Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Interviuri

Interviu Dragoș-Constantin Popoiag. Despre contribuția CSM la îmbunătățirea actului de justiție
14.04.2014 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust

B6 Alina Matei: Mulțumim că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Candidați pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant din partea judecătorilor de la tribunale. În ce context v-ați decis să candidați?

Dragoș-Constantin Popoiag: Decizia de a candida survine într-un moment în care se impune o schimbare a modului în care membrul CSM se raportează la sistemul instanţelor şi a felului în care organul colegial funcţionează.

Am în vedere atât deficienţele în planul imaginii, cât şi cele cu consecinţe asupra deciziilor care afectează direct activitatea judecătorului.

De aproximativ un an, judecătorii de tribunal nu au decât un singur reprezentant în CSM, aflându-se într-un vădit dezavantaj din punct de vedere al reprezentării.

Candidez întrucât problemele judecătorului de tribunal au devenit din ce în ce mai mari şi sunt convins că experienţa dobândită în cei 19 ani în care am funcţionat ca judecător şi preşedinte de instanţă de la judecătorie la tribunal mă ajută să înţeleg care sunt nevoile reale ale judecătorului.

Candidatura în sine implică şi responsabilitatea corelativă demnităţii la care se aspiră, iar la baza deciziei stă dorinţa de acţiona împreună cu ceilalţi membri, având alături întregul corp al judecătorilor, astfel încât problemele noastre să fie identificate corect, explicate, înţelese şi soluţionate conform regulilor de funcţionare ale organului  colectiv.

Vreau să pot afirma că avem un CSM unit, responsabil, eficient şi capabil să reprezinte judecătorii, să apere statutul şi independenţa acestora.

Alina Matei: Evoluția salarizării magistraților, din perspectiva asigurării independenței materiale a acestora, spuneți în proiect că a fost, în timp, sinuoasă și chiar tumultuoasă. Sunt mulțumiți judecătorii de nivelul indemnizațiilor? Reflectă indemnizația unui judecător/procuror importanța activității acestuia? Tumultul provine din faptul că nivelul indemnizațiilor diferă destul de mult între ele sau că ar putea interveni modificări asupra cuantumului?

Dragoș-Constantin Popoiag: Trăim în societate şi ne raportăm permanent la aceasta. Şi noi am înţeles, când a fost cazul, necesitatea anumitor constrângeri.

Privind strict prevederile legale, pare că judecătorul beneficiază de facilităţi şi că are un statut privilegiat. În realitate, o mare parte din drepturile judecătorului sunt concepte goale de conţinut, cum este, de exemplu, asistenţa medicală gratuită, ori sunt limitate prin norme de punere în aplicare sau alte prevederi legale.

Consiliului Superior al Magistraturii îi revine obligaţia de a explica opiniei publice, de a negocia cu executivul şi legislativul, astfel încât nevoile de securitate şi de siguranţă financiară ale judecătorilor să fie satisfăcute.

Solicitarea neuropsihică şi intelectuală cu repercusiuni asupra sănătăţii şi vieţii familiale, privaţiunile legale, complexitatea şi numărul mare de dosare, insuficienţa resurselor umane şi materiale necesare desfăşurării activităţii de judecată, la care se adaugă dezamăgirea şi lipsa de încredere, conturează un tablou care, în opinia mea, este un indicator important al independenţei judecătorului.

Evoluţia salarizării magistraţilor este tumultoasă întrucât este un subiect permanent de campanie electorală, se încearcă restrângerea drepturilor, există discriminări de natură salarială între magistraţi în funcţie de succesiunea legilor de salarizare şi nu numai.

Subliniez că previzibilitatea şi stabilitatea statutului judecătorului ca ansamblu de drepturi şi obligaţii corelative constituie, în fapt, pilonul cel mai important al independenţei acestuia.

Alina Matei: Asigurarea resursei umane de calitate în sistemul judiciar, ca și premisă a creșterii calității actului de justiție, reprezintă un obiectiv primordial, arătați în proiect. Unde credeți ar trebui îmbunătățite lucrurile: chiar de pe băncile facultății, pe parcursul studiilor la INM, modificată legislația eventual cu privire la varstă, poate? Astăzi poți ajunge judecător la 24/25 de ani. Puțină experiență la această vârstă.

Dragoș-Constantin Popoiag: Modificările legislative de amploare din anul 2013 şi începutul anului 2014 au avut drept consecinţă creşterea exigenţelor faţă de actul de justiţie, astfel încât volumul de muncă al judecătorilor şi grefierilor a crescut foarte mult.

La această situaţie se adaugă problemele încă nerezolvate ce au venit din urmă.

Toţi preşedinţii tribunalelor cu care am discutat au ridicat problema dimensionării corecte a schemelor de personal, arătând că, faţă de volumul mare de dosare, resursa umană este deficitară. S-a conturat astfel obiectivul ca fiecare judecător să-şi desfăşoare activitatea asistat de doi grefieri. Din nefericire, în realitate, situaţia este, de cele mai multe ori invers, doi judecători au un singur grefier.

Creşterea calităţii pregătirii resursei umane poate contribui la dinamizarea activităţii instanţelor.

Tot în urma discuţiilor cu judecătorii s-a conturat ideea că activitatea de instruire a auditorilor de justiţie de către INM trebuie să se îndrepte mai mult către latura practică, prin integrarea acestora în instanţele de judecată, astfel încât aceştia, pe parcursul pregătirii, să lucreze alături de un judecător cu experienţă.

În acest mod, vârsta nu ar trebui să mai fie considerată un impediment la început de carieră.

Scopul activităţii INM-ului trebuie să fie acela de a ajuta magistratul să se integreze, să se adapteze mai uşor exigenţelor profesiei.

Alina Matei: Am observat în proiectul dumneavoastră o idee interesantă privind apropierea formatorilor de instanțe, adică să vină formatorii la judecători, cu avantajul beneficierii de această formare a unui număr mai mare de judecători. Vorbim de formarea continuă. CSM aprobă planurile de formare inițială și continuă ale INM. Deci, stă în puterea Consiliului.

Dragoș-Constantin Popoiag: Colegii judecători au ridicat în repetate rânduri problema modului în care se fac selecţiile şi se aleg temele seminariilor organizate de INM.

În condiţiile în care s-a modificat toată legislaţia materială şi procesuală, au fost adoptate noile coduri, judecătorii îşi doresc schimbarea modului în care se desfăşoară formarea continuă.

Astfel, resursele INM-ului ar trebui orientate cu prioritate către dezbaterea problemelor ivite în aplicarea noilor  proceduri civile şi penale, venind în ajutorul  practicienilor.

Sistemul actual, în care grupuri de judecători sunt obligaţi să meargă în centre de pregătire precum Bârlad, Amara sau Giroc, la distanţe considerabile faţă de localitatea de domiciliu, se impune a fi schimbat, întrucât resursa financiară este cheltuită ineficient.

Eficienţa ar creşte dacă formatorul, specialistul în domeniu, se deplasează la sediul tribunalului, unde pot participa judecătorii din raza teritorială a acestuia.

Sistemul acesta este aplicat direct de către tribunale care, prin eforturi proprii, au organizat dezbateri cu ajutorul specialiştilor în  diverse domenii, iar eficienţa, în condiţii de resurse minime, a fost dovedită.

Formarea profesională trebuie adaptată nevoilor judecătorilor, astfel încât  să poată face faţă diversităţii şi complexităţii problemelor ce se ivesc, iar aici CSM-ul are toate pârghiile necesare pentru a impune schimbarea.

Alina Matei: Subiect spinos – motivarea magistraților. Spuneți că, în prezent, la nivelul factorilor de decizie, se consideră că salariul este instrumentul motivațional de bază. Care ar putea fi implicarea Consiliului în creșterea motivațională a magistraților?

Dragoș-Constantin Popoiag: Motivarea judecătorului este un subiect care-mi este foarte apropiat şi asupra căruia am insistat în discuţiile cu preşedinţii de instanţe, datorită necesităţii antrenării efective a salariatului în activitatea organizaţiei.

Este regretabil că la acest moment singurul instrument motivaţional este văzut a fi salariul şi perspectiva pensiei de serviciu la care se adaugă ameninţarea, constrângerea, prin reglementarea unei diversităţi de abateri disciplinare şi sancţiuni. Este o abordare empirică în ştiinţa managementului motivării.

Implicarea angajatului în activitatea proprie la un nivel cât mai apropiat de maximul posibilităţilor sale poate duce automat la creşterea eficienţei şi a calităţii.

În condiţiile în care efortul depus de judecător în instanţa de judecată pare uneori supraomenesc, se induce un sentiment de nemulţumire generală şi se creează un climat de muncă demotivant.

CSM-ul poate şi trebuie să acţioneze pentru schimbarea acestei stări prin modul în care reprezintă judecătorii în relaţia cu societatea, cu executivul şi legislativul, astfel încât realitatea din instanţe să fie cunoscută, iar deciziile ce afectează activitatea, statutul judecătorului, să nu mai fie luate pe baza percepţiei eronate.

Judecătorii au nevoie ca importanţa muncii lor în societate să fie recunoscută şi respectată, iar aici CSM-ul are obligaţia legală de a acţiona.

Dacă eu, ca judecător, am convingerea că statutul şi drepturile mele, care reprezintă esenţa independenţei, sunt apărate, atunci am toate motivele să-mi aduc aportul la bunul mers al instanţei.

Alina Matei: Evaluarea judecătorilor făcându-se de către colegi/prieteni își pierde efectul. Cred că important nu este să avem pe hârtie judecători cu calificativul foarte bine care, însă, să nu reflecte, uneori realitatea. Cum ar trebui să fie evaluarea? De cine să fie făcută? Profită cuiva această stare?

Dragoș-Constantin Popoiag: Am considerat întotdeauna evaluarea drept un instrument la dispoziţia judecătorului, pe baza căruia să-şi poată corecta eventualele deficienţe din activitate.

Actualul sistem, în care evaluarea făcută de şeful direct se îmbină cu cea a colegilor, s-a dovedit a fi lipsită de efect practic, iar rezultatul nu profită nimănui.

În opinia mea, evaluarea nu trebuie să fie o judecată a activităţii celui evaluat, iar consecinţa sancţionatorie se impune a fi mult diminuată, dacă nu chiar eliminată.

Confidenţialitatea rezultatului evaluării, alături de indicatori de măsurare a performanţei realişti, corelată cu o evaluare periodică externă a instanţei ca ansamblu, pot constitui măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de evaluare a judecătorilor.

Alina Matei: Ca judecător și președinte de instanță, ce anume ar trebui adus în atenția Consiliului cu precădere din viața de zi cu zi a judecătorilor și a instanțelor? Unde poate să fie mult mai prezent Consiliul?

Dragoș-Constantin Popoiag: Consiliul trebuie să se reorienteze către cei pe care-i reprezintă, astfel încât aceştia să aibă sentimentul de apartenenţă, nu să se situeze cumva pe o poziţie superioară, în afara sistemului instanţelor, el trebuie să fie al judecătorilor.

Se impune o schimbare majoră în relaţia judecător-CSM, în sensul că efortul pentru buna organizare şi coordonare a activităţii din instanţe trebuie să fie comun, prin implicarea judecătorilor şi a preşedinţilor de instanţe.

Întâlnirile pe care le-am avut cu judecătorii şi preşedinţii tribunalelor m-au ajutat să înţeleg că există speranţă, resurse şi idei pentru ca instanţele să funcţioneze mai bine.

Am întâlnit judecători şi preşedinţi de instanţe, care vorbeau despre tribunal şi munca lor cu drag, cu implicare, chiar dacă îşi desfăşurau activitatea în fabrici ori şcoli dezafectate, la periferia oraşului, chiar dacă aveau peste 1500 dosare media pe judecător, chiar dacă nu înţelegeau cum se face că uneori decizia luată de CSM le îngreunează activitatea, fără a avea niciun efect benefic.

Au fost şi judecători care au afirmat că nu mai speră la nimic bun şi aşteaptă ziua în care vor pleca din sistem.

Toate aceste aspecte subliniază marea responsabilitate pe care o are Consiliul Superior al Magistraturii şi necesitatea revenirii la normalitate, la masa de lucru, alături de judecători.

Aşa cum am mai afirmat, primul obiectiv ca membru CSM va fi acela de a face din colegii judecători, prin intermediul preşedinţilor de instanţe şi cu ajutorul celuilalt reprezentant al tribunalelor, partenerii Consiliului, astfel încât problemele noastre să devină priorităţi ale agendei de lucru a organului colegial.

Mulţumesc tuturor colegilor care m-au primit şi mi-au împărtăşit ideile lor.

Alina Matei: De ce ar trebui să vă voteze colegii judecători pe dumneavoastră și nu pe ceilalți contracandidați?

Dragoș-Constantin Popoiag: Consider că ar trebui să mă voteze colegii pentru că am disponibilitatea necesară, sunt echilibrat şi responsabil, atât în viaţa privată cat şi în cea profesională, şi astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de bună-credinţă, echilibru şi responsabilitate.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine. Succes la alegeri!

Dragoș-Constantin Popoiag: Vă mulţumesc.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.