Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Lumea maritimă si globalizarea
02.04.2014 | Marin VOICU

Secţiuni: Dreptul mediului, Dreptul Uniunii Europene, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

MOTTO: ”Cea mai crudă dintre emoţiile acestui timp, este SPERANȚA”

Rezumat:
Globalizarea este norma ideologiei, cultivate și impusă de clubul select al puterii mondiale, opusă statelor suverane. Noul capitalism… de stat, care a generat criza economico-financiară mondială, la “era globalizării”, a executat și privatizarea puterii politice și de stat, scopul ultim fiind instaurarea Noii Ordini Mondiale și impunerea unui stat planetar. Uniunea Europeană, aflată într-un pronunțat deficit democratic, se comportă ca un actor supus acestui scop de globalizare malefică, urmărind, ca obiectiv permanent, transformarea blocului comunitar într-un Superstat. Corporațiile dictează în prezent politica de stat – 200 de multinaționale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc, iar polarizarea vieții sociale s-a adâncit, fără precedent, starea României relevând trăsătura de stat… semicolonial.

I. Globalizarea/Mondializarea în sec. XXI – noua ideologie opusă statelor suverane

1. Faţa ascunsă a globalizării.

1.1. ”Globalizarea” este noua ideologie, cultivată și impusă de clubul select al puterii mondiale, care se opune statelor suverane, considerate ca inamici-cheie, întrucât:
a) au ca principală funcţie slujirea celor mulţi, a popoarelor, cel puţin teoretic, în timp ce,
b) globalizarea, ca şi forţele ei susţin interesele celor puţini şi caută să slăbeasca, să dizolve, şi, chiar, să distrugă structural statele naţionale, spre a le înlocui, într-o nouă ordine supranaţională, cu noi structuri, globale ori supranaţionale, de conducere, care
c) să pună în practică obiectivele politice ori interesele economice ale unui număr mic de grupuri și organizaţii foarte puternice, care astăzi, conduc şi orientează procesul globalizării, iar
d) aceste grupuri de putere supranaţională, dominate de interese private, au impus un proiect nemaîntalnit în istoria lumii şi anume, “privatizarea puterii la scară mondială”, care include şi
e) ”privatizarea puterii statelor naţionale”, precum şi generalizarea corupţiei după noul chip al “civilizaţiei” occidentale[1].

1.2. Acesta este conturul nou al capitalismului monopolist de stat la “era globalizării”, care a executat, ”privatizarea puterii politice şi de stat, a unit malefic capitalul cu puterea reală, exemplul provocării şi administrării crizei financiare mondiale (2008-2013) fiind un argument orbitor, în timp ce polarizarea vieţii sociale a ajuns în 2013 la cele mai înalte cote:
a) 80% din populaţia lumii trăieşte cu mai puţin de 10 USD/lună;
b) în Europa 90% din bogăţie aparţine la 3% din populaţie,
c) este un fapt că în toate oraşele europene bogaţii şi săracii trăiesc separat ca,
d) în 2012 primii 100 de bogaţi au caştigat 240 de miliarde euro, ceea ce reprezintă de 4 ori necesarul pentru abolirea sărăciei, iar
e) ”generaţia ieşită din împreunarea unui calculator cu o plasmă este impusă ca unicul viitor al vieţii umane”[2].

Averile[3] celor mai bogați 300 de oameni din lune, cumulate, au crescut în 2013 cu 524 de miliarde de dolari, în urma unei analize făcute de Bloomberg. În total, aceștia dețineau la sfârșitul anului trecut 3700 miliarde de dolari.

Potrivit experților Bloomberg, în această perioadă cele mai profitabile au fost ramurile economiei legate de tehnologiile înalte. Averile din sectorul IT au crescut anul trecut cu 28%, iar dintre cei 300 de miliardari din top, numai 70 au înregistrat pierderi în 2013.

”Bogații vor continua să se îmbogățească. Dobânzile vor rămâne la un nivel scăzut, bursele vor crește în continuare, iar economia se va extinde cu cel putin 2%”, a spus pentru Bloomberg miliardarul John Catsimatidis, fondatorul grupului de imobiliare și energie Red Apple.

Această nouă ordine a globalizării, care a pus bazele monopolului capitalismului în viaţa oamenilor, a impus, odată cu “privatizarea” puterii de stat naţionale, două concepte evidente: puterea reală, asumată “democratic” de finanţele mondiale şi puterea formală “rezervată” statului naţional prin autorităţile sale constituţionale, subordonate, total instituţiilor supranaţionale şi grupurilor de interese globale (ex. Bilderberg ş.a)[4].

1.3Instaurarea Noii Ordini Mondiale – scopul suprem al guvernanţei din umbră a lumii[5].

1.3.1. ”Asistăm astăzi la ultimele etape de punere în aplicare a planurilor guvernaţilor din umbră pentru dominarea întregii planete. Aceste planuri au fost sintetizate în cele 24 de protocoale secrete, cu ocazia marelui Congres secret Francamsonic de la Bale, Elveţia, din 1897. De atunci au trecut mai bine de 100 de ani şi ar trebui ca cineva să fie orb să nu vadă că tot ceea ce prevăd protocoalele a fost aplicat pas cu pas, fără nicio excepţie şi caracterizează modul de funcţionare a societăţii actuale. Scopul ultim este instaurarea Noii Ordini Mondiale, adică impunerea unui stat planetar, a unui guvern mondial, a unei religii mondiale, bănci centrale mondiale. Situaţia actuală la nivel planetar este rezultatul aplicării pas cu pas a Protocolului”.

1.3.2. Naţiunile sunt dezbinate, desfiinţate şi învrăjbite unele împotriva altora. Asistăm la un monopol internaţional asupra resuselor naturale ale planetei, asupra surselor de informare şi asupra finanţelor lumii. Creştinismul actual nu mai are nimic în comun cu învăţătura transmisă de Hristos, căci această a fost atât de mult cenzurată şi denaturată, încât a ajuns un instrument de control al minţii umane în mâna bisericilor subjugate, Lumea mondială este dominată de foamete, războaie absurde, minciună, ură şi teroare.

1.3.3. ”Echilibrul ecologic al naturii este aproape distrus, protecţia asigurată de stratul de ozon este pe cale de a fi anihilată. Aerul pe care îl respirăm este sufocat de noxele maşinilor şi de fumul ţigărilor pentru care o parte din oameni plătesc bani grei. Ne îmbolnăvim corpurile printr-o alimentaţie sintetică, toxică, şi avem o medicină care a devenit o stiinţă a bolilor, nu a sănătăţii, şi, în loc să ne vindece, ne îmbolnăveşte şi mai tare, pentru a se asigura că va avea continuu pacienţi (industria farmaceutică se află pe primul loc în lume ca profit). Sistemul de educaţie nu ne învaţă nimic autentic şi modelează minţile doar pentru a ne transforma în nişte consumatori stabili ai produselor viitorului. Mass-media, devenită a patra putere în stat, în loc să ne informeze, ne bombardează cu minciuni şi reclame”.

1.3.4Politicienii sunt corupţi şi luptă pentru interese care nu mai au nimic în comun cu nevoile celor care îi aleg ca reprezentanţi, justiţia care trebuie să facă dreptate tot mai coruptă, iar forţele de ordine create pentru a proteja drepturile cetăţenilor sunt primele care le încalcă. Oamenii au devenit sclavi buni de muncă, fiind exploataţi timp de 10-12 ore pe zi pentru salarii ce nu le acoperă nevoile curente. Când salariile cresc o dată, preţurile cresc de două ori mai mult, iar oamenii sunt încurajaţi să consume cât mai mult, consumându-se de fapt pe ei”.

1.4. Uniunea Europeană, Rusia şi “Guvernanţa mondială”[6].

1.4.1. Birocraţii de la Bruxelles, mânaţi de Grupul Bilderberg, pregătesc o guvernare mondială. La sfârşitul lui 2012, la Bruxelles, liderii europeni făceau declaraţii care au trecut neobservate. În timpul Summit-ului UE-Rusia, desfășurat între 20 și 21 decembrie, a fost rediscutată continuarea “procesului convergenţei și interdependenţei, care să conducă la o fuziune politică, economică şi socială între statele comunitare şi Rusia”. Mesajul a fost transmis de preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy. El a invocat, în repetate rânduri, necesitatea unei ”guvernări globale”. 

1.4.2. Lucrând împreună, Uniunea Europeană și Rusia vor aduce o contribuție decisivă la guvernanța mondială și la rezolvarea conflictelor regionale, la guvernanța economică globală în cadrul G8 și G20, și în soluționarea unui întreg spectru de probleme ivite la nivel regional și internațional. Aș dori să îl felicit pe președintele Vladimir Putin, care va prelua președinția G20!”, a spus Van Rompuy în timpul Summit-ului UE-Rusia, ținut la Bruxelles, potrivit ziuanews.

Termenul de ”guvernanță globală” a înlocuit, în limbajul elitelor politice aflate la putere, termenul de “guvern global. Este mai vag și are un impact mai mic asupra auditoriului. Jacques Attali, fost consilier al președintelui francez Nicolas Sarkozy, a recunoscut, de altfel, că este doar un eufemism pentru ”guvernul mondial” și că, potrivit strategiilor de moment, Van Rompuy i-a dat lui Putin ”ce e al Cezarului”.

Ideea unei guvernări mondiale îi surâde președintelui Consiliului European, încă din 2009, când a preluat șefia CE în cadrul UE, la propunerea Grupului Bilderberg și a Comisiei Trilaterale. ”2009 este primul an al guvernării mondiale, cu instaurarea G20 în plină criză financiară”, spunea, în urmă cu patru ani, Rompuy.

1.4.3. Visul măreț al trioului Merkel, Barroso, Rompuy este de a transforma blocul comunitar într-un Superstat UE, unde ideea de națiune este anihilată prin conceptul de federalizare și regionalizare. Cei trei invocă o Europă progresistă și ”o Uniune mai puternică”.

Pentru a domina mai eficient planeta, statele cele mai bogate s-au gândit că mai au nevoie de un instrument. Așa a luat naștere, în 1999, G20. Reunește economiile dezvoltate și marile economii emergente, adică 19 state, inclusiv Rusia, plus UE.

1.4.4. În paralel, o altă organizație ocultă, Consiliul pentru Relații Externe (The Council on Foreign Relations, CFR), asociată la Bilderberg, a organizat, la finele anului, o masă rotundă, în cadrul așa-numitului Consiliu al Consiliilor, în care tema dezbaterilor a fost ”Provocări pentru un guvern global în 2013″. Cea mai recentă conferință a Consiliului Consiliilor s-a desfășurat la Moscova, între 12 și 13 decembrie, unde s-a discutat despre ”Rusia, Europa și viitorul Guvernării Globale”. Cele patru mari teme principale, așa cum reiese chiar de pe site-ul CFR, au fost ”Preluarea de către Rusia a președinției G20″, ”Criza din zona Euro și economia mondială”, ”Siria și funcționarea Consiliului de Securitate al ONU”, ”Cybersecuritatea și reformele instituționale”.

Consiliul numără peste 4.000 de membri – foști președinți americani, ex-secretari ai Departamentului de Stat, senatori, strategi militari sau oameni de afaceri. Din board-ul de conducere fac parte fostul șef al Trezoreriei americane și, totodată, fost președinte al Goldman Sachs, Robert Rubin, foștii secretari de stat Madeleine Albright și Colin Powell, precum și ziariștii Tom Brokaw și Fareed Zakaria. Foștii secretari de stat Henry Kissinger, George Shultz și James Baker sunt membri pe viață, la fel ca Hillary Clinton și soțul acesteia, Bill Clinton, primarul New York-ului, Michael Bloomberg, șeful televiziunii Fox News, Roger Ailes, magnatul media Rupert Murdoch, vicepreședintele Joe Biden și foștii președinți George H.W. Bush și Jimmy Carter.

1.5. a) “Corporaţiile[7] dictează la ora actuală politicului în cea mai mare parte a lumii. Urmărind doar propriul profit, ele ascund realitatea, subminând viitorul generaţiilor tinere şi privând naţiunile de lideri autentici şi de patrioţi. 200 de multinaţionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc! Domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Comerţului. Troica aceasta a dus la prăbuşirea economică şi la dezastru ecologic în multe locuri din lume. În loc de politici economice serioase, românilor li se oferă pâine şi circ: să cumperi marfa altora şi să crezi că trăieşti bine. Aceasta, pe un fond de sărăcie şi decădere morală fără precedent”.
b) România se află sub asediul marilor corporaţii. Acţiunea de la Pungeşti este relevantă. Statul apără o corporaţie împotriva propriilor săi cetăţeni. Oamenii sunt bătuţi în curtea lor. Este mai rău decât într-un război împotriva unei puteri străine! De câteva luni, statul îşi terorizează cetăţenii care nu se pleacă în faţa interesului celor fără de ţară. A luat cumva UE poziţie faţă de această încălcare flagrantă a celor mai importante drepturi ale omului, faţă de o acţiune criminală fără precedent?”
c) Românul trebuie lăsat să facă ce poate el mai bine, nu ce cred de cuviinţă nişte funcţionari de la Bucureşti sau Bruxelles, şi atunci toată ţara va înflori. De ce oare românii sunt foarte apreciaţi în multe locuri importante din lume, iar în ţara lor nu au un loc de muncă? În acest sens, exemplul istoric paşoptist ne stă la îndemână. Este greu, dar se poate! Insuflă-i tânărului mândria pentru istoria neamului său! Când ne vorbea profesorul la şcoală de Mihai Viteazul, de Ştefan cel Sfânt, intram în pielea lor ca eroi şi doream, noi, copiii, să facem la fel pentru ţara noastră. Numai aşa va deveni tânărul responsabil. Din păcate, istoria este minimalizată; pur şi simplu s-a tăiat panglica istoriei, s-a întrerupt legătura cu eroii şi martirii neamului, uitându-se că fiecare generaţie făureşte istoria celor următoare.

Criza apei şi a hranei, din zona anilor 2020, va fi mult mai serioasă şi mai devastatoare decât criza economico-financiară de acum.

Prevenţia, anticiparea ne stau la îndemână. Cunosc resursa uriaşă de apă din Dobrogea. Sigur că poate să fie afectată, şi încă grav, dacă se permite această afacere a Chevron, extrem de nocivă, adevărat atentat la adresa vieţii. Este un exemplu tipic de acţiune de-a dreptul criminală a unei corporaţii. Wall Street-ul este numai minciună, lipsit de strategie şi de viziune, un uriaş cu picioare de lut. Exemplul Californiei este grăitor în acest sens: deşi, în ultimii doi ani, în toată California, persistă o secetă devastatoare, politicul a permis demararea forărilor pentru gaze de şist”.

România este o ţară prea bogată, cu un pământ prea fertil, ca să fie păstrată fără luptă! Ştiinţific, din 9 regiuni bio-geografice ale Terrei, România deţine 5, având cea mai importantă eco-regiune la nivel global.

d) “Cum să sprijine băncile esenţa dezvoltării noastre, când peste 80% din ele sunt străine? Nu au nici un interes să o facă. Decapitalizarea băncilor româneşti s-a făcut cu bună ştiinţă. Dezbaterea politică cea mai frecventă din societatea românească este cea legată de putere. Problema este că, atunci când deţii puterea şi nu ştii ce să faci cu ea sau nu ai cu cine să faci ceea ce ţi-ai propus, intri în impas. Ieşirea din această dilemă nu poate fi dată decât prin cultivarea profesionalismului autentic. Acelaşi lucru este valabil şi în cadrul sistemului bancar. România este poligon de încercări pentru sistemul bancar internaţional”.

e) “După 1990, statul român s-a privatizat şi nu mai poate răspunde corpului social, pentru că nu mai are ce vorbi cu el decât atunci când îi cere voturile. Cine deţinea, înainte de 1989, controlul informativ al obiectivelor economice a trecut din barca comunistă în cea a capitalismului extractiv, însuşindu-şi, prin „privatizare“, ceea ce deţinea sub control în comunism. Şi nimeni nu spune nimic. Laşitatea conduce România! Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!”

f) În primul rând, nu sunt proiecte, ci afaceri murdare ale celor de la Gold Corporation şi Chevron, în strânsă legătură cu clasa politică românească ticăloasă. Iar Chevron este unul din cei mai mari poluatori privaţi din istorie, urmat de Exxon şi British Petroleum. Sunt afaceri antinaţionale şi jefuitoare de suflete, pentru că i-au aruncat pe oameni în război, român contra român, în propria lor ţară.

Pe 2 decembrie trecut, la Pungeşti, se loveau românii pe români cu ciomegele, dar în Bucureşti era bal cu toalete de mii de euro, purtate de cocotele politice şi corporatiste. Este greţos! Şi un ultim aspect: unde este poziţia BOR faţă de situaţia de la Pungeşti? Cum au fost susţinuţi cei câţiva preoţi şi monahi care s-au opus cu mare curaj fărădelegilor? Din păcate, la noi, românii, tăcerea este un nărav vechi al clerului.

Pierderea verticalităţii vine din lipsa noastră de dragoste faţă de pământul nostru şi de înţelegere a rostului neamului românesc. Spre exemplu, SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist. Cât tupeu trebuie să ai, ca să faci o asemenea declaraţie?”

2. Statul de drept, democraţia şi drepturile omului – concepte devenite iluzorii în viaţa popoarelor europene.

2.1Deficitul major de democraţie din UE, afirmat în toate mediile instituţionale ale UE şi ale Statelor membre, în ultimii 10 ani, a generat grave dezechilibre ale statului de drept în Europa.

“Statul de drept, democratic şi social”, proclamat astfel în constituţiile Statelor membre şi în tratatele UE, se clasează, tot mai evident, în ultimul timp, îndeosebi în Statele membre ale UE din Europa centrală şi de est, ca stat cu instituţii mafiote, depravate, lăsate în voia lor” de civilizaţia statutară a UE, reprezentând un pericol iminent pentru democraţie, pentru viaţa, libertatea şi celelalte drepturi cetăţeneşti.

Din ce în ce mai multe voci din Europa de vest afirmă că UE este “o navă eşuată” cu o “avarie comună”, pe spatele cetăţenilor europeni.

2.2. ”Securizarea absolută” a puterii de către anumite grupuri de interese (politice, economice, financiare), “dictatura democratică de la Bruxelles şi subordonarea necondiţionată a autorităţilor naţionale faţă de superputerea hipercentralizată în mainile unor “Komisari” europeni, exprimă esenţa statului de drept european, globalizat şi a ”puterii lăsate, în forma reziduală, statului naţional.

2.3. FMI[8] nu este însă interesat să știe ce cred „țările care-i sunt cliente” despre lucruri ca strategia de dezvoltare ori austeritatea fiscală. Mult prea adesea Fondul a tratat țările în curs de dezvoltare cu aerul unui stăpânitor colonialist.

Globalizarea, așa cum se desfășoară în prezent ”nu este benefică pentru mulți dintre săracii lumii. Nu este benefică pentru mediul înconjurător. Nu este benefică pentru stabilitatea economiei mondiale. Tranziția de la comunism la economia de piață s-a făcut atât de prost încât, cu excepția Chinei, Vietnamului și a câtorva țări est-europene, sărăcia s-a amplificat, iar veniturile s-au diminuat drastic.

Dacă interesele financiare au dominat concepția celor de la Fondul Monetar Internațional, interesele comerciale au jucat un rol la fel de dominant în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Așa cum FMI tratează cu superficialitate preocupările celor săraci, se dau miliarde de dolari pentru salvarea băncilor dar nu și sumele mărunte necesare pentru acordarea de subvenții la produsele alimentare destinate celor dați afară de la locul de muncă din cauza programelor FMI. OMC pune comerțul deasupra oricăror altor interese”.

2.4Democraţia occidentală în sec. XXI se înfăţişează, în acest context, ca un simbol al corupţiei, ridicată la nivel de lege supremă în stat, perfecţionată, generalizată, ca un domeniu strategic al politicii de stat reflectată într-un sistem politic corupt, perimat, inflexibil, antidemocratic, care se perpetuează după fiecare etapă electorală.

Înainte de toate publicul (din Marea Britanie, de exemplu) a renunţat de mult să mai creadă un singur cuvânt rostit de buzele unui politician.

În ziua, în care, fostul prim ministru Silviu Berlusconi era condamanat definitiv pentru fraudă fiscală, primul ministru în funcţie spaniolul Mariano Rajoy dădea socoteală în Parlament pentru fapte de corupţie făcand mărturisiri umilitoare. Fostul prim ministru sloven Janez Jansa a fost condamnat la 2 ani pentru corupţie, cel slovac înlăturat pentru fapte de corupţie, ca şi Petr Necaş, prim ministru ceh, cel ucrainean şi cel român condamnaţi pentru astfel de infracţuni, iar fostul premier croat Ivo Sander este judecat în stare de arest tot pentru corupţie.

În Germania există cel mai vechi caz de corupţie Helmalt Kohl, într-un singur an, 2010, doi preşedinţi, succesiv, au demisionat pentru fapte nedemne, în Franţa, fostul preşedinte Jacques Chirac este condamnat, iar Nicolas Sarkozy face obiectul unor investigaţii penale, conturile sale fiind blocate de Consiliul Constituţional, în timp ce ministrul Jérôme Cahuzac l-a minţit pe preşedintele Hollande precum şi opinia publică, cu privire la existenţa unui cont bancar în Elveţia.

Într-o Europă, aflată în vădită criză, în care pesimismul caştigă teren zi de zi, Italia, Spania, Franţa, Grecia, dar, mai ales România şi Bulgaria, oferă imagini copleşitoare pentru aceste demonstraţii[9]. Cei mai mulţi locuitori ai UE cred, totuşi, că aderarea a fost un lucru bun, cu excepţia Angliei unde 65% au declarat că aderarea a fost o eroare; în Romania, 75% au apreciat aderarea la UE, în 2010, iar în 2013, numai 35% susţin aceeaşi poziţie. Indexul Dezvoltării Umane (IDU), prezentat de o comisie specială a ONU, reflecetă trei aspecte grave ale dezvoltării umane: sărăcia, educaţia şi sănătatea, care se regăsesc dramatic şi în societatea românească.

2.5. Strategia aplicată spre “globalizare”, reflectă de fapt, o formă de “HAOS”, ca şi eşecul politicii triumfaliste, al multiculturalismului, exacerbarea protecţiei drepturilor şi abandonul îndatoririlor individului contemporan.

Cultura puterii în globalizare ne arată că pentru a se ajunge la putere trebuie să fie aplicate malefic programe de corupere a popoarelor timorate, să se facă promisiuni formale (salarii şi pensii mai mari, alte drepturi), ceea ce constituie o corupţie pe faţă, niciodată pedepsită în statele naţionale şi nici la nivel suprastatal.

2.6. a) ”Criza actuala[10] oferă unei umanităţi îngenuncheate de atâtea rele prilejul de a medita asupra propriei supravieţuiri, pe unica sa planetă. După ce a ”îmblânzit“ natura, omul este supus acum manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma şi, mai ales, în spatele marilor corporaţii. Nu se poate fura fără a controla mintea victimei. Discutăm azi de un război dus la nivelul minţii. Este purtat de marile corporaţii şi de politica neoliberală care au creat şi menţin în continuare criza. Lăcomia marii finanţe a produs actuala instabilitate economică şi socială. Marile corporaţii nu au nevoie de minţi libere, ci de roboţei care, motivaţi doar de cucerirea unei poziţii în ierarhie şi de avantajele unei vieţi luxoase, se înclină obedient la preceptele „politicilor corecte“. Personal, sfidez corectitudinea politică de toate culorile. Spre exemplu, Nestlé controlează peste 70% din apa îmbuteliată din lume, printre care Périer, San Pelegrino, Vittel. Este o acţiune neoliberală şi postcolonială care atentează la un drept fundamental al omului – accesul primar la apă. Poate fi un drept uman transformat în marfă, cu etichetă şi preţ?! Se pare că da… În România, ca şi în alte ţări eliberate de comunism, cetăţeanul este stăpânit prin frică”.

b) “Prădătorii care au condus şi conduc ţara ignoră viitorul şi nu ne pregătesc pentru el; pe ei nu-i interesează decât prezentul, să poată fura acum, când mintea poporului este încă înrobită. Cei ce conduc România sunt făcuţi, nu născuţi. Ei sunt omul nou, creat înainte de ’89. Sunt nişte mutanţi, o altă specie! Din păcate, asistăm la o disoluţie totală a ţării. Iar intelectualii păstrează o tăcere complice. Rar găseşti un intelectual integru. Mare parte dintre cetăţenii României pot fi comparaţi cu robii care servesc unui sistem mafiot. Politicienii, ca şi intelectualii, caută „să vorbească frumos“, ca să nu „deranjeze”, toţi vor să fie politic corecţi”.

c) “Lipseşte harta viitorului. Dacă România ar înţelege ce şansă uriaşă are în plină criză, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci şi pentru a ocupa o poziţie de lider imbatabil, cel puţin în zona balcanică. Am putea restaura dreptatea socială, apăra suveranitatea ţării şi conserva tradiţiile neamului românesc. Să nu uităm că România nu este o ţară oarecare. Noi, românii, suntem o civilizaţie. De aceea, necesităţile politicii externe ale României sunt, mai ales, păstrarea identităţii statului în faţa atacului entităţilor non-statale, adică a corporaţiilor şi „investitorilor strategici“ de genul fondurilor speculative. România are nevoie de un stat care îşi serveşte cu abnegaţie cetăţenii, şi nu de unul care slugăreşte capitalul internaţional”.


[1] Din Cotidianul “El Cebero de Mundo”, de Adrian Salbuchi, Buenos Aires, 2011.
[2] Revista “Lumea”, oct. 2013, pg. 42-43, Theodore Gates, din NRC Handelsbad, Amsterdam.
[3] “Lumea” – martie 2013, pg. 62-63
[4] Marius Popescu în “Lumea-X/2013”, citand pe Jean Van Helsing cu “Secret Societes and Their Power in the 20 th Century”, ed. Ewertvela, 1995 şi Robert Gazlon cu “The Elite Don’t Dare Let Me Tell the People”, ed. RIE, 20.XII.2004.
[5] Revista “Lumea – oct. 2013”, pg. 64-70.
[6] Costy Herold, DeCe News, in Lumea nr. 3/2013, pg. 19-20
[7] Dr. Călin Georgescu, Președintele Clubului de la Roma, pe Europa, din interviul publicat de “Cotidianul.ro” in ziua de joi 6.03.2014, sub titlu “In ultimii 25 de ani, sufletul romanesc a fost trecut prin sabie”.
[8] Joseph E. Stiglitz,”Globalizarea. Speranta si deziluzii”, Ed. Paradigmele Economiei, 2003, pg. 79 si urm.
[9] Revista “Lumea – oct. 2013”, pg. 45-47.
[10] Dr. Călin Georgescu, Președintele Clubului de la Roma, pe Europa, din interviul publicat de “Cotidianul.ro” in ziua de joi 6.03.2014, sub titlu “In ultimii 25 de ani, sufletul romanesc a fost trecut prin sabie”.


Prof. univ. dr. Marin VOICU

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti