Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

DNA. Infracțiunile reținute de procurori în sarcina celor patru judecători de la Tribunalul București
20.05.2014 | Roxana SOARE, Paula VÂRBAN, Roxana SOARE

DNA. Luare de mită. Abuz în serviciu. Arestare preventivă.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie–Secţia de combatere a corupţiei au solicitat Curţii de Apel Bucureşti arestarea preventivă a patru judecători de la Tribunalul Bucureşti-Secţia VII civilă, respectiv a inculpaților: S.I., M.M., R.E. și V.C.S.

În referatul cu propunere de arestare preventivă întocmit de procurori se menţionează că există probe şi indicii rezonabile care conturează următoarea situaţie de fapt:
Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București–Secţia a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale.

Astfel, în sarcina celor patru judecători s-au reţinut următoarele infracţiuni:
1. M.M. – cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
2. R.E. – luare de mită,
3. S.I.luare de mită în formă continuată (două acte materiale),
4. V.C.S.luare de mită.

Potrivit probelor administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, magistraţii judecători, personal sau prin intermediari au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul:
– de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor
– modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari,
– desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari,
– atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă,
– pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

Astfel, referitor la inculpatul M.M., în unele cazuri acesta a contactat persoana interesată și i-a precizat că „îi va da un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând totodată că, sunt fruntaşi practicienii în insolvenţă care primeau „dosare bune”.
Prin sintagma ”dosare bune„ în materie de insolvență se înțelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență.
În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.
De asemenea, probatoriul administrat a relevat în cazul judecătorului sindic M.M. faptul că, pretinderea s-a manifestat atât prin solicitarea adresată martorului denunțător, de angajare a unei nepoate la societatea sa de insolvență dar și prin declararea nereală a insolvenței, în cazul a două societăţi comerciale.
Acelaşi judecător a lăsat să se creadă că în schimbul unor beneficii materiale poate realiza intervenția într-un dosar penal, pentru punerea în libertate a unui condamnat.
Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că inculpații au primit sume de bani și bunuri, după cum urmează:
M.M.:
– sume de bani (3.000 – 4.000 lei) direct, prin Western Union (8000 lei) sau direct pe cardul de salariu;
– produse alimentare (peşte, carne de vită/miel);
– cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriuri, în valoarea totală de 6.652 lei;
– TV color.
S.I.:
– suma de 10.000 lei reprezentând ”rata de vacanţă”;
– obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului;
R.E.:
– suma de 10.000 lei, ce a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă.
– o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă;
V.C.:
– suma de 10.000 lei;
– o sacoşă cu produse (în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor dosare de insolvenţă).
Astfel, elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători ai Secţiei a VII a civilă s-au structurat pe mai multe paliere:
– întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei;
– întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile;
– identificarea dosarelor de insolvenţă “bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă;
– formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului M.M., angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă ;

Inculpaților li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 19 mai 2014, faţă de inculpaţii M.M., S.I., R.E. şi V.C. procurorii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: sursa: www.pna.ro

Avocat Paula VÂRBAN
Roxana SOARE


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.