Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu poate fi angajată răspunderea lichidatorului judiciar şi, prin urmare, nici a asigurătorului de răspundere profesională, în condiţiile în care, prin încheierea pronunţată de judecătorul sindic, s-a dispus ca lichidatorul să efectueze actele şi operaţiunile de lichidare potrivit celor stabilite în raportul adunării creditorilor, iar acesta a efectuat actele şi operaţiunile încuviinţate, fără să fie contestate de persoanele interesate, activitatea lichidatorului desfăşurându-se în limitele legii, neexistând o faptă ilicită în sarcina acestuia. Înalta Curte a mai precizat că, împrejurarea că, ulterior vânzării bunurilor în procedura falimentului, a fost pronunţată o hotărâre prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare prin care acele bunuri intraseră în proprietatea debitorului, nu poate constitui o faptă ilicită a lichidatorului, întrucât aprecierea asupra caracterului licit sau ilicit al conduitei se face în funcţie de elementele concrete existente la data săvârşirii acesteia, iar nu în raport de împrejurări ulterioare. (Decizia nr. 34 din 15 ianuarie 2014 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect angajare răspundere civilă delictuală lichidator)

Corina CIOROABĂ