Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Interviuri
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal.
Avocaţii din Baroul Bucureşti, Baroul Ilfov şi Baroul Dolj beneficiază de 40% reducere. UNBR încurajează extinderea la nivelul tuturor barourilor. Executorii Camerei Executorilor Bucureşti beneficiază de 20% reducere.
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Interviu Laura Codruţa Kövesi. Despre ADN-ul procurorului de succes

1 aprilie 2014 | Alexandru RĂDUCANU
DREPT PENAL

Laura Codruţa Kövesi, Procuror Şef DNA, a acordat un interviu pentru publicația Business Woman, în cadrul căruia vorbește despre drumul greu, dar plin de satisfacții, al unei cariere de succes.

Alexandru Răducanu: Aveţi o carieră de aproape 20 de ani în procuratură, începând din 1995, când eraţi judecător pe lângă Judecătoria Sibiu. În ultimii 8 ani aţi ocupat cele mai înalte poziţii din procuratura din România, precum poziţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi actuala poziţie de Procuror Şef al DNA. Privind în urmă, care consideraţi că a fost firul roşu al carierei dumneavoastră, elementul care constituie un fel de ADN profesional? Ce simţiţi dumneavoastră că ar crea un lanţ, o legătură, o coloană vertebrală a carierei dumneavoastră?

Laura Codruţa Kövesi: Răspunsul e simplu, e vorba de pasiunea de a fi procuror şi de a face ce-ţi place şi ce ţi-ai dorit. Încă din facultate mi-am dorit să fiu procuror, îmi place foarte mult această carieră şi cred că acesta este firul roşu sau „ADN-ul”, dacă vreţi să-i spunem aşa, a ceea ce m-a determinat ca aproape 19 ani să lucrez în acest domeniu.

Alexandru Răducanu: Ştiţi că se spune că învăţăm unele lucruri the easy way şi the hard way. Dumneavoastră în aceşti 20 de ani aţi învăţat ceva the hard way?

Laura Codruţa Kövesi: Sigur că da. Cred că fiecare zi îţi oferă posibilitatea să vezi lecţii de viaţă, unele mai grele, unele mai uşoare, lecţii profesionale, să-ţi întăreşti caracterul, să vezi caractere în momente dificile, să testezi caractere. Cel puţin în ultimii 7 ani, când am deţinut şi funcţia de Procuror General şi cea de Procuror Şef la DNA, au fost foarte multe provocări, atât profesionale cât şi personale, şi sigur că sunt foarte multe lecţii de învăţat. Statutul de persoană publică îţi schimbă viaţa, îţi schimbă poate şi modul de a te purta şi sunt lecţii pe care în fiecare zi în această funcţie le înveţi, le treci.

Alexandru Răducanu: Dincolo de pasiune, probabil că sunt şi anumite elemente de caracter ca cineva să poată să reziste atât de mult timp într-o astfel de meserie şi în poziţii atât de înalte. Care consideraţi dumneavoastră că ar fi elementele de caracter care ar fi necesare unui procuror pentru a atinge şi a rezista în poziţii atât de înalte?

Laura Codruţa Kövesi: Dincolo de profesionalism, pe care cred că orice procuror trebuie să-l aibă, sunt importante şi anumite elemente de caracter cum sunt curajul, iniţiativa, spiritul de echipă; să fie o persoană activă, să fie o persoană muncitoare, consecventă, dar cred că, în primul rând, trebuie să fie o persoană corectă. Acestea sunt cele mai importante trăsături pe care trebuie să le aibă un procuror, profesionalismul şi corectitudinea.

Alexandru Răducanu: Pentru aproximativ jumătate de an aţi optat pentru poziţia de Ministru-consilier, Înalt reprezentant al Ministrului pentru relaţia cu Comisia Europeană, o poziţie care este considerată oarecum diplomatică şi mai „light”, cel puţin aceasta este perspectiva. Ar fi putut să fie un moment de respiro pentru dumneavoastră după poziţia grea pe care aţi avut-o ca Procuror General, puteaţi să rămâneţi în această poziţie diplomatică mai mult timp şi să vă reîncărcaţi. Aţi ales o nouă poziţie grea, cea de Procuror Şef la DNA. Ce v-a convins?

Laura Codruţa Kövesi: Când am terminat mandatul de Procuror General am acceptat această funcţie de a lucra la Bruxelles pentru că avea legătură foarte mare cu ce făcusem ca Procuror General. Şase ani de zile am fost monitorizaţi permanent de Comisia Europeană şi am considerat că pot să îmbunătăţesc imaginea sistemului judiciar din România lucrând acolo. A fost şi acea problemă cu procedura desemnării procurorilor şefi, cu procedurile care se derulau şi la care nu am putut participa, iar în momentul în care a existat această oportunitate de a reveni în sistem, am acceptat fără să ezit. Practic, îmi fac meseria, am o experienţă foarte mare mai ales în funcţii de conducere şi cred că pot să o utilizez foarte bine în folosul sistemului. Nu am avut niciun fel de ezitare de a veni şi de a lucra, repet, ca procuror, ceea ce-mi place foarte mult.

Alexandru Răducanu: Aş face o paranteză aici, apropo de această jumătate de an: care vi s-a părut că este percepţia în zona Uniunii Europene despre ce se întâmplă în România? Dumneavoastră având experienţa românească, aţi simţit diferenţe între percepţie şi realitate?

Laura Codruţa Kövesi: Nu. Cred că experţii europeni îşi fundamentează concluziile şi rapoartele pe elemente de obiectivitate, îşi verifică foarte atent informaţiile, atât din spaţiu public, cât şi din discuţiile cu practicieni. Cred că sistemul judiciar din România se bucură de o imagine mai bună, dacă ne raportăm la anii 2006-2007, progresele care s-au făcut se văd, sunt conştientizate. Există doar probleme în ceea ce priveşte ireversibilitatea reformelor şi voinţa politică referitoare la anumite modificări legislative care trebuie făcute sau care nu trebuie făcute. Dacă ne referim la Ministerului Public, la procurori, în general, activitatea acestora este foarte mult apreciată, în special activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru că a fost unul dintre principalele benchmark-uri şi s-a urmărit foarte atent evoluţia acestei instituţii.

Alexandru Răducanu: Direcţia Naţională Anticorupţie este o structură de Parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii, creată pentru a combate eficient acest tip de criminalitate care face parte din zona criminalităţii aşa-numitelor „gulere albe”. Având în vedere că pe 27 februarie aţi dat publicităţii un raport de activitate pentru anul 2013, aş vrea să vă întreb cum apreciaţi nivelul de corupţie din România comparativ cu alte state europene?

Laura Codruţa Kövesi: Este o întrebare destul de dificilă pentru că nu avem nişte criterii la care putem să ne raportăm. Această luptă cu corupţia are, dacă vreţi, două perspective. Dacă ne raportăm la numărul de dosare în care se investighează astfel de fapte, în fiecare an constatăm că sunt mai multe dosare, sunt mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată, mai multe persoane cu funcţii importante şi atunci sigur că un observator din afară poate să spună că în fiecare an creşte numărul de dosare şi clar corupţia este în creştere. Dacă ne raportăm la eficienţa organului judiciar care combate un astfel de fenomen, atunci putem spune că nivelul de corupţie nu este aşa de mare pentru că suntem atenţi la aceste fapte, le investigăm rapid, eficient, avem hotărâri de condamnare care se pronunţă în cauzele noastre. De curând a fost publicat raportul anticorupţie al Uniunii Europene, care face o comparaţie între toate celelalte 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, iar România a fost menţionată în primele 5 ţări în care DNA-ul a fost dat ca exemplu de bune practici în Europa, pentru eficienţă, pentru procedurile pe care le foloseşte, pentru modul în care a investigat în ultimii ani fapte de corupţie la nivel înalt. Din această perspectivă şi dacă analizăm şi rezultatele eurobarometrului, cred că există o percepţie foarte bună în ceea ce priveşte eficienţa instituţiilor anticorupţie în România. Nivelul de corupţie nu cred că este mult mai ridicat faţă de cel al altor ţări europene, cel puţin aşa cum indică eurobarometrul.

Alexandru Răducanu: Mi se pare impresionant că o instituţie din România este dată ca exemplu pentru bune practici la nivel european. Mai exista exemple similare?

Laura Codruţa Kövesi: Există instituţii similare; spre exemplu, DNA-ul a fost creat după modelul Parchetului Anticorupţie din Spania. Există Parchetul Antimafia, în Italia, care are o structură asemănătoare cu a DNA-ului, există foarte multe instituţii de Parchet similare care au între competenţe investigarea actelor de corupţie, dar atât modul de organizare cât şi rezultatele obţinute au pus Direcţia Naţională Anticorupţie în primele 5 ţări din Uniunea Europeană şi a fost dată ca exemplu de bune practici.

Alexandru Răducanu: Vorbind de rezultate, ţinând cont de acest raport de activitate pe 2013, este evidentă pentru oricine amprenta dumneavoastră personală raportată la rezultatele publicate – se observă o creştere cu aproximativ o treime a numărului de persoane şi de cauze trimise în judecată, peste 1000 de persoane în 270 de dosare, peste 1000 de persoane condamnate definitiv în dosare de corupţie, creştere cu 41% faţă de anul precedent. Ce aţi reuşit să implementaţi la nivelul conducerii DNA pentru a creşte eficienţa într-o asemenea măsură de la un an la altul?

Laura Codruţa Kövesi: Au fost modificări de natură organizatorică şi în principal axarea activităţii pe priorităţi, pe cauzele cu finalitate, pe cauzele importante, măsuri manageriale care vizau degrevarea anumitor procurori de dosare în care nu era o finalitate previzibilă sau dosare vechi, în care după 4-5 ani de zile nu mai puteai să administrezi foarte bine probe. Am făcut modificări din punct de vedere al structurii organizatorice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, am luat posturi de procurori de la serviciile care nu aveau o încărcătură foarte mare de dosare şi le-am mutat acolo unde era o supraîncărcare a procurorilor cu dosare economice foarte multe şi foarte grele. Cred că importante pentru obţinerea acestor rezultate au fost calitatea umană şi cea profesională a procurorilor care lucrează în această direcţie, care, ajutaţi prin măsuri organizatorice şi administrative, s-au putut axa pe priorităţi şi pe nişte rezultate. E foarte important că procurorii din DNA sunt foarte curajoşi, foarte activi, au un spirit de echipă foarte bun. Este mult mai uşor să obţii rezultate când oamenii sunt de calitate şi ştiu ce au de făcut.

Alexandru Răducanu: Între persoanele trimise în judecată care au ocupat funcţii de conducere, de control sau alte funcţii importante sunt înalţi demnitari, menţionaţi în raportul dumneavoastră, între care un europarlamentar, un ministru, patru deputaţi, dintre care unul şi vice-premier în Guvern, doi subprefecţi. Ţinând cont de nivelul foarte ridicat al acestor poziţii ocupate, care au fost principalele provocări de care v-aţi lovit înainte de a instrumenta astfel de cauze? Există nişte dificultăţi particulare legate de acest nivel?

Laura Codruţa Kövesi: Când vorbim de dosare de corupţie la nivel înalt poate că o procedură care ne blochează sau ne îngreunează activitatea vizează situaţiile în care avem nevoie de autorizări din partea altor instituţii pentru a putea continua anchetele. Am să vă dau un exemplu. Sunt situaţii în care avem nevoie de avizul Parlamentului pentru a propune măsura arestării preventive sau pentru a putea începe urmărirea penală. Sigur că sunt publice şi de notorietate cazurile în care astfel de anchete au fost blocate din cauza unor astfel de proceduri. Există probleme legislative care ne pot încurca, eventuale modificări de lege, eventuale modificări de competenţă. În principiu, în toate aceste cazuri, procurori cu experienţă care au avut aceste dosare în lucru au ştiut să administreze probele, au ştiut cum să conducă ancheta şi, dacă astfel de impedimente care ţin de legislaţia specială în domeniu nu ar exista, nu cred că am avea probleme în a investiga cauze cu persoane care ocupă funcţii importante în stat.

Alexandru Răducanu: Pentru că vorbeaţi de schimbările legislative, s-a discutat foarte mult în spaţiul public despre intrarea în vigoare a noului cod penal şi a noului cod de procedură penală şi au fost multe discuţii contradictorii în acest sens. Care este poziţia dumneavoastră vizavi de acest subiect?

Laura Codruţa Kövesi: Odată cu ultimele modificări care au fost făcute la coduri, dar mai ales la legile de punere în aplicare a celor două coduri, am semnalat că vor exista probleme de interpretare a unor dispoziţii penale. Sigur că noi, ca practicieni, vom aplica codurile aşa cum sunt ele prevăzute şi încercăm să ne orientăm în activitate după practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru că până la urmă practica unitară depinde foarte mult de soluţiile date de aceasta. Aţi văzut şi dumneavoastră că sunt foarte multe situaţii în care, pe aceeaşi stare de fapt, legea se aplică diferit. Chiar de curând a existat o discuţie în spaţiul public referitoare la o condamnare într-o cauză în care procurorul de şedinţă a susţinut că faptele sunt prescrise, dar judecătorii au avut o altă opinie şi au condamnat acea persoană. Când am avut opoziţie publică cu privire la aceste dispoziţii, am avut în vedere astfel de situaţii, că va exista posibilitatea ca, pentru situaţii identice, legea să se aplice în mod diferit, ceea ce va crea foarte multe consecinţe atât în plan juridic, dar şi în plan personal asupra persoanelor care sunt investigate, cercetate sau judecate pentru diverse fapte penale.

Alexandru Răducanu: Care sunt instituţiile statului cu care colaboraţi pentru instrumentarea cauzelor? Există vreo instituţie pe care aţi putea să o remarcaţi în mod special ca având o colaborare foarte bună în cursul anului 2013 şi care a contribuit în mod semnificativ la rezultatele pe care dumneavoastră le-aţi obţinut?

Laura Codruţa Kövesi: Avem o colaborare deosebită cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Serviciul Român de Informaţii, cu Agenţia Naţională de Integritate, cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. N-aş face un clasament pentru că fiecare din aceste instituţii cu care colaborăm are un rol esenţial în activitatea noastră. Spre exemplu, în materia obţinerii informaţiilor, Serviciul Român de Informaţii a fost principala structură care ne-a furnizat informaţii în timp real, informaţii cu valoare operativă. Dacă ne referim la activitatea de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost cea care a accelerat soluţionarea unor dosare importante ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care am obţinut şi condamnări. Aş vrea să remarc colaborarea foarte bună cu toate aceste instituţii pe care le-am nominalizat şi noi, ca instituţie, încercăm să răspundem tuturor solicitărilor partenerilor noştri instituţionali şi să colaborăm cât mai bine pentru că, în această luptă cu corupţia, practic nu suntem singuri. Sigur că pe segmentul nostru de activitate avem principala atribuţie de investigaţie a acestor fapte, dar această bună cooperare cu toţi partenerii instituţionali ne ajută să avem aceste rezultate despre care am vorbit în raportul de activitate.

Alexandru Răducanu: Schimbând puţin perspectiva şi uitându-ne din perspectiva mediului de afaceri, a oamenilor de afaceri oneşti, care nu fac obiectul cercetărilor, de ce este important pentru oamenii de afaceri şi pentru mediul de afaceri ca DNA să fie o instituţie puternică, cu impact mare în societate?

Laura Codruţa Kövesi: Şi noi am stabilit ca prioritate în acest an investigarea faptelor de corupţie din mediul de afaceri. Din cauzele pe care le-am investigat, spre exemplu cauzele de achiziţii publice, am constatat că, de foarte multe ori, contracte ce au ca obiect banul public sunt atribuite unor grupuri de interese formate din oameni de afaceri sprijiniţi uneori de politicieni; or aceste contracte ar trebui acordate printr-o procedură legală, transparentă, cu respectarea tuturor regulilor concurenţiale. Cred că este important ca în acest segment de activitate, care până la urmă generează fonduri la bugetul de stat – suntem într-un an de criză, în care toată lumea vorbeşte că sunt necesare fonduri la bugetul de stat –, toate situaţiile contractuale, toate atribuirile de contracte din bani publici, toate achiziţiile să se facă cu respectarea procedurilor, cu respectarea legii şi pe principii de transparenţă. Ceea ce este important pentru noi ca instituţie este faptul că ne bucurăm deja de o mare încredere din partea mediului de afaceri, oameni cinstiţi, cum aţi zis dumneavoastră, care de foarte multe ori ne semnalează astfel de situaţii în care sunt încălcate procedurile, când anumiţi funcţionari publici solicită şpagă. În aceeaşi măsură cred că este important să tratăm în mod egal şi investitorii români, şi investitorii străini, pentru că, până la urmă, din activitatea acestora se produc bani pentru bugetul public şi rolul nostru, ca instituţie, este să protejăm banii publici, să protejăm ce aparţine statului.

Alexandru Răducanu: Pentru că am vorbit şi am punctat succesele DNA, există şi cazuri unde aţi avut parte de eşecuri?

Laura Codruţa Kövesi: Nu ştiu dacă aş putea să le spun eşecuri, sunt situaţii în care opinia noastră nu este împărtăşită de instanţa de judecată – poate solicităm câteodată măsura arestării preventive şi judecătorul nu este de acord, câteodată solicităm condamnare şi judecătorii au altă opinie. Nu cred că putem vorbi, în acest domeniu, de eşec sau de succes. Cred că trebuie să vorbim de respectarea strictă a legii, de respectarea procedurilor. Până la urmă, rolul nostru de procurori este să strângem probe în acuzare, iar decizia aparţine judecătorului. Este posibil ca uneori opiniile noastre să nu fie concordante, dar sunt doar opinii juridice, nu înseamnă că suntem în conflict cu cineva sau că avem ceva de împărţit.

Alexandru Răducanu: Aţi punctat că experienţa pe care aţi dobândit-o ca Procuror General la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie v-a ajutat şi aţi putut să aveţi foarte rapid rezultate la DNA. Comparând cele două poziţii, sunt mai degrabă asemănări sau deosebiri în conţinutul jobului?

Laura Codruţa Kövesi: Asemănări există, vorbim de o funcţie de conducere la o structură de parchet, dar este greu să compari cele două funcţii. Ca Procuror General eram tot timpul la curent cu toate problemele de natură administrativă, organizatorică care vizează DNA-ul. Dacă ne referim din punct de vedere al volumului de activităţi, Ministerul Public avea un număr de 6.000 de angajaţi, reţeaua generală anticorupţie are un număr de 500 de angajaţi, deci practic problemele s-au redus. După experienţa de Procuror General mi-a fost mult mai uşor să gestionez toate problemele care au apărut în activitatea de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din toate punctele de vedere. Experienţa anterioară m-a ajutat foarte mult pentru că ştiam exact care sunt zonele în care trebuia să facem anumite modificări. Faptul că 6 ani am fost într-un contact permanent, prin intermediul Procurorului Şef, cu toate problemele DNA-ului mi-a fost de mare ajutor în a identifica rapid ce schimbări trebuie făcute, dacă se impun anumite schimbări; am preluat din mers o instituţie despre care ştiam foarte multe.

Alexandru Răducanu: Printre distincţiile dumneavoastră profesionale am remarcat şi două care pentru publicul larg par exotice, obţinute în 2007 şi în 2011: aţi obţinut un certificat de apreciere din partea United States Secret Service, „pentru recunoaşterea eforturilor oficiale şi a contribuţiei superioare la responsabilităţile de aplicare a legii”. Ce înseamnă o astfel de distincţie? Mai ştiţi alţi români care au obţinut o astfel de distincţie?

Laura Codruţa Kövesi: N-aş putea să vă spun dacă au obţinut şi alţii o astfel de distincţie. Este vorba de două diplome care mi-au fost acordate de directorul Secret Service pentru rezultate în activitatea de combatere a infracţionalităţii în domeniul cyber-crime. Ca procuror de caz, anterior numirii în funcţia de Procuror General, am avut foarte multe dosare în care am lucrat cu această agenţie de aplicare a legii din Statele Unite ale Americii, însă după preluarea mandatului de Procuror General combaterea acestui fenomen a fost o prioritate. Am avut o colaborare foarte bună, am avut câteva cazuri lucrate în comun care sunt de notorietate. Acum, în ce condiţii şi cum au evaluat rezultatele cred că trebuie să vă spună cei de la Secret Service. Oricum, pentru mine a fost o onoare să primesc cele două distincţii şi oarecum o recunoaştere a bunei colaborări pe care am avut-o cu această instituţie.

Alexandru Răducanu: În anul 2012 aţi obţinut titlul de doctor ca urmare a susţinerii tezei de doctorat cu titlul „Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”. Este acesta finalul carierei dumneavoastră academice în sensul de educaţie personală sau mai vizaţi şi alte etape ale pregătirii dumneavoastră profesionale? Desfăşuraţi, sau aveţi în vedere şi o carieră didactică?

Laura Codruţa Kövesi: Pregătirea profesională ca procuror trebuie să o avem în vedere tot timpul. După obţinerea titlului de doctor sigur că o altă formă de învăţământ superioară este destul de dificil de urmat, însă încerc să particip la cât mai multe cursuri organizate atât în interiorul ţării, prin Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi în străinătate. Pentru perfecţionarea mea profesională am aplicat pentru funcţia de expert al Comisiei Europene, am şi participat în câteva programe ca expert şi am încercat ca prin experienţa profesională pe care am acumulat-o să particip la diverse seminarii, conferinţe, în care am arătat experienţa românească în anticorupţie şi nu numai. Din punct de vedere al activităţii didactice, nu am timp, nu predau, dar probabil va fi un moment în care toată experienţa pe care am dobândit-o va trebui cumva „exploatată” şi poate că atunci când nu voi mai avea aceste funcţii importante o să mă gândesc şi la o carieră în învăţământ.

Alexandru Răducanu: Mai aveţi timp şi pentru vreun hobby? Ne împărtăşiţi vreo pasiune a dumneavoastră atunci când vă detaşaţi de lucrurile mai puţin frumoase ale societăţii cu care aveţi de-a face din perspectiva jobului?

Laura Codruţa Kövesi: Am hobby-uri pe care le are orice persoană, în special îmi place să-mi petrec timpul liber făcând sport, baschet, înot, alergare, fitness, orice mişcare în aer liber care cred că este extrem de importantă şi pentru spirit şi pentru corp.

Alexandru Răducanu: Aveţi vreun motto personal, vreun crez după care vă conduceţi activitatea?

Laura Codruţa Kövesi: Nu am motto, am câteva valori în care cred foarte mult: corectitudine, echilibru, cred în spiritul de echipă, cred în prietenie, cred în Dumnezeu. Cred că acestea sunt valorile după care m-am ghidat în viaţa profesională şi personală.

* Mulțumim Business Woman


Aflaţi mai mult despre , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.