Curtea Constituţională a admis o excepţie privind unele dispoziţii din Codul penal din 1969 legate de confiscarea extinsă
18 aprilie 2014 | Mihail BOLDEA
În Monitorul Oficial nr. 273/2014 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 78/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1182 alin. (2) lit. a) din Codul penal din 1969.
În motivare se precizează că: ”Măsura de siguranţă a confiscării extinse este o normă de drept penal material.
Cât priveşte instituţia confiscării extinse care nu este altceva decât o varietate a măsurii de siguranţă a confiscării, Curtea constată că această instituţie a fost introdusă în legislaţia română prin Legea nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în MO nr. 258/2012, lege care transpune în legislaţia naţională art. 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 68 din 15 martie 2005. De altfel, în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi către Consiliul Uniunii Europene privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii în luna iulie 2011, se recomandă ca în sfera luptei împotriva corupţiei ţara noastră să dovedească rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracţiunii, urmând cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene şi adoptând o nouă lege privind confiscarea extinsă.
Prin urmare, analiza Curţii Constituţionale va avea ca punct de plecare susţinerile autorilor excepţiei potrivit cărora dispoziţiile art. 1182 alin. (2) lit. a) din Codul penal din 1969 afectează principiul aplicării legii penale mai favorabile şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii prin aceea că retroactivează, fiind aplicabile discriminator faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi.
Astfel, Curtea constată că prin efectele sale confiscarea extinsă, aşa cum s-a arătat mai sus, deşi nu este condiţionată de răspunderea penală, presupune o legătură indisolubilă cu infracţiunea. Drept urmare, apare ca o cauză de înlăturare a unei stări de pericol şi de preîntâmpinare a săvârşirii unor alte fapte penale.
Analizând conţinutul întregii reglementări referitoare la confiscarea extinsă din Codul penal, Curtea constată că principiul legii penale mai favorabile este aplicabil inclusiv acestei instituţii.
În ceea ce priveşte principiul egalităţii în faţa legii a cetăţenilor, Curtea constată că este posibil ca un coautor să fie definitiv judecat sub imperiul legii vechi şi, pe cale de consecinţă, să nu se dispună luarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse, pe când cu privire la celălalt coautor, care se află încă în faza procedurilor judiciare, să se dispună o astfel de măsură. Drept urmare, în măsura în care nu ar fi opozabilă legea penală mai favorabilă, acesta din urmă ar fi discriminat sub aspectul tratamentului juridic fără nicio justificare obiectivă şi rezonabilă faţă de primul.
Altfel spus, dispoziţiile referitoare la confiscarea extinsă sunt constituţionale în măsura în care se aplică numai faptelor săvârşite sub imperiul noii soluţii legislative care a intervenit de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012, respectiv, 22 aprilie 2012.
În concluzie, Curtea constată că normele legale criticate sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi”.
Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională decide:
1. Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că prevederile art. 1182 alin. (2) lit. a) din Codul penaldin 1969 sunt constituţionale, în măsura în care permit aplicarea legii penale mai favorabile.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
