Curat neconstituţional, nenicule! (ultimul episod)
14 mai 2014 | Maria BORNEA
După lupte seculare care au durat câţiva ani, iată că s-a restabilit legalitatea referitor la instituţia medierii, adică medierea a rămas, aşa cum a fost în forma iniţială a legii, facultativă în toate etapele ei.
Nu pot să îmi ascund satisfacţia referitor la soluţia Curţii Constituţionale, aceea de a stabili că obligarea la informarea despre mediere este neconstituţională. În scrierile mele anterioare am susţinut şi prevestit această soluţie, care era singura firească, normală, pentru orice profesionist al dreptului.
Sper ca poziţiile exprimate de toţi cei care am avut opinii legate de această materie să fi contribuit la adoptarea soluţiei Curţii Constituţionale.
Sigur că medierea merge mai departe. Nimeni nu a contestat acest lucru niciodată, dar ea trebuie să fie pusă la dispoziţia părţilor, care pot sau nu să apeleze la ea. Oamenii să fie lăsaţi să hotărască singuri acest lucru. Să nu se instituie obligaţii acolo unde trebuie să existe libertăţi. Toţi ar trebui să ne dorim ca niciodată să nu se mai întâmple asta.
Obligarea la informarea despre mediere a fost nu doar o insultă adusă inteligenţei unui întreg popor, dar a fost şi o normă juridică aberantă. De neconstituţionalitatea ei m-am ocupat şi se va ocupa Curtea Constituţională în motivarea deciziei, aşa că nu mai insist.
A fost o dispoziţie legală nu doar singulară, dar şi aberantă în spaţiul legislativ românesc. După ştiinţa mea, în legislaţia românească nu a mai existat şi nici nu există o normă juridică similară, astfel că suntem în prezenţa unei inovaţii juridice. Inovarea constă în faptul că:
– se instituia obligaţia de informare referitor la norme juridice publicate în Monitorul Oficial,
– un drept fundamental, constituţional, dreptul la informaţie era transformat într-o obligaţie,
– nu se lăsa posibilitatea cetăţenilor să se informeze singuri, deşi o puteau face foarte bine,
– legiuitorul alegea şi grupul social care să ofere aceste servicii private.
Nu există în România niciun cetăţean adult care să nu ştie ce este medierea, chiar dacă îi spune împăcare, precum şi faptul că se poate împăca cu cei cu care are un litigiu, dar şi care îi sunt interesele, deci ştie foarte bine şi ce vrea să obţină prin împăcare, astfel că obligarea prin lege de a se informa despre mediere, sub sancţiunea de a nu avea acces la justiţie, era vădit o insultă la adresa fiecăruia dintre noi, dar şi o limitare a liberului acces la justiţie.
Este un mare neadevăr în afirmaţia făcută de susţinătorii medierii, aceea că poporul român are un inacceptabil potenţial conflictual şi că unul din trei adulţi are un litigiu juridic. În toată istoria sa, poporul român a fost considerat chiar prea tolerant. Nu degeaba i s-a pus anatema că „mămăliga nu explodează”. M-am ocupat de aceste susţineri în articolul intitulat ”Cât de procesoman este poporul român, mai exact?”. Nu s-au adus argumente sau dovezi contrare, pentru că ele nu există. Poporul nostru nu este poate mai bun, dar nici mai rău decât alte popoare.
Adoptarea acestor norme juridice a fost rezultatul muncii unor grupuri de interese asupra celor cu putere de decizie şi influenţă. Iată că se poate ajunge ca lideri ai lumii juridice să susţină texte vădit neconstituţionale şi aberante, iar apoi, unii dintre ei să fie puşi în situaţia de a nu le putea nega neconstituţionalitatea.
Medierea va avea viitor doar dacă va fi făcută cu profesionalism şi onestitate. Când spun profesionalism, mă refer la faptul că, atâta timp cât obiectul medierii este constituit doar din raporturi eminamente juridice, ea nu poate fi făcută cu seriozitate decât de jurişti cu experienţă în munca juridică de cel puţin câţiva ani, sub nicio formă de alte profesii.
Acordul de mediere este o convenţie, care trebuie să fie legală. Nu este la îndemâna oricui să o facă. Până am reuşit să încheiem convenţii legale, noi avocaţii, notarii, iar judecătorii să le cenzureze, toţi am muncit ani mulţi şi la şcoală şi în profesie. Altfel nu se poate.
Nici „Dorel” nu poate învăţa bine cum se schimbă o priză sau cum se repară un robinet în două săptămâni de pregătire.
Fiecare profesie trebuie exercitată doar de cei care au pregătirea necesară pentru ea. Altfel e şmecherie şi păcăleală şi vor fi tot mai puţini cei care vor accepta să fie păcăliţi.
Din acest punct de vedere, medierea a fost greşit concepută de la început. Dacă nu se va reglementa pe principii sănătoase şi serioase nu are niciun viitor. Deci aceasta este soluţia, nicidecum gălăgia şi cearta cu celelalte profesii. Nici măcar lobiştii nu o vor putea salva, oricât ar munci şi ar insulta poporul român.
Totul este bine, când se termină cu bine.
E finita la commedia!
Vor urma şi alte comedii? În mod sigur da, dar dacă ne vom dezvolta anticorpii necesari vom reuşi să ne apărăm. Dacă nu, grupurile de interese vor pune stăpânire pe noi, pe ţară, pe tot, sub privirile noastre tâmpe şi îngăduitoare.
Oare cei ce au susţinut cu atâta insistenţă texte legale pe care le ştiau sau trebuiau să le ştie că sunt împotriva Constituţiei, măcar dacă ne referim doar la art. 53 al ei, ce ar trebui să facă acum?
Maria BORNEA,
avocat Baroul Arad
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
