Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Motoarele de căutare pe internet, responsabile de datele cu caracter personal ce apar pe pagini web publicate de terți
14.05.2014 | JURIDICE.ro


Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității marți, 13 mai 2014, hotărârea pronunțată în cauza C-131/12.

Operatorul unui motor de căutare pe internet răspunde pentru prelucrarea pe care o efectuează în ceea ce privește datele cu caracter personal care apar pe pagini web publicate de terți.

Astfel, în cazul în care, ca urmare a unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, lista de rezultate afișează un link către o pagină web care conține informații referitoare la această persoană, persoana vizată se poate adresa direct operatorului sau, dacă acesta nu dă curs cererii sale, poate sesiza autoritățile competente pentru a obține, în anumite condiții, eliminarea acestui link de pe lista de rezultate .

O directivă a Uniunii[1] are ca obiectiv protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor fizice (în special a dreptului la viața privată) cu ocazia prelucrării datelor cu caracter personal, precum și eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a acestor date.

În 2010, domnul Mario Costeja González, cetățean spaniol, a formulat o reclamație la Agencia Española de Protección de Datos (Agenția Spaniolă de Protecție a Datelor, AEPD) împotriva La Vanguardia Ediciones SL (editorul unui cotidian cu difuzare largă în Spania, în special în regiunea Catalonia), precum și împotriva Google Spain și a Google Inc. Domnul Costeja González a arătat că, atunci când numele său era introdus de un utilizator de internet în motorul de căutare al grupului Google („Google Search”), lista de rezultate afișa linkuri către două pagini ale cotidianului La Vanguardia, publicate în ianuarie 1998 și, respectiv, în martie 1998. Pe aceste pagini figura printre altele un anunț cu privire la o vânzare la licitație a unor imobile organizată ca urmare a unei proceduri de executare silită desfășurate în vederea recuperării datoriilor pe care le avea domnul Costeja González la asigurările sociale.

Prin această reclamație, domnul Costeja González a solicitat, pe de o parte, să se dispună ca La Vanguardia fie să elimine sau să modifice paginile menționate (astfel încât pe acestea să nu mai apară datele sale personale), fie să utilizeze anumite instrumente puse la dispoziție de motoarele de căutare pentru a proteja aceste date. Pe de altă parte, domnul Costeja González a solicitat să se dispună ca Google Spain sau Google Inc. să elimine sau să oculteze datele sale cu caracter personal, astfel încât acestea să dispară din rezultatele căutării și din linkurile La Vanguardia. În acest context, domnul Costeja González a afirmat că executarea silită al cărei obiect a fost s-a finalizat în întregime în urmă cu mai mulți ani și că menționarea acesteia este în prezent lipsită de orice relevanță.

AEPD a respins reclamația formulată împotriva La Vanguardia, apreciind că editorul a publicat în mod legal informațiile în cauză. În schimb, respectiva reclamație a fost admisă în privința Google Spain și a Google Inc. AEPD a dispus ca cele două societăți să ia măsurile necesare pentru retragerea datelor din indexul lor și pentru interzicerea accesului la acestea pe viitor. Google Spain și Google Inc. au introdus două acțiuni la Audiencia Nacional (Spania) prin care au solicitat anularea deciziei AEPD. În acest context, instanța spaniolă a formulat o serie de întrebări la Curtea de Justiție.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată mai întâi că, prin explorarea în mod automat, constant și sistematic a informațiilor publicate pe internet, operatorul unui motor de căutare efectuează o „colectare” a datelor în sensul directivei. În plus, Curtea apreciază că operatorul „extrage”, „înregistrează” și „organizează” aceste date în cadrul programelor sale de indexare, după care le „stochează” pe serverele sale și, după caz, le „dezvăluie” și le pune la dispoziția utilizatorilor săi sub forma unor liste de rezultate. Aceste operațiuni, menționate în mod explicit și necondiționat de directivă, trebuie calificate drept „prelucrare” indiferent de faptul că operatorul motorului de căutare le aplică în mod nediferențiat atât în privința datelor cu caracter personal cât și în privința altor informații. De asemenea, Curtea amintește că operațiunile menționate de directivă trebuie calificate drept prelucrare chiar dacă privesc exclusiv informații deja publicate ca atare în mass-media. O derogare generală de la aplicarea directivei într-o asemenea ipoteză ar lipsi directiva în mare parte de sens.

Pe de altă parte, Curtea statuează că operatorul motorului de căutare este și operatorul prelucrării datelor cu caracter personal, în sensul directivei, dat fiind că el este cel care stabilește scopurile și mijloacele acesteia. În această privință, Curtea arată că, întrucât activitatea unui motor de căutare se adaugă la cea a editorilor de site-uri web și este susceptibilă să afecteze semnificativ drepturile fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul motorului de căutare trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate este conformă cu cerințele directivei. Doar astfel garanțiile prevăzute de directivă vor putea să își producă efectul deplin, iar o protecție eficientă și completă a persoanelor în cauză (și în special a vieții lor private) va putea să fie realizată efectiv.

În ceea ce privește domeniul de aplicare teritorial al directivei, Curtea reține că Google Spain constituie o filială a Google Inc. pe teritoriul spaniol și, prin urmare, un „sediu” în sensul directivei. Curtea respinge argumentul potrivit căruia prelucrarea datelor cu caracter personal de către Google Search nu este efectuată în cadrul activităților sediului respectiv în Spania. În această privință, Curtea consideră că, în cazul în care astfel de date sunt prelucrate pentru nevoile funcționării unui motor de căutare operat de o întreprindere care, deși este stabilită într-un stat terț, dispune de un sediu într-un stat membru, prelucrarea este efectuată „în cadrul activităților” sediului respectiv, în sensul directivei, din moment ce acesta este destinat să asigure, în acel stat membru, promovarea și vânzarea spațiului publicitar oferit de motorul de căutare pentru rentabilizarea serviciului oferit de motorul amintit.

În continuare, în ceea ce privește întinderea răspunderii operatorului unui motor de căutare, Curtea constată că acesta este obligat, în anumite condiții, să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană. Curtea precizează că o astfel de obligație poate exista și în ipoteza în care acest nume sau aceste informații nu sunt șterse în prealabil sau simultan de pe paginile web respective, iar aceasta, dacă este cazul, chiar dacă publicarea lor în sine pe paginile menționate este licită.

În acest context, Curtea subliniază că o prelucrare a datelor cu caracter personal realizată de un astfel de operator permite oricărui utilizator de internet să își formeze, prin intermediul listei de rezultate obținute ca urmare a unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane fizice, o idee de ansamblu structurată cu privire la informațiile referitoare la această persoană care pot fi găsite pe internet. În plus, Curtea arată că aceste informații ating în mod potențial o multitudine de aspecte ale vieții sale private și că, fără motorul de căutare, acestea nu ar fi putut sau ar fi putut doar foarte greu să fie combinate. Astfel, utilizatorii de internet pot să stabilească un profil mai mult sau mai puțin detaliat al persoanelor căutate. Pe de altă parte, efectul ingerinței în drepturile persoanei este agravat ca urmare a rolului important pe care îl au în societatea modernă internetul și motoarele de căutare, acestea din urmă conferind informațiilor cuprinse în listele de rezultate un caracter ubicuu. Având în vedere gravitatea potențială a unei asemenea ingerințe, aceasta nu poate fi justificată, potrivit Curții, doar prin interesul economic al operatorului motorului de căutare privind prelucrarea datelor.

Totuși, întrucât eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcție de informația în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la această informație, Curtea constată că trebuie căutat un echilibru just între acest interes și drepturile fundamentale ale persoanei vizate, în special dreptul la respectarea vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal. În această privință, Curtea arată că, deși, desigur, drepturile persoanei vizate prevalează, ca regulă generală, și asupra interesului menționat al utilizatorilor de internet, acest echilibru poate să depindă însă, în cazuri particulare, de natura informației în discuție și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate, precum și de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de persoana menționată în viața publică.

În sfârșit, fiind solicitată să stabilească dacă directiva permite persoanei vizate să solicite eliminarea de pe o astfel de listă de rezultate a unor linkuri către pagini web, pentru motivul că dorește ca informațiile referitoare la persoana sa care figurează pe aceste pagini să fie „uitate” după un anumit timp, Curtea arată că, în ipoteza în care se constată, ca urmare a unei cereri formulate de persoana vizată, că includerea acestor linkuri pe lista de rezultate este, în stadiul actual, incompatibilă cu directiva, informațiile și linkurile cuprinse în lista amintită trebuie să fie șterse. În această privință, Curtea observă că și o prelucrare inițial licită a unor date exacte poate deveni cu timpul incompatibilă cu această directivă în cazul în care, având în vedere ansamblul împrejurărilor caracteristice speței, aceste date sunt inadecvate, nu sunt sau nu mai sunt pertinente ori sunt excesive în raport cu scopurile pentru care au fost prelucrate și cu timpul care s-a scurs. Curtea adaugă că, în cadrul aprecierii unei astfel de cereri formulate de persoana vizată împotriva prelucrării realizate de operatorul unui motor de căutare, trebuie să se examineze în special dacă această persoană are dreptul ca informațiile respective referitoare la persoana sa să nu mai fie, în stadiul actual, asociate cu numele său de o listă de rezultate care este afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său. Dacă aceasta este situația, linkurile către paginile web care conțin informațiile respective trebuie eliminate de pe lista de rezultate, cu excepția cazului în care există motive speciale, precum rolul jucat de această persoană în viața publică, care să justifice un interes preponderent al publicului de a avea acces, în cadrul unei asemenea căutări, la informațiile în cauză.

Curtea precizează că persoana vizată poate adresa astfel de cereri direct operatorului motorului de căutare, care trebuie apoi să examineze în mod corespunzător temeinicia acestora. În cazul în care operatorul nu dă curs acestor cereri, persoana vizată poate sesiza autoritatea de supraveghere sau autoritatea judecătorească pentru ca acestea să efectueze verificările necesare și, pe cale de consecință, să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsuri precise.


[1]  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10).


Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “CJUE. Motoarele de căutare pe internet, responsabile de datele cu caracter personal ce apar pe pagini web publicate de terți”

  1. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    O decizie CJUE impecabilă!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate