« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

De unde ni se trage coruptia
31.10.2007 | JURIDICE.ro, Andreea Lisievici

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Mita se plateste din doua mari motive: pentru a obtine beneficii guvernamentale si pentru a evita anumite costuri. Drept urmare, o politica eficienta anticoruptie ar trebui sa reduca atat avantajele cat si costurile controlate de agenti publici, precum si sa limiteze puterea acestora din urma de a aloca castiguri si de a impune dezavantaje.

Cumpararea avantajelor guvernamentale

Guvernul cumpara si vinde bunuri si servicii, distribuie ajutoare banesti, organizeaza privatizari si concesioneaza bunuri si servicii publice. Cand guvernul este cumparator, motivele de a corupe sunt nenumarate. Mai intai, o companie poate plati pentru a fi inclusa in lista de candidati calificati, desi nu indeplineste (toate) criteriile. In al doilea rand, poate plati pentru a se asigura ca specificatiile sunt formulate in asa fel incat sa fie singurul ofertant calificat. In al treilea rand, si cel mai direct, un ofertant poate plati pentru a fi selectat castigator. Nu in ultimul rand, dupa ce entitatea in cauza a fost selectata, ea poate plati si mai mult pentru a obtine preturi mai mari la aceeasi calitate sau chiar la calitate mai mica. Cand guvernul este vanzator, problema vine din faptul ca administratiile deseori vand bunuri si servicii la preturi sub cele ale pietei. Daca exista doua preturi, unul mai mic, cerut de stat, si unul mai mare, cerut pe piata, potentialii furnizori vor mitui pentru a avea acces la pretul mai mic.

Coruptia poate aparea si atunci cand nivelul ajutoarelor si avantajelor oferite nu este de ajuns pentru toti cei indreptatiti, si mai ales cand functionarii trebuie sa decida cine va beneficia de asemenea avantaje. Sa luam ca exemplu locuintele aNL, in principiu construite pentru tineri, dar in care locuiesc diverse persoane care nu se incadreaza in acest criteriu, dar si faptul ca numarul celor care s-ar califica intrece cu mult oferta de locuinte asa incat spaga este inerenta. Mita este un mijloc foarte bun, de exemplu, pentru a beneficia fara drept de concediu, sau de educatie universitara gratuita (fara examen sau cu nota marita).

Privatizarea societatilor detinute de stat ar trebui sa ajute economia si sa reduca coruptia in acelasi timp, insa transferul bunurilor de stat catre entitati private poate fi in sine o ocazie de corupere. Vanzarea unei mari societati de stat este similara cu licitarea unui proiect mare de infrastructura publica. O companie poate plati pentru a fi inclusa in lista participantilor calificati, sau pentru a restrange numarul acestora. Poate plati pentru a obtine o sub-evaluare a proprietatii publice scoase la vanzare, sau pentru a fi favorizata in procesul de selectie. Tranzactiile corupte pot chiar submina intreaga ratiune economica a privatizarii: daca intreprinzatorul privat mituieste pentru a pastra monopolul asupra societatii privatizate, rezultatul va fi doar transferul profitului de la stat catre noul proprietar.

In toate tipurile de programe guvernamentale, e foarte probabil ca functionarii sa detina informatii valoroase pentru potentialii cocontractanti, ceea ce poate atrage intentia acestora din urma de a-i mitui pe primii pentru a fi singurii care obtin informatiile sau pentru a le obtine inaintea altora. Informatii precum caietele de sarcini, situatia reala a viitoarelor societati privatizate sau localizarea viitoarelor proiecte majore pot fi „investitii” profitabile.

Plata pentru minimizarea costurilor

Guvernele impun legi, taxe si sanctiuni penale. Oficialii pot dezavantaja sau favoriza pe cei cu care vin in contact, dupa cum pot impune costuri discretionar in asa fel incat sa perturbe concurenta. Inspectiile fiscale sunt intotdeauna un mijloc uimitor pentru coruptie. Profitand de modificarile dese ale legislatiei in domeniu, precum si de neclaritatea anumitor prevederi, regula generala e ca daca inspectorii vor sa gaseasca vreo neregula, pot foarte usor. E de-a dreptul iluzoriu sa ne gandim ca, in loc sa plateasca penalitati de intarziere si amenzi de 10.000 de lei, contribuabilul nu va alege sa dea o spaga de 1000 de lei, plus sa „accepte” amenzi in cuantum mai mic. Toata lumea castiga: contribuabilul scapa cu (sa zicem) 20% din suma reala, iar inspectorul primeste 10% neimpozabil, plus prima pentru ca a dat amenda. Nici macar nu se poate spuna ca pierde statul, sau ceilalti contribuabili in acest caz, pentru ca excedentul adus de amenzi nu va micsora niciodata impozitele pe care le platim noi, „restul”, nu va contribui la repararea mai rapida si mai eficienta a strazilor, nu s-ar simti deloc. Si-atunci in ce atarna corectitudinea? O mai putem deosebi de practica cvasi-unitara „uite spaga – da spaga”?

In teorie, politica comertului liber creste eficienta si reduce ocaziile de coruptie. Problema e ca niciodata statul nu va liberaliza comertul ca in teorie, iar efectul politicilor comerciale restrictive si a taxelor mari e tocmai invers: pe masura ce tarifele (incluzand aici si taxele si impozitele) cresc, sumele efectiv colectate scad, diferenta intre cele doua crescand continuu.

afacerile ilegale sunt foarte vulnerabile la santaj, precum si foarte dispuse la corupere. Organele legii, de la politisti la magistrati pot cere plati neoficiale pentru a trece cu vederea sau a limita pedepsele. Daca probele privind activitatea ilegala sunt clare, persoanele implicate nu vor avea destula credibilitate incat sa ameninte cu denuntarea pretentiilor corupte. Desigur insa ca afacerile necurate nu sunt tocmai victime inocente. De multe ori tocmai reprezentantii lor corup activ functionarii implicati. Miza poate fi nu numai impunitatea afacerii in sine, ci si asigurarea exclusivitatii intr-un anumit sector de pe piata.

Cum timpul inseamna bani, persoanele si societatile vor prefera sa plateasca pentru a evita intarzierile. Cu cat termenele legale sunt mai mari, cu atat imboldul de a mitui va fi mai mare (e.g. pentru orice modificare, oricat de neimportanta, a actului constitutiv al unei societati de asigurare e nevoie de avizul CSa, termenul fiind de 30 de zile, dupa care urmeaza si formalitatile la Registrul Comertului; opozabilitatea fata de terti e asigurata numai de la momentul inregistrarii in registru, de unde si problema). Nici nu ne inchipuim noi cat de distrusi au fost functionarii de la eliberari caziere cand s-a schimbat legea si acum cazierul judiciar se elibereaza pe loc in regim de urgenta, ba mai mult se poate obtine prin registrul comertului in anumite cazuri!

In toate cazurile unde nu e vorba numai de aprecierea functionarului corupt, mita e un mijloc de a plasa o problema proprie in seama celui corupt. acesta din urma va avea de suportat consecintele (sau in orice caz consecinte mai grave) daca, de exemplu, se descopera ca o anumita lucrare a fost aprobata peste termenul legal (de la inceputul lui 2007 nu se mai fac omologari de tip pentru masini EURO 3, iar din 2008 nici macar individuale – sub 10 masini, ceea ce pentru anumiti importatori e o problema pentru care ar fi dispusi sa plateasca). La fel, daca un profesor vinde o nota mai mare sau daca inspectorii fiscali primesc spaga ca sa nu vada (toate) neregulile in evidentele contabile.

Cercul vicios

Cand coruptia este raspandita, posturile in birocratia de stat devin suprasolicitate. Cu cat aceasta cerere este mai mare, cu atat si spaga data creste. Practic, coruptia de auto-perpetueaza si se auto-produce, intrucat functioneaza pe principiului invers pietei: nu cererea creeaza oferta, ci oferta de spaga determina cresterea cererii. In consecinta, o adevarata politica anticoruptie trebuie sa plece de la oferta, de la cei care dau spaga, si abia apoi sa se ocupe de cei care primesc. Desigur ca teama de a fi descoperit micsoreaza, cel putin pe termen scurt, primirea de mita, insa pe termen lung poate ajunge sa extinda filiera coruptiei prin implicarea si a celor chemati sa-i sanctioneze pe cei corupti in prima faza. Greutatea adevarata sta in stimularea intrarii si mentinerii in legalitate a potentialilor ofertanti ai spagii. Ei trebuie sa nu mai simta ca au sabia deasupra capului daca nu mituiesc, ei trebuie sa aiba incredere in represiunea statala, pe de o parte ca ar putea fi sanctionati ei insisi, si pe de alta parte ca vor fi sanctionati functionarii care cer, primesc sau asteapta diverse foloase necuvenite. Coruptia e o mentalitate, e o constiinta de grup care ne uneste si ne dezbina deopotriva, asa incat schimbarea trebuie pornita din interior. Degeaba iti spune un spot publicitar ca nu e bine sa dai spaga, daca tu nu crezi asta. Degeaba se cheltuiesc bani pe mesaje civice anticoruptie daca la medic in continuare te duci cu ploconul si in continuare nu tii cont de anumite reguli stiind ca scapi cu „atentia” de rigoare.

Campania anticoruptie nu vine de la televizor, vine din fiecare dintre noi. Nu mai da spaga!

 
Secţiuni: C. administrativ, Opinii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD