Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Judecător trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual
13.05.2014 | Andreea DOBRIN, Paula VÂRBAN, Andreea DOBRIN

Secţiuni: Comunicate parchete, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust

DNA-Constanța. Abuz în serviciu și fals intelectual. Trimitere în judecată.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție–Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
P.I., judecător la Judecătoria Piatra Neamț, pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de:
abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (41 de infracțiuni),
abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite, în formă continuată (40 de acte materiale),
fals intelectual (șase infracțiuni).
L.A., administrator la o societate comercială, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (41 de infracțiuni);
R.M., grefier la Judecătoria Piatra Neamț, pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de:
complicitate la abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni) și
fals intelectual (patru infracțiuni).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpata P.I., în perioada 5 iunie 2006 – 3 iunie 2009, fiind sprijinită de inculpații L.A. și R.M., și-a exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Piatra Neamț, la judecarea a 41 de cauze civile. Astfel, la soluționarea acestor cauze, inculpata și-a îndeplinit în mod defectuos sau nu a îndeplinit mai multe acte, încălcând numeroase dispoziții procesuale, cu scopul de a-i deposeda pe pârâți de terenurile situate în județul Neamț (o suprafață însumând 242.890 m.p) pe care le aparțineau și de a procura un avantaj patrimonial inculpatului L.A.. În acest sens, inculpata a urmărit pronunțarea sau a pronunțat în mod abuziv hotărâri netemeinice și nelegale, menite să țină loc de acte autentice de vânzare cumpărare între pârâți și reclamantul L.A., având ca obiect imobilele aparținând pârâților.
În aceeași perioadă (5 iunie – 13 decembrie 2006), inculpata P.I., cu intenție, a stabilit, într-un număr de 40 de cauze civile din cele 41 la care s-a făcut referire anterior, valori diminuate ale taxelor judiciare de timbru care ar fi trebuit achitate de inculpatul L.A., în calitate de reclamant. În acest fel, a fost provocat un prejudiciu de 12.627,04 lei bugetului local al municipiului Piatra Neamț.
La data de 13 decembrie 2006, inculpata P.I., cu sprijinul coinculpatei R.M., a atestat împrejurări neadevărate în cuprinsul mai multor sentințe pronunțate în dosarele care îl aveau ca reclamant pe L.A., respectiv că procedura de citare cu pârâții fuseseră îndeplinite.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
Începând cu anul 2004, inculpatul L.A. a început să achiziționeze terenuri pe teritoriul comunei Dumbrava Roșie, județul Neamț.
Modalitatea în care inculpatul a acționat pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor respective presupunea încheierea unor antecontracte sub semnătură privată cu proprietarii imobilelor, urmată de introducerea, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, a unor acțiuni prin care solicita pronunțarea de hotărâri care să țină loc de acte autentice de vânzare cumpărare.
Concret, la data de 5 iunie 2006, invocând încheierea, în trecut, a două antecontracte de vânzare-cumpărare, precum și faptul că promitenții vânzători nu și-au îndeplinit obligația de a vinde, inculpatul L.A. a introdus pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț două acțiuni, urmărind ca instanța să pronunțe hotărâri care să țină loc de act autentic. Acțiunile au fost introduse în contradictoriu cu două persoane, pentru o suprafață de 2896 m.p. teren, situată în comuna Săvinești, respectiv pentru o suprafață de 7200 m.p. teren, situată în comuna Dumbrava Roșie, ambele în județul Neamț.
Dosarele au fost înregistrate sub nr. 5088/2006 și 5089/2006 la Judecătoria Piatra Neamț și au fost repartizate inculpatei P.I., judecător.
În cazul ambelor dosare, cererea de chemare în judecată a fost formulată de inculpatul L.A., împreună cu soția sa.
În dosarul nr. 5088/2006, la termenul din data de 4 octombrie 2006, inculpatul L.A., prin mandatar, și-a precizat acțiunea, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu și cu alți trei pârâți pentru trei terenuri în suprafață totală de 14.894 m.p., situate în intravilanul comunei Săvinești, jud. Neamț, invocând antecontracte încheiate cu aceștia.
De asemenea, în dosarul nr. 5089/2006, la termenul din data de 18 octombrie 2006, inculpatul L.A., prin mandatar, și-a precizat acțiunea arătând că înțelege să se judece în contradictoriu și cu alți aproape 80 de pârâți, pentru 34 terenuri în suprafață totală de 217.900 m.p. Și în această situație, reclamantul a invocat încheierea cu pârâții enumerați anterior a câte unui antecontract distinct pentru fiecare suprafață de teren în parte.
Deși aceste precizări reprezintă în fapt cereri noi de chemare în judecată, între ele și acțiunea inițială neexistând nici o legătură, inculpatul nu a urmat calea formulării unor acțiuni separate, pentru a evita repartizarea aleatorie a acestora precum și riscul ca asupra noilor sale pretenții să se pronunțe un alt judecător.
Astfel, precizările sale nu reprezintă o modificare a cererii introductive de instanță, în sensul Codului de procedură civilă, ci constituie noi pretenții ale inculpatului, cu obiecte diferite, formulate față de cu totul alte persoane și izvorând din raporturi juridice distincte de cel invocat în acțiunea inițială.
În aceste condiții, inculpata P.I. ar fi trebuit să dispună trimiterea așa-ziselor precizări la registratura instanței unde să fie înregistrate separat, urmând a se constitui un nou dosar care să fie repartizat aleatoriu.
În dosarul cu nr. 5088/2006, la termenul din data de 18 octombrie 2006, inculpata P.I. a dispus disjungerea cauzei, după precizările formulate de inculpatul L.A., constituindu-se astfel, pe lângă dosarul principal, alte trei dosare.
În dosarul cu nr. 5089/2006, la termenul din data de 1 noiembrie 2006, inculpata a dispus disjungerea cauzei, după precizările formulate de inculpatul L.A., constituindu-se astfel, pe lângă dosarul principal, alte 35 de dosare, iar ulterior a mai fost disjuns încă un dosar.
Așadar, s-au constituit 41 de dosare, tot atâtea câte suprafețe urmărea inculpatul L.A., pe care urma să le judece P.I.. Procedând în acest fel, inculpata P.I. a îngreunat considerabil verificarea, atât a neregularităților procedurale în fiecare dintre dosarele constituite în urma disjungerii cât și legalitatea și temeinicia soluțiilor pronunțate în cauzele deduse judecății.
Mai mult, disjungerea celor două cauze principale și formarea celorlalte dosare analizate a fost în mod nelegal dispusă, având în vedere că la termenele la care s-a dispus măsura disjungerii, respectiv 18 octombrie 2006 și 1 noiembrie 2006, procedura de citare nu era legal îndeplinită cu toți pârâții. Ulterior, inculpata a omis să ia lua măsuri pentru a suplini neregularitatea citării la termenele următoare,
Scopul disjungerii adoptate nelegal de inculpata P.I. a reprezentat-o asigurarea reușitei demersului inițiat de inculpatul L.A..
Astfel, în ipoteza în care dosarele nr. 5088/2006 și 5089/2006 ar fi fost soluționate fără a se dispune disjungerea și cu procedura legal îndeplinită, exista posibilitatea ca una din părțile adverse ale inculpatului L.A. să exercite cu succes o cale de atac, cu efectul casării sentinței. În această împrejurare s-ar fi produse consecințe negative asupra întregului demers.
Dimpotrivă, procedând la disjungere și constituind tot atâtea dosare (41) câte suprafețe de teren urmărea inculpatul L.A., inculpata P.I. a pronunțat mai multe sentințe, împotriva cărora numai pârâtul sau pârâții din cauzele respective puteau declara recurs, diminuând șansele casării tuturor hotărârilor respective. Această concluzie trebuie analizată și prin raportare la situația personală a pârâților împotriva cărora s-a îndreptat în justiție inculpatul L.A., respectiv persoane în vârstă, puțin școlarizate, de condiție socială modestă și nu în puține cazuri, decedate.
În acest fel, faptul că soluția de disjungere dispusă de inculpata P.I., coroborată cu situația dificilă a pârâților și cu împrejurarea că de cele mai multe ori sentințele nu au fost comunicate acestora din urmă, a împiedicat exercitarea eficientă a căilor de atac de către cei interesați.
Ulterior disjungerii, dosarele astfel formate au fost judecate în continuare de către completul prezidat de inculpata P.I..
Înregistrarea dosarelor nou formate ca urmare a disjungerii și repartizarea aleatorie a acestora se impuneau și din perspectiva faptului că între acestea și dosarele în cadrul cărora se dispusese disjungerea nu exista nicio legătură care să justifice soluționarea lor de către același judecător, prin excepție de la principiul repartizării aleatorii.
Singura legătură între aceste dosare era persoana inculpatului L.A., însă dosarele aveau obiecte diferite, pârâți diferiți, iar drepturile pretinse de reclamant își aveau izvorul în acte juridice distincte.
În ceea ce privește fondul cauzelor analizate, se constată că, în majoritatea covârșitoare a acestora, lipsește titlul de proprietate al pârâților.
Din acest motiv, acțiunile promovate de inculpatul L.A. ar fi trebuit respinse ca neîntemeiate pentru că vânzătorii nu aveau calitatea de proprietari ai bunurilor.
Lipsa titlului de proprietate al persoanelor vătămate a constituit de altfel și motivul pentru care inculpatul L.A. a înțeles să promoveze acțiuni în justiție pentru a dobândi terenurile respective, cu sprijinul inculpatei P.I. Dacă inculpatul L.A. ar fi urmat calea necontencioasă a autentificării actelor de vânzare cumpărare la un notar public (cu atât mai mult cu cât el a invocat existența unei înțelegeri cu promitenții vânzători), orice notar ar fi refuzat autentificarea actului în condițiile Legii nr. 36/1995.
În schimb conivența cu inculpata P.I. care a pronunțat mai multe hotărâri vădit nelegale, i-a permis inculpatului să dobândească terenurile respective, deși pârâții nu erau proprietarii terenurilor .
În soluționarea cererilor formulate de inculpatul L.A., inculpata P.I. a încălcat și numeroase norme procesual civile.
Astfel, deși în mai multe dintre cauzele analizate procedura de citare cu pârâții nu era legal îndeplinită, inculpata P.I. a administrat probe, a dispus unele măsuri (cum ar fi disjungerea), a luat concluzii din persoana reprezentantului reclamanților și chiar a procedat la soluționarea pe fond a cauzelor.
Aceste acte îndeplinite de inculpată în absența unei citări legale a tuturor părților reprezintă nu doar o încălcare evidentă a dispozițiilor Codului de procedură civilă, ci și o limitare a dreptului la apărare de care ar fi trebuit să se bucure pârâții și a cărui exercitare ar fi presupus în mod necesar ca ei să cunoască despre existența procesului.
Mai mult, în unele dintre cauze, pârâților nu le-a fost comunicată copia sentinței pronunțate, astfel încât să poată lua cunoștință despre soluțiile pronunțate și eventual să exercite căi de atac împotriva lor.
Apoi, în toate dosarele analizate nu se regăsesc decât copii ale antecontractelor invocate de inculpatul L.A. (cu excepția dosarelor în care nu se regăsește niciun fel de antecontract).
Deși o parte din aceste copii nu sunt lizibile, nu poartă semnăturile tuturor promitenților vânzători, nu au completate toate rubricile, iar unii pârâți au învederat instanței că nu recunosc antecontractul care le era opus, inculpata P.I. nu a cerut reclamantului să depună la dosar originalul înscrisului respectiv.
Problema lipsei originalelor antecontractelor a fost observată și de Tribunalul Neamț în cuprinsul deciziei civile nr. 538/RC din 5 iunie 2012.
În situațiile în care pârâții s-au prezentat în instanță, inculpata P.I. i-a audiat în calitate de martori, deși calitatea de pârât este incompatibilă cu cea de martor, având în vedere că pârâtul este parte în dosar.
Din examinarea celor 41 de cauze în care calitatea de reclamant a avut-o inculpatul L.A., rezultă că pârâții audiați de către inculpată în calitate de martori au dat în esență două tipuri de declarații : unii au declarat că încheiaseră cu reclamantul un antecontract pentru terenul în litigiu, pe care îl primiseră ca zestre de la părinții lor, care la rândul lor folosiseră suprafața respectivă cu titlu de proprietari, alții au arătat că încheiaseră un antecontract cu reclamantul pentru terenul în litigiu, că au primit prețul și că nu mai au pretenții de la promitentul cumpărători și că dețin terenul de la ascendenții lor și că aceștia din urmă l-au folosit și ei în mod continuu.
În mod evident, este statistic imposibil ca mai multe zeci de persoane, fără legături între ele, să declare în mod spontan același lucru în fața inculpatei P.I. în litigiile declanșate de inculpatul L.A..
Apoi, în unele situații, mai mulți pârâți au semnat același formular de martor pe care a fost consemnată o declarație comună.
Totodată, pe calea unei constatări tehnico-științifice efectuate în cauză, s-a constatat că semnătură aflată pe procesul verbal de consemnare a declarației uneia dintre pârâte nu a fost executată de aceasta din urmă.
Toate aceste împrejurări aruncă un dubiu serios asupra realității audierii pârâților în cauzele judecate de inculpata P.I..
Scopul în care inculpata P.I. și-a îndeplinit cu rea credință atribuțiile care decurgeau din funcția de judecător (încălcând numeroase dispoziții de drept material și de drept procesual civil) a fost favorizarea intereselor inculpatului L.A.. Astfel, a fost deturnat scopul procesului civil, pentru a-l transforma pe L.A. în proprietarul terenurilor în litigiu, în condițiile în care acesta nu ar fi putut dobândi drepturi asupra imobilelor pe calea unor acte autentice, din cauza lipsei titlurilor de proprietate și/sau a certificatelor de moștenitor ale pârâților.
Intenția inculpatei P.I. de a-l favoriza pe inculpatul L.A. rezultă și din intervalele de timp în care ea a soluționat cauzele analizate.
Astfel, în cele mai multe cauze, la primul termen de la formarea dosarelor în urma disjungerilor dispuse, inculpata P.I. a soluționat cauzele respective, prin pronunțarea unor hotărâri nelegale, fără existența unei cercetări judecătorești, fără administrarea de probe, exclusiv pe baza înscrisurilor depuse de reclamanți fără a aștepta relațiile solicitate de la Primăria comunei Dumbrava Roșie și exclusiv pe baza înscrisurilor depuse de reclamanți.
Au fost soluționate într-un interval de timp atât de scurt doar dosarele în care existau antecontracte între reclamanți și pârâți.
Dimpotrivă, soluționarea dosarelor în care reclamantul a invocat existența unor antecontracte, fără însă a le prezenta instanței, a fost tergiversată constant de către inculpată. Suspendând în mod repetat judecata cauzei, inculpata a prelungit în mod nejustificat durata proceselor, cunoscând că terenurile în litigiu erau folosite de către inculpatul L.A. care obținea venituri din exploatarea lor.
Anterior datei de 5 iunie 2006, când inculpatul L.A. a introdus acțiunile înregistrate sub nr. 5088/2006 și 5089/2006, care au stat la baza constituirii celor 41 de dosare analizate anterior, acesta mai formulase cereri având ca obiect o parte din terenurile respective, cereri îndreptate împotriva acelorași pârâți. Deși unele dintre cererile formulate de inculpatul L.A.  fuseseră deja respinse definitiv și irevocabil de alți judecători din cadrul Judecătoriei Piatra Neamț ca nefondate, inculpata P.I. le-a admis.Astfel cum rezultă din actele de urmărire penală efectuate în cauză, cu o singură excepție, în toate cele 41 de cauze analizate, inculpata P.I. a calculat taxe judiciare de timbru mai mici decât cele care s-ar fi impus conform dispozițiilor legale în vigoare.Diferența între totalul taxelor de timbru care ar fi trebuit achitate de inculpatul L.A. în fiecare din dosarele enumerate mai sus și a taxelor de timbru pentru discutarea cererilor de repunere pe rol și totalul taxelor de timbru pentru discutarea cererilor pe rol achitate efectiv de inculpatul L.A. în cauzele civile este de 12.627,04 lei, sumă care constituie prejudiciu la bugetul local al mun. Piatra Neamț.
La data de 29 februarie 2008, inculpata P.I. a încheiat o convenție de credit cu o bancă prin care aceasta a împrumutat suma de 128.000 de franci elvețieni.
Conform clauzelor contractuale, restituirea împrumutului luat de inculpată a fost garantată de către inculpatul L.A. și de soția sa.
Pentru a garanta îndeplinirea obligației de plată de către inculpata P.I., L.A. și soția sa au încheiat un contract de garanție reală mobiliară, instituind o ipotecă asupra unui imobil de-al lor, contractul de garanție fiind autentificat la notar, tot la data de 29 februarie 2008.
Reiese că inculpata P.I. a continuat judecata unor cauze în calitatea de reclamant o avea inculpatul L.A. după ce între ei se născuseră raporturi contractuale în sensul arătat mai sus.
Mai mult, la data de 3 decembrie 2010, între inculpata P.I. și L.A. cu soția sa a fost încheiat un contract de vânzare/cumpărare prin care judecătoarea P.I. a cumpărat de la inculpatul L.A. și de la soția acestuia două terenuri, situate în comuna Alexandru cel Bun, jud.Neamț, în suprafață de 2.040 m.p. și respectiv 3.483 m.p., pentru un preț de 22.000 euro .

În cauză s-a dispus sechestru asigurător asupra unui teren în suprafață de 5.400 m.p. situat în intravilanul comunei Săvinești, județul Neamț și asupra altor 7 terenuri în suprafață totală de 69.100 m.p. situate în extravilanul comuna Dumbrava Roșie, județul Neamț, aparținând inculpatului L.A., precum și asupra unui teren în suprafață de 3.483 m.p. teren arabil, situat în intravilanul localității Viișoara, județul Neamț, aparținând inculpatei P.I., în vederea reparării pagubei produse prin infracțiunea reținută în sarcina sa, până la concurența sumei de 12.627,04 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Bacău.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: sursa: www.pna.ro

Avocat Paula VÂRBAN
Andreea DOBRIN

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti