Întrebare preliminară cu privire la procedura de executarea silită extrajudiciară a unui împrumut bancar. UPDATE: Concluziile Avocatului General. UPDATE: Hotărârea Curții de Justiție
1 octombrie 2015 | Mihaela MAZILU-BABEL
A se vedea dezbaterile juridice Clauze abuzive, franci elvețieni și altele asemenea, din 16 februarie 2015, respectiv Clauzele abuzive, un teren pe care consumatorii câștigă (încă prea puțin?) teren, din 10 mai 2014.
1 octombrie 2015: Curtea de Justiție declară:
Articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații naționale cum este cea în discuție în litigiul principal, care permite unui notar care a întocmit, cu respectarea cerințelor de formă, un act autentic referitor la un contract încheiat între un profesionist și un consumator să procedeze la aplicarea formulei executorii pe actul respectiv sau să refuze să procedeze la anularea acestei formule executorii, în condițiile în care nici într‑un stadiu, nici în celălalt nu a fost efectuat un control al caracterului abuziv al clauzelor respectivului contract.
Mai atragem atenția asupra paragrafelor 60 și 61:
60 În speță, din decizia de trimitere reiese că domnul Sugár poate, pe de o parte, în aplicarea articolului 209/A alineatul (1) din Codul civil, să introducă o acțiune în contestarea validității contractului și, pe de altă parte, potrivit articolului 369 din Codul de procedură civilă, să inițieze o procedură de încetare sau de limitare a executării silite. În cadrul acestei din urmă proceduri, consumatorul poate solicita, în temeiul articolului 370 din Codul de procedură civilă, suspendarea executării silite a contractului în discuție în litigiul principal.
61 În plus, din elementele furnizate Curții, în special de guvernul maghiar, pare să reiasă că revine instanței de trimitere obligația de a verifica dacă, în pofida modului de redactare a articolelor 369 și 370 din Codul de procedură civilă, instanțele naționale pot și trebuie, în cadrul acestor proceduri, să examineze caracterul abuziv al clauzelor contractuale și, cu respectarea articolului 163 din acest cod și în conformitate cu jurisprudența Kúria (Curtea Supremă), să invoce din oficiu cazurile de nulitate vădită care pot fi stabilite pe baza elementelor de probă disponibile.
***
26 iunie 2015: Avocatul General Pedro Cruz Villalón propune următorul răspuns:
”Articolele 6 și 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că nu se opun, în principiu, unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care permite unui notar care a întocmit, cu respectarea unor cerințe de formă, un act autentic privitor la un contract încheiat între un profesionist și un consumator să inițieze executarea silită a contractului împotriva consumatorului care nu și‑a îndeplinit obligațiile, fie procedând la aplicarea formulei executorii pe actul respectiv, fie refuzând să procedeze la anularea acestei formule executorii, fără să fi intervenit, nici într‑un stadiu, nici în celălalt, un control al caracterului abuziv al clauzelor contractului. (s.n.-M.M.-B.)
Revine însă notarului, în momentul în care întocmește un astfel de act autentic, obligația de a informa consumatorul respectiv cu privire la existența eventuală a unor clauze contractuale abuzive pe care le‑ar fi identificat, precum și cu privire la puterea pe care i‑o atribuie legea de a iniția executarea silită a contractului, doar pe baza unui control formal, și cu privire la consecințele care decurg din aceasta, în special pe plan procedural.
În schimb, aceeași directivă se opune unei legislații naționale care ar împiedica o instanță națională, indiferent de natura procedurii în cadrul căreia ar fi sesizată, să examineze din oficiu, cu respectarea principiului contradictorialității, caracterul abuziv al clauzelor contractuale, atât timp cât dispune de toate elementele de drept și de fapt necesare în acest scop, și să deducă consecințele din aceasta.”
(s.n.-M.M.-B.)
Pentru întreg cuprinsul, a se vedea aici.
***
3 aprilie 2014: Judecătorul maghiar se întreabă dacă procedura de executarea silită extrajudiciară a unui împrumut bancar este în conformitate cu dreptul UE aplicabil în materie. (C-32/14 ERSTE Bank Hungary)
Situația de fapt:
1. procedură dintr-un stat membru potrivit căreia, în cazul nerespectării de către consumator a unei obligații asumate în temeiul unui document întocmit de un notar cu respectarea cerințelor de formă, partea care a încheiat contractul cu consumatorul solicită plata unei sume, pe care ea însăși o stabilește, prin emiterea unei așa-numite formule executorii, fără a fi necesară inițierea unei proceduri contradictorii în fața unei instanțe prin care să se poată examina caracterul abuziv al clauzelor contractului pe care se aplică formula executorie
2. posibilitatea de solicitare a anulării acelei formule executorii deja emise pe motiv că nu s-a efectuat o analiză a caracterului abuziv al clauzelor contractului pe care s-a aplicat aceasta
3. efectele hotărârii C-472/11 (Banif Plus Bank Zrt).
Dispoziții incidente: articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE
Articolul 7 (extras)
(1) Statele membre se asigură că, în interesul consumatorilor și al concurenților, există mijloace adecvate și eficace pentru a preveni utilizarea în continuare a clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii de către vânzători sau furnizori.
Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
