Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel Iaşi. Verificare compatibilitate Decizie RIL V din 15 ianuarie 2007 cu Dreptul european
31.03.2014 | Cosmin Flavius COSTAȘ

1. Într-un litigiu fiscal circumscris dreptului de deducere al TVA (dosarul nr. 9405/99/2012), Curtea de Apel Iaşi – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a rămas în pronunţare, la data de 28 martie 2014, asupra unei cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări:

Întrebarea nr. 1. Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţiile Unite, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu forţă juridică obligatorie pentru judecătorul naţional, este compatibilă cu prevederile art. 168 lit. a) şi art. 178 lit. a) din Directiva Consiliului 2006/112/CE din data de 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată, care guvernează exerciţiul dreptului de deducere al TVA, în ceea ce priveşte privarea contribuabilului de dreptul de deducere al TVA în baza unor facturi care prezintă deficienţe de formă, neimputabile contribuabilului care solicită deducerea TVA?

Întrebarea nr. 2. Practica administrativă a organelor fiscale, care refuză exercitarea dreptului de deducere al TVA în baza unor facturi care prezintă deficienţe de formă, neimputabile contribuabilului care solicită deducerea TVA, în condiţiile în care taxa menţionată pe facturi a fost achitată cocontractantului, este compatibilă cu dispoziţiile art. 168 lit. a) şi art. 178 lit. a) din Directiva Consiliului 2006/112/CE şi cu principiul neutralităţii fiscale?

Întrebarea nr. 3. Poate fi refuzată exercitarea dreptului de deducere al unei persoane impozabile pentru singurul motiv că partenerul comercial nu a declarat şi achitat TVA evidenţiată pe facturile deţinute de persoana impozabilă în contul bugetului de stat?

2. Concret, litigiul fiscal are următoarele coordonate:
(i) Societatea reclamantă a solicitat acordarea dreptului de deducere al TVA pentru taxa evidenţiată pe facturile deţinute, taxa achitată în amonte partenerului comercial de la care a efectuat achiziţiile de bunuri;
(ii) D.G.F.P. Iaşi a refuzat exercitarea dreptului de deducere invocând lipsa unor elemente de formă a facturilor, fără a pune în discuţie realitatea operaţiunilor, sens în care au fost invocate prevederile Deciziei nr. V din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite. Ulterior, în recurs, organul fiscal a invocat drept motiv al refuzului şi faptul că partenerul comercial nu ar fi declarat şi achitat TVA menţionată pe facturile deţinute de Legume SA Paşcani, iar în prezent acest partener comercial este radiat din Registrul Comerţului.

3. În esenţă, întrebările pe care societatea reclamantă le-a propus tind să elucideze două probleme juridice distincte:
(a) În primul rând, întrebările 1 şi 2 tind să clarifice forţa juridică a Deciziei nr. V din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, redactată astfel: ”În aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) lit. f) şi ale art. 145 alin. (8) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, stabilesc: Taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă şi nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situaţia în care documentele justificative prezentate nu conţin sau nu furnizează toate informaţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare la data efectuării operaţiunii pentru care se solicită deducerea TVA”. Cu alte cuvine, la nivel naţional, practica instanţelor circumscrisă Deciziei nr. V din 15 ianuarie 2007 şi practica administrativă sunt conturate în sensul refuzului exercitării dreptului de deducere al TVA atunci când facturii îi lipseşte un element de formă (de pildă, pe factura nu este menţionată cota TVA de 24% sau codul fiscal al cumpărătorului este menţionat eronat). Societatea reclamantă contestă aplicabilitatea unei asemenea soluţii, invocând două sub-argumente:
(i) Pe de-o parte, Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007, deşi adoptată după data aderării, interpretează forma Codului fiscal în vigoare la 1 ianuarie 2004 şi prevederile H.G. nr. 831/1997, acest din urmă act normativ abrogat la 1 ianuarie 2007. Prin urmare, un recurs în interesul legii soluţionat în asemenea circumstanţe nu poate fi opus cu succes dreptului european.
(ii) Pe de altă parte, societatea reclamantă pretinde că Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007, jurisprudenţa instanţelor naţionale şi practica administrativă a organelor fiscale sunt incompatibile cu prevederile Directivei 2006/112/CE şi cu hotărârile interpretative ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în afacerile Albert Collée (C-146/05), Ecotrade SpA (C-95/07), Pannon Gep Centrum (C-368/09), APEH Kőzponti (C-392/09) sau Reisdorf (C-85/95).

(b) În al doilea rând, în condiţiile în care fiscul refuză exercitarea dreptului de deducere al TVA pe motiv că există o pierdere de venituri la bugetul de stat (societatea A a achitat TVA societăţii B; societatea B nu a declarat şi nu a achitat TVA; societatea B a intrat în faliment şi a fost radiată din Registrul Comerţului, fără ca fiscul să poată recupera TVA achitată de societatea A), se solicită verificarea compatibilităţii unui asemenea refuz cu dreptul european. Societatea reclamantă are în vedere, sub acest aspect, o altă jurisprudenţă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, conturată în afacerile reunite Optigen, Fulcrum şi Bond House Systems (C-354/03, C-355/03 şi C-484/03), potrivit căreia “părţilor inocente”, care nu au participat la o fraudă în materie de TVA, nu li se poate refuza exercitarea dreptului de deducere al TVA.

4. Curtea de Apel Iaşi – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal se va pronunţa asupra cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la data de 4 apriilie 2014.

avocat Cosmin Flavius COSTAŞ
Facultatea de Drept, UBB Cluj-Napoca
COSTAŞ, NEGRU & ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.