritate de Nominare. Totuși, președintele Curții de arbitraj (așa cum se întâmplă în orice arbitraj instituționalizat) va avea un rol subsidiar în desemnarea arbitrilor și supraarbitrilor, recurgând la această prerogativă doar în situațiile în care părțile nu au desemnat un arbitru în termen legal sau când arbitri nu au desemnat supraarbitrul, indiferent de motive.
Alina Matei: De când își vor produce efectul noile reglementări?
Bazil Oglindă: Noile norme sunt de imediată aplicare.
Alina Matei: Care este scopul multașteptatelor modificări, cum bine spuneați?
Bazil Oglindă: Prin intrarea în vigoare a noilor reglementări arbitrale se urmărește, în primul rând, creșterea gradului de satisfacție și confort pentru părți. Pentru noi, membri actualului Colegiu, este foarte important ce-și doresc părțile și Profesioniștii care le apără (avocați sau consilieri juridici) de la ARBITRAJ.
Alina Matei: Ce își propune noul Colegiu de Conducere?
Bazil Oglindă: Având în vedere schimbările generate de noile reglementări, Colegiul de Conducere va trebui să elaboreze noi reguli de procedură arbitrală la cele mai înalte standarde, aceasta fiind misiunea sa principală în actualul context. De asemenea, în opinia noastră (și aici am în vedere atât poziția exprimata de domnul președinte Viorel Roș, cât și de către ceilalți membri ai Colegiului) este necesară organizarea de conferințe/seminarii/”mese rotunde” cu avocați/juriști/specialiști în materie pentru identificarea celor mai importante aspecte ce pot fi îmbunătățite în materie de arbitraj, pe lângă cele deja aprobate.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Bazil Oglindă: Mulțumesc și eu.
Domnul profesor Bazil Oglindă, specialist în dreptul afacerilor, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu cu privire la probleme fierbinți, de interes pentru lumea juridică și mediul de business.
Alina Matei: Cum percepeți mediul de afaceri din România anului 2014?
Bazil Oglindă: Eterogen, tensionat, cu mari probleme, unele generate de politicile publice, altele de contextul și particularitățile pieței, altele de mentalități. Marile probleme, din punctul meu de vedere, ar fi legate de fiscalitate, concurență, lipsă de cerere, reticența băncilor în creditare, abuzul de insolvență. Pe de altă parte, există și aspecte pozitive care vin dintr-o oarecare dinamică a mediului de afaceri, cu un accent pe business extern în domenii precum: construcții, retail etc. Observ o tendință: poate că oamenii de afaceri sunt mai prudenți atunci când contractează…
Alina Matei: Tensiunea din mediul de afaceri face ca avocații să fie mai importanți, mai utili sau, dimpotrivă, oamenii de afaceri încearcă să își rezolve singuri problemele?
Bazil Oglindă: Prudența de care vorbeam mai devreme a multor oameni de afaceri este îmbucurătoare deoarece, astfel, aceștia dau credit avocatului-”consilier”, care securizează afacerea și asigură liniștea de mâine. Din păcate, foarte mulți nu conștientizează rolul avocatului-”consilier” în zona de prevenție a business-ului, iar aceștia se concentrează pe performanțele strict economice ale contractului. Aceste lucruri ajung, din nefericire, de multe ori la litigii și nu în cele mai confortabile poziții juridice.
Alina Matei: De la ce nivel de dezvoltare a afacerii încep să devină relevanți avocații de business? Accesează și micii întreprinzători avocați de business?
Bazil Oglindă: Practic vorbind, avocații de business intervin într-o zonă de prevenție, în cazul business-urilor medii, sau cel puțin medii, însă există și notabile excepții. O primă categorie de excepții vizează acele business-uri mici, conduse de profesioniști și care au toate șansele să crească pentru că și această dimensiune juridică nu este neglijată de către respectivii. Pe de altă parte, există și business-uri mari în care am văzut oameni de afaceri ”excitați” de încheierea unui contract și care trec uneori prea ușor peste ”detaliile juridice” ale unui business și își permit să aibă alături cei mai importanți avocați pe care îi și plătesc; trec ușor peste opinia avocatului, spre exemplu, la introducerea, la modificarea sau la eliminarea unei clauze esențiale pentru desfășurarea afacerii. Acesta, de multe ori, este mai încântat să obțină o reducere de preț sau un alt beneficiu economic în detrimentul negocierii unui așa-zis ”detaliu juridic”. Însă, aici intervine efortul nostru, ca avocați-”consilieri”, de a-l înțelege, în primul rând, pe client, de a-l face pe el să înțeleagă miza juridică ca pe o miză economică și, în fine, abia atunci, decizia îi aparține.
Alina Matei: Ce visează studenții: să facă afaceri, să își găsească un job foarte bun sau să își găsească un job?
Bazil Oglindă: Studenții de azi, ca și cei de ieri, ca și cei de mâine, sunt foarte mulți care visează frumos la business-uri de anvergură. Din păcate, doar câțiva dintre ei vor ajunge să își împlinească visul. Cei mai mulți trăiesc drama umană a renunțării din diferite cauze la vis.
Alina Matei: Sunteți avocat și profesor, dar sunteți și secretarul științific al colegiului de conducere al Curții de Arbitraj. Cum priviți ultimele evoluții referitoare la autoritatea de nominare? Care este impactul asupra activității Curții?
Bazil Oglindă: Dacă vă referiți la evenimentele din ultima săptămână, evident că impactul de imagine, indiferent de nevinovăția sau vinovăția unei persoane, este unul extrem de negativ, nemăsurabil în momentul de față. De aceea, din punctul meu de vedere, primul lucru concret ca soluție pentru reclădirea încrederii în Arbitraj îl reprezintă modificarea regulamentului de funcționare a Curții, modificarea regulilor de procedură și a normelor privind taxele arbitrale. Aceste măsuri trebuie să fie radicale și imediate, din punctul meu de vedere, în acest sens am finalizat chiar azi un proiect de modificare a acestor reglementări. Principalele modificări pe care le-am avut în vedere vizează următoarele aspecte:
1. consacrarea dreptului părților de a-și alege arbitrii;
2. dreptul arbitrilor de a desemna supra-arbitrul;
3. rolul subsidiar pe care trebuie să îl aibă autoritatea de nominare de a numi arbitri, numai în ipoteza în care părțile nu nominalizează arbitri, sau arbitrii nu desemnează un supra-arbitru. Autoritatea de nominare trebuie să fie președintele Curții de Arbitraj, atribuție pe care o poate delega pentru o perioadă determinată unui membru al colegiului Curții;
4. consacrarea unor garanții pentru părțile care încheie o convenție arbitrală în temeiul acestor noi reguli, conform cărora au posibilitatea să nominalizeze arbitri, în sensul că acestea vor fi aplicabile chiar dacă vor mai interveni alte modificări mai restrictive;
5. eliminarea discriminării de taxare între arbitrajul ad-hoc și arbitrajul instituționalizat;
6. existența unor norme tranzitorii care să asigure posibilitatea părților să-și nominalizeze arbitrul până la primul termen. De asemenea, din punctul meu de vedere, acest lucru ar trebui să fie permis chiar și după primul termen cu acordul ambelor părți.
După cum vă spuneam, toate aceste propuneri se regăsesc în acest proiect de modificare a principalelor reglementări arbitrale amintite mai sus și acestea vor intra în cadrul ședinței de colegiu de conducere a Curții de Arbitraj din această săptămână, cel mai probabil, sperând să fie adoptate și de către colegiul de conducere al Camerei de Comerț în cel mai scurt timp. Din punctul nostru de vedere, nu numai caracterul radical al schimbării de concepție, în ceea ce privește desemnarea arbitrilor, este o măsură importantă, ci caracterul urgent și rapid, iar în ceea ce mă privește voi face absolut toate demersurile pentru a se realiza. De altfel, există o singură șansă să le redăm părților dreptul de a-și alege arbitrii pentru că, astfel, prin încrederea pe care părțile o vor avea în acei profesioniști ai dreptului, o vor avea în timp și în Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Pe de altă parte, toate aceste lucruri nu cred că ar reprezenta altceva sau ar reprezenta numai o revenire la firescul arbitrajului, ca spațiu al libertății.
Alina Matei: Vă mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Bazil Oglindă: Și eu vă mulțumesc!
