Despre pensiile avocaților. Inechități
5 mai 2014 | Cecilia JABRE
Statutul CAA – reguli comune
Potrivit art. 6, alin. 1 si 2 din OUG nr. 221/2000, avocatii au dreptul la diferite tipuri de pensie, printre care si pensia pentru limita de varsta, iar conditiile si procedura de acordare a acestor pensii urmeaza a fi stabilite prin Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
Din Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor (atat varianta adoptata prin Hotararea Consiliului UNBR din 5 mai 2001, valabila pana in 1 octombrie 2012, cat si varianta adoptata prin Hotararea nr. 8 a Congresului Avocatilor din 15-16 iunie 2012 valabila dupa 1 octombrie 2012), se observa ca modul de calcul al pensiei este similar cu cel din sistemul public de pensii, reglementat de Legea nr. 263/2010, atat algoritmul de calcul, cat si principiile generale calauzitoare fiind aceleasi.
Astfel, din Statut rezulta ca pensia este proportionala cu marimea veniturilor obtinute pe intregul stagiu de cotizare realizat in sistemul autonom de asigurari al avocatilor, ca trebuie calculate punctaje lunare prin impartirea veniturilor brute obtinute de avocat la un venit mediu pe profesie (stabilit de UNBR si care este echivalentul salariului mediu brut pe economie utilizat in sistemul public de pensii), ca apoi se calculeaza un punctaj anual (insumarea celor 12 punctaje lunare si impartirea rezultatului la 12) si ca in final se calculeaza un punctaj mediu anual (adunarea punctajelor anuale si impartirea lor la un stagiu complet de cotizare), care se va inmulti cu valoarea punctului de pensie (stabilita tot de UNBR, in functie de veniturile sistemului de la un moment dat) si va da pensia bruta finala.
De asemenea, Statutul reglementeaza principiul nediscriminarii intre pensionari in functie de anul iesirii la pensie, urmarindu-se ca pensiile tuturor sa fie stabilite dupa aceleasi reguli si, cel mai important, sa reflecte marirea veniturilor obtinute pe intregul stagiu de cotizare.
Intrucat, ca orice sistem de pensii, si sistemul de pensii al avocatilor este dependent de volumul contributiilor de asigurari sociale platite de avocati, deci de marimea veniturilor avocatilor activi, de numarul pensionarilor aflati in plata, de cheltuielile de functionare a sistemului, etc., a aparut evident ca pensiile trebuie plafonate pana la un nivel maxim, astfel incat ele sa fie suportabile de catre sistem.
In ceea ce priveste plafonarile, reglementarile au variat in timp, astfel incat trebuie facute distinctii intre diferitele versiuni ale Statutului CAA.
Statutul CAA – varianta anului 2009
Prin art. 61, alin. 6 din Statut (varianta 2009) s-a prevazut plafonarea punctajului mediu anual final la trei puncte.
Cu alte cuvinte, chiar daca potrivit veniturilor realizate in activitate, avocatul avea dreptul la un punctaj mediu anual mai mare, el urma a fi limitat la trei puncte, deoarece sistemul nu putea suporta plata unor pensii mai mari.
a. O prima problema care se ridica in practica este aceea ca, desi textul prevede foarte clar ca ceea ce limiteaza este punctajul mediu anual, in realitate, organul de pensie aplica limitarea atat la punctajele lunare, cat si la cele anuale.
Desi, de obicei, aceasta problema nu este ridicata de catre avocatii pensionari, trebuie totusi precizat ca aceasta extindere a plafonarii, pe langa faptul ca este nestatutara, este si incorecta, deoarece va duce la calcule gresite si la incalcarea principiului nediscriminarii si al contributivitatii.
Din modul de calcul se observa ca un anumit punctaj mediu anual final (spre exemplu, patru puncte) poate fi obtinut in mai multe feluri, in functie de modul in care si-a desfasurat activitatea profesionala respectivul avocat.
Astfel, el poate fi obtinut, de exemplu, prin realizarea de catre avocat a unor venituri medii constante (de exemplu, cate patru puncte in fiecare luna), dar si prin realizarea unor venituri foarte mici in anumite perioade, insa foarte mari in alte perioade (cate două puncte in primele sase luni ale anului si cate sase puncte in urmatoarele sase luni ale anului), astfel incat, in medie, pe intregul stagiu de cotizare, avocatii comparati sa fi obtinut in realitate aceleasi venituri.
Sau spre exemplu, prin realizarea a cate doua puncte anuale in primii 15 ani de activitate, urmata de realizarea a cate sase puncte anuale in urmatorii 15 ani de activitate, in comparatie cu un alt avocat care a realizat cate patru puncte anuale in toti cei 30 de ani de activitate.
Cu alte cuvinte, acelasi punctaj mediu anual poate fi obtinut atat in urma unei activitati constante, cat si in urma unei activitati variabile.
Insa, trebuie retinut ca ceea ce se recompenseaza prin sistemul de pensii nu este constanta sau inconstanta incasarii veniturilor, ci marimea totala a acestora, calculata pe intregul stagiu de cotizare.
Or, daca plafonarea la trei puncte este extinsa si la punctajele lunare, persoana care a obtinut incasari inconstante isi va vedea plafonate punctajele superioare realizate in perioadele de varf de activitate, urmand ca prin adunarea si ponderarea lor cu punctajele inferioare din perioadele de activitate scazuta, sa nu mai poata obtine acelasi punctaj ca persoana care a obtinut venituri constante.
Mai exact, in cadrul exemplului de mai sus, punctajele de sase puncte lunare ale celui de-al doilea avocat, vor fi limitate la trei puncte lunare (3×6 luni=18 puncte), iar prin ponderarea lor cu punctajele lunare de doua puncte (2×6 luni=12 puncte), vor rezulta 30 puncte pe an, adica un punctaj annual de numai 2,5 puncte (18 puncte+12 puncte=30 puncte/12 luni=2,5 punctaj anual), in loc de trei puncte anuale, cat ar fi obtinut fara plafonarea lunara.
Se observa deci ca plafonarea punctajelor lunare si anuale poate duce la situatii discriminatorii, in sensul ca avocati cu venituri identice pe intregul stagiu de cotizare sunt recompensati diferit la stabilirea pensiei, prin acordarea unor punctaje medii anuale diferite.
b. O a doua problema pe care o ridica plafonarea vizeaza veniturile obtinute anterior liberalizarii veniturilor din profesia de avocat.
Mai exact, pana in data de 1 octombrie 1990 veniturile profesionale ale avocatilor erau plafonate, neputandu-se depasi un anumit nivel maxim, ulterior legislatia inlaturand aceste plafoane.
Aceasta evolutie a ridicat problema modului de aplicare in timp a plafonarii punctajelor lunare si anuale la trei puncte, fiind necesara o solutie unitara care se se aplice pe intregul stagiu de cotizare.
Ca atare, prin art. 144 din Statutul CAA (forma anului 2009) s-a prevazut ca, pentru perioada anterioara liberalizarii veniturilor din profesie, punctajul anual de trei puncte va corespunde venitului maxim plafonat ce putea fi realizat de avocat.
Ca si in cazul art. 61, alin. 6 din Statut, desi plafonarea prevazuta de art. 144 a vizat numai punctajele anuale, in practica ea a fost extinsa si la punctajele lunare, ducand de asemenea, la rezultate eronate si la situatii discriminatorii, pentru motivele descrise deja.
Aceeasi reglementare, cu un continut identic, a fost inserata si in art. 44 din Regulamentul de organizare si functionare a CAA.
Plafonarea semnifica faptul ca daca avocatul a obtinut venitul maxim permis de lege, acesta va beneficia de trei puncte lunare/anuale, iar daca a obtinut mai putin decat venitul maxim, acesta va obtine un punctaj diminuat proportional, prin regula de trei simpla, plecandu-se de la punctajul maxim de trei puncte posibil.
O astfel de solutie era absolut corecta, deoarece, in conditiile in care veniturile maxime ale avocatilor erau plafonate prin lege, nu li se putea imputa acestora ca nu au obtinut venituri mai mari, care sa le permita sa atinga punctajul maxim sustenabil de catre sistem.
Cu alte cuvinte, era perfect echitabil ca avocatul care a obtinut maximul veniturilor permise de lege, deci care a depus toata diligenta pe care o putea depune in privinta starii sale financiare, sa fie recompensat cu maximul de puncte pe care il poate suporta sistemul de pensii.
Din textele de mai sus se observa ca, pana in data de 31 decembrie 2009, exceptand extinderea plafonarii la punctajele lunare/anuale, organele de reglementare au avut o viziune unitara, stabilind o plafonare uniforma de trei puncte, aplicabila pe intregul stagiu de cotizare, indiferent de data realizarii veniturilor.
Statutul CAA – varianta 1 ianuarie 2010 – 1 octombrie 2012
Ca urmare a cresterii disponibilitatilor banesti ale sistemului de pensii al avocatilor, prin Hotararea nr. 668/12.12.2009 a Consiliului UNBR s-a decis ridicarea plafonului pentru punctajul mediu anual, de la trei puncte la cinci puncte.
In acest sens, art. 61, alin. 6 din Statut a fost modificat corespunzator, cu incepere din data de 1 ianuarie 2010.
Totodata, pentru a respecta principiul nediscriminarii intre pensionari, prin aceeasi hotarare s-a decis ca pensile aflate in plata, ale caror punctaje lunare, anuale si mediu anual erau plafonate la trei puncte, sa fie recalculate prin ridicarea plafonarii la cinci puncte, astfel incat sa fie calculate in acelasi fel ca pensile ce se vor deschide ulterior datei de 1 ianuarie 2010.
Se observa insa ca odata cu modificarea art. 61, alin. 6 nu a fost operata si modificarea corespunzatoare a art. 144 din acelasi Statut si nici a art. 44 din Regulament.
Ca atare, dupa data de 1 ianuarie 2010 au coexistat doua tipuri de plafonari ale punctajelor: maxim trei puncte/luna/an pentru stagiile realizate anterior datei de 1 octombrie 1990 si maxim cinci puncte/luna/an pentru stagiile realizate ulterior acestei date.
Or, aceasta situatie duce la crearea unor evidente inechitati in sistem, intre pensionarii care au realizat cea mai mare parte a stagiului cotizare anterior datei de 1 octombrie 1990 si cei care au realizat-o ulterior.
Astfel, in cazul primilor, majoritatea punctajelor lor anuale vor fi plafonate la trei (de exemplu, primii 20 de ani, cu punctaje anuale de trei, deci in total 60 puncte), iar restul vor fi plafonate la cinci (ultimii 10 ani, cu punctaje anuale plafonate la cinci, deci in total 50 puncte).
In schimb, in cazul ultimilor, cea mai mica parte a punctajelor anuale va fi plafonata la trei (de exemplu, primii 10 de ani, cu punctaje anuale de trei, deci in total 30 puncte), iar restul vor fi plafonate la cinci (ultimii 20 ani, cu punctaje anuale plafonate la cinci, deci in total 100 puncte).
Astfel, in continuarea exemplului de mai sus, se va ajunge la situatia in care prima categorie de pensionari va obtine un punctaj total de 110 puncte (50+60), iar a doua categorie va obtine un punctaj total de 130 puncte (30+100).
Pe cale de consecinta, impartind punctajele totale de mai sus la acelasi stagiu complet de cotizare, se vor obtine punctaje medii anuale diferite, urmand a fi favorizati cei care si-au desfasurat activitatea preponderent dupa data de 1 octombrie 1990.
Or, dupa cum s-a aratat deja mai sus, varsta avocatilor pensionari si deci perioadele in care si-au desfasurat activitatea nu reprezinta criterii obiective si rationale care sa justifice plasarea acestora in categorii juridice diferite, cu consecinta supunerii la un tratament juridic diferit, in sensul acordarii unor punctaje medii anuale diferite.
Singurul criteriu de diferentiere a pensiilor trebuie sa il reprezinte marimea totala a veniturilor, realizate pe intregul stagiu de cotizare, si nicidecum felul in care acestea au variat in timp sau perioadele in care s-au realizat.
Ca atare, se impunea ca si pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990, se se aplice tot plafonarea de cinci puncte, cele cinci puncte urmand a fi acordate persoanelor care au realizat venitul maxim permis de lege, cu reducerea corespunzatoare, tot potrivit regulii de trei simpla, in cazul obtinerii unor venituri inferioare.
Numai in acest fel art. 144 din Statut poate fi pus in accord cu forma modificata, dupa 1 ianuarie 2010, a art. 61, alin. 6 din Statut.
Cum plafonarea punctajelor anterioare datei de 1 octombrie 1990, la trei puncte, incalca principiul nediscriminarii intre pensionarii din acelasi sistem, principiu fundamental pentru orice sistem de pensii, atat art. 144 din Statutul CAA, precum si textul identic din art. 48 din Regulamentul de organizare si functionare CAA, ar trebui inlaturate de la aplicare de catre organul de pensie.
Statutul CAA- varianta 4.0 – dupa 1 octombrie 2012
Se observa ca neconcordanta de mai sus si deci, si efectul discriminator, se mentin si dupa adoptarea noului Statut CAA, ce a intrat in vigoare in 1 octombrie 2012, chiar daca ea nu mai rezulta cu evidenta deoarece s-au eliminat atat textele care mentinau expres limita plafonarii, cat si dispozitiile tranzitorii care vizau situatia veniturilor anterioare datei de liberalizare a veniturilor.
Astfel, art. 78, alin. 6 din Statut (fostul art. 61,alin. 6 din vechiul Statut), desi mentine plafonarea (tot a) punctajului mediu anual, nu mai mentoneaza expres cuantumul acesteia (trei sau cinci puncte), ci face trimitere la “valoarea stabilita de Consiliul UNBR, la propunerea CAA”.
In ceea ce priveste situatia veniturilor anterioare datei de 1 octombrie 1990, nici noul Statut CAA, nici noul Regulament de organizare si functionare a CAA (adoptat prin Decizia Consiliului UNBR nr. 550/01.09.2012) nu mai contin vreo referire.
Cu toate acestea, conceptia asupra venituri rezulta din Anexa nr. 1 a Regulamentului de organizare si functionare a CAA, anexa care stabileste “venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat, in perioada 1947-2012”.
Potrivit art. 78, alin. 4 din Statutul CAA, acest venit serveste la determinarea punctajelor lunare, in sensul ca veniturile brute obtinute de avocat se raporteaza la acest “venit mediu pe profesie” (echivalentul salariului mediu brut pe economie, din sistemul public de pensii) si se observa “cat de mari au fost veniturile avocatului, fata de media din sistem”.
Analizand veniturile medii lunare din profesie, anterioare datei de 1 octombrie 1990, astfel cum sunt reglementate de anexa nr.1 de mai sus, se observa ca acestea reprezinta exact o treime din venitul maxim ce putea fi obtinut de avocat pana la liberalizarea profesiei.
Spre exemplu, in anul 1977, venitul mediu brut a fost stabilit la 2.000 lei, in conditiile in care venitul maxim permis avocatului era de 6.000 lei.
In anul 1981, venitul mediu brut a fost stabilit la 2.900 lei, in conditiile in care venitul maxim permis avocatului era de 8.700 lei, etc.
Trebuie precizat ca, in ceea ce priveste perioada anterioara datei de 01 octombrie 1990, determinarea venitului mediu pe profesie nu s-a facut in sens firesc, plecand de la analiza veniturilor efective obtinute si declarate de avocati, ci, in sens invers, plecand de la venitul maxim permis de lege, singurul venit cunoscut, urmarindu-se ca venitul mediu sa reprezinte o treime din cel maxim.
Cu alte cuvinte, pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990, organul de reglementare, mai intai, “a stabilit” ca punctajul lunar “trebuie sa fie de maxim trei” si apoi “a facut in asa fel incat sa atinga acest rezultat”, mai exact a stabilit un venit mediu pe profesie “potrivit”, adecvat acestui rezultat.
Desigur, o astfel de procedura si-ar fi avut sensul, s-ar fi justificat, doar daca s-ar fi urmarit corelarea plafonarii punctajelor pentru aceasta perioada, cu plafonarea generala de trei puncte aplicabila punctajului mediu anual, pentru a se obtine o coerenta a modului de calcul.
Insa in conditiile in care plafonarea punctajul mediu anual, prevazuta de art. 78, alin. 6 din Statut, va fi diferita de trei puncte, atunci stabilirea acestor niveluri ale veniturilor medii pe profesie pana la 1 octombrie 1990 nu se mai justifica sub nicio forma, ducand, dupa cum s-a aratat deja, la rezultate profund inechitabile.
Ca atare, in conditiile noului Statut, pentru inlaturarea inechitatilor, s-ar impune ca “veniturile medii pe profesie pentru perioadele anterioarei datei de 1 octombrie 1990” sa fie permanent adaptate la valoarea maxima a punctajului mediu anual “stabilita de Consiliul UNBR, la propunerea CAA”, in sensul ca odata cu schimbarea plafonului punctajului mediu anual, si aceste venituri medii sa fie modificate, in asa fel incat raportul dintre ele si venitul maxim permis de lege sa fie egal cu noul plafon (mai exact, cu inversul lui).
Cecilia JABRE
Judecător, TRIBUNALUL BUCUREȘTI
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
