Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

La Alba Iulia profesorul Gheorghe Beleiu a împlinit visul lui Avram Iancu  de înfiinţare a unei academii de drepturi
02.05.2014 | Gheorghe AVRAM

Secţiuni: Drept civil, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

… Vara lui 1991… Toate erau în schimbare şi totul părea posibil de o manieră atât de naturală.

Cred că aşa a luat naştere AISTEDA la Alba Iulia.

Cu tot entuziasmul şi optimismul care ne cuprinsese, se ridicau multe probleme legate de ce şi cum ar fi trebuit întreprins pentru înfiinţarea unui aşezământ universitar privat de care să beneficieze locuitorii acestor meleaguri istorice.

Într-o zi am primit vestea vizitei pe care urma să o facă profesorul Gheorghe Beleiu, cel ce avea să fie Decanul Facultăţii.

La prima întâlnire, am fost surprins de entuziasmul aparent moderat pe care l-a manifestat, dar care, la fel de surprinzător, era dublat de o tonalitate pe deplin tenace.

Discuţiile, minunate (oare cum ar fi putut să fie altfel, în preajma unei astfel de personalităţi), aveau un caracter general, caracteristice unei prime întâlniri şi a unei fundamentări a unei construcţii (care putea fi oricare). Şi… la un moment dat… oarecum în trecere… oarecum ca redundantă expresie a unei axiome… fără emfază… fără nicio urmă de festivism (atât de prezent cam peste tot în perioadă), a venit mărturisirea de credinţă a domnului Profesor, rostul şi motorul prezenţei Domniei Sale în Facultatea de Drept de la Alba Iulia. Testamentul lui Avram Iancu: „Ultima mea voinţă! Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care, după puteri, am şi lucrat până acum, durere fără mult succes, ba tocmai acuma, cu întristare, văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimic. Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presimţire pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voesc, dară, şi hotărât dispun ca, după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul Naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile Naţiunii mele”.

Testamentul unui Neam. Îndemn şi speranţă.

Poate de aceea, la fiecare întâlnire cu profesorul, întreaga istorie se învolbura şi se derula brusc. Poate de aceea am înţeles că rostul ce îl avea de împlinit nu era numai o facultate, ci, în mod expres, „academia de drepturi”, care să susţină şi, la nevoie, să impună identitatea de Neam.

Din acest punct crucial am început să descopăr dimensiunea mai mult decât impresionantă a personalităţii Profesorului.

Sunt convins că sentimentul dreptăţii a fost farul călăuzitor în întreaga sa existenţă şi nu întâmplător calea Dreptului a fost cea aleasă.

Nu am căderea să fac referiri la dimensiunea, de altfel, unanim recunoscută a Domniei Sale în spaţiul juridic. Pot doar să o primesc ca pe o nestemată în corola Neamului. Culmile la care a ajuns în profesie nu puteau, pentru o astfel de personalitate, să se constituie în deplinătate.

Moţ fiind, luptător pentru drepturi, a ştiut că marea operă nu se rezumă la particularităţi individuale şi, pentru ai săi, pentru moţi, pentru neam, s-a simţit dator să ridice la Alba Iulia un monument al zbuciumatei noastre istorii, să aducă astfel la împlinire Testamentul.

Pot să spun că această personalitate anume a reuşit, în construcţia astfel începută, să aducă sub propriul stindard, la Alba Iulia, la Facultatea de Drept, personalităţi marcante ale dreptului, care să susţină dezideratul minunat pe care şi l-a asumat.

Pot să afirm efortul major de a fi prezent sistematic la Alba Iulia pentru a-şi susţine construcţia.

Pot, în egală măsură, să afirm tenacitatea bătăliilor purtate pe toate planurile pentru îndeplinirea nobilei misiuni.

Prezenţa în Facultatea de Drept a fost (am constatat asta mai târziu) permanentă şi s-a impregnat în fiecare, atemporal.

Evident, nu s-a limitat numai la sfera ştiinţei juridice, nici chiar la Facultatea pe care a păstorit-o, s-a produs în extensia de completitudine a visului testamentar, pe care l-am simţit preluat de Profesor şi pe care ni l-a transmis şi nouă tuturor.

Chiar dacă, subit şi cu totul prematur, a părăsit această lume, prezenţa sa a rămas, ca o permanentă luare-aminte, ca un permanent îndemn şi o permanentă chemare la misiunea pe care şi-a asumat-o şi pe care ne-a transmis-o.

Fără afişare, în necuvinte, cu naturaleţea personalităţii marcante, ne-a lăsat, ca moştenire şi testament, substanţa perenităţii noastre.

Conf. univ. dr. Gheorghe AVRAM

* Textul a fost publicat în broșura Im memoriam GHEORGHE BELEIU 1943-1997, pregătită de către Editura Hamangiu pentru evenimentul Probleme de drept civil și de procedură civilă în reglementarea noilor coduri, organizat la Alba Iulia în memoria marelui dispărut.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti