Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Dragoș Popoiag contestă alegerea lui Norel Popescu în funcția de membru CSM
23.05.2014 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Constantin Dragoș Popoiag, judecător în cadrul Tribunalului Dâmbovița, candidat pentru funcția de membru CSM, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o contestație cu privire al legalitatea procedurii de desemnare a judecătorului Norel Popescu în funcția de membru CSM.

Contestația integral:

„Subsemnatul POPOIAG DRAGOŞ CONSTANTIN, judecător la Tribunalul Dâmboviţa, candidat la alegerile din 5.05.2014 pentru ocuparea funcţiei de membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor,

CONTEST

în baza dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare, CSM), art. 28 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, adoptat prin Hot. CSM nr. 327/2005, LEGALITATEA PROCEDURII DE DESEMNARE ȘI ALEGERE a domnului judecător NOREL POPESCU, candidat la aceste alegeri, în principal, pentru următoarele încălcări:
1. interdicţia legală de a candida şi de a fi desemnat şi ales membru CSM, deoarece atât la data declanşării procedurii, cât şi pe parcursul derulării ei, nu îndeplinea condiţia de bază, respectiv aceea de a fi judecător în activitate la Tribunalul Mehedinţi;
2. starea de incompatibilitate în care s-a aflat candidatul Norel Popescu pe toată durata procedurii, în condiţiile în care a cumulat atât calitatea de membru CSM (poziţie de demnitate publică) cât şi pe aceea de candidat la o astfel de funcţie, acestea două confundându-se în percepţia judecătorilor, situaţie interzisă de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (art. 114);
3. neîndeplinirea de către Comitetul Electoral Permanent a rolului ce se degajă din economia dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul privind procedura alegerilor membrilor CSM, în principal a obligaţiei de asigurare a legalităţii procesului electoral;

toate acestea viciind profund întreg procesul electoral, sub aspect de legalitate, situaţie în raport de care vă rog să constataţi şi să dispuneţi:
A. Nulitatea parţială a procedurii, numai în ceea ce-l priveşte pe candidatul NOREL POPESCU, constatarea interdicţiei legale de a fi putut candida şi ales membru CSM,
B. Drept consecinţă, validarea procedurii în privinţa celorlalţi candidaţi şi stabilirea rezultatului alegerilor.

1. Candidatul Norel Popescu s-a aflat în interdicţia legală de a candida şi de a fi desemnat şi ales membru CSM, deoarece nu îndeplinea condiţia de bază, respectiv aceea de a fi judecător în activitate la Tribunalul Mehedinţi.

Candidatul NOREL POPESCU, în calitate de membru interimar CSM (validat de Senatul României) a fost desemnat şi ales în mod nelegal ca reprezentant al tribunalelor din raza Curţii de Apel Craiova, în condiţiile în care nu avea dreptul de a fi desemnat şi ales, nefiind un judecător care îşi desfăşoară efectiv activitatea.

Atât dispoziţiile legale, cât şi cele regulamentare impun condiţia necesară de a fi desemnat acel judecător care este de la instanţa unde îşi desfăşoară efectiv activitatea şi unde are dreptul să voteze.

Astfel, art. 9 alin.(2) din Regulamentul privind procedura de alegere a membrilor CSM prevede expres că în procedura de desemnare a candidaţilor, judecătorii pot candida numai în adunarea generală în care au drept de vot.

Art. 7 alin. (1) din acelaşi Regulament dispune că în procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor CSM, au drept de vot judecătorii numiți în funcție, precum și judecătorii stagiari înscriși pe lista electorală.

Pentru a stabili cine are drept de vot, art. 17 alin.(1) din Regulament prevede că, în procedura de desemnare a candidaţilor, fiecare judecător are dreptul de a vota pentru un candidat din categoria de instanţe la nivelul cărora judecătorul îşi desfăşoară activitatea.De asemenea, art. 15 alin. (2) din Regulament prevede înscrierea candidaţilor pe buletine cu indicarea instanţei unde îşi desfăşoară activitatea.

Textele de lege indică o apartenenţă faptică a acelui judecător la instanţa unde funcţionează, condiţie ce este reglementată şi în dispoziţiile art. 7 alin. 2 și 3 din Regulament: „comitetele electorale locale alcătuiesc o listă electorală cu toţi judecătorii care au drept de vot în adunarea generală la categoria de instanţe unde îşi desfăşoară activitatea. Lista electorală cuprinde instanţa unde îşi desfăşoară activitatea”.

Ca atare, este evident că nu poate fi vorba decât de o activitate desfăşurată efectiv în cadrul instanței unde acel candidat desemnat funcționează, putând fi desemnat și ales doar judecătorul care are drept de vot în adunarea generală în cadrul instanței unde funcționează.

Pentru neîndeplinirea acestei condiţii prevăzute la art. 9 alin 2 din Regulament şi anume aceea ca judecătorul să poată candida numai în adunarea generală în care are drept de vot, Comitetul electoral al Curţii de Apel Craiova trebuia să respingă candidatura lui Norel Popescu, ca fiind nulă, conform art. 10 alin. 3 lit. b din regulament.

În concluzie, NOREL POPESCU, membru cu activitate permanentă în CSM conform art. 23 alin. 2 din Legea nr. 317/ 2004, nu îşi desfăşoară activitatea efectiv la Tribunalul Mehedinţi, astfel că NU trebuia trecut pe lista electorală de la Tribunalul Mehedinţi, deci nu avea drept de vot, şi nu poate fi desemnat şi ales ca membru CSM.

Important de menţionat ar fi faptul că, într-un caz similar, (al doamnei judecător Monalisa Neagoe, membru CSM, având aceeaşi calitate ca şi Norel Popescu), au fost respectate întru totul dispoziţiile legale şi nu a fost trecută pe lista electorală de la Tribunalul Bucureşti, neavând drept de vot, în timp ce în cazul candidatului Norel Popescu normele legale imperative au fost nesocotite în mod flagrant.

Un argument decisiv în susţinerea acestui raţionament este Decizia Curţii Constituţionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 90 din 3 februarie 2011 care a invalidat alegerea a trei magistraţi în CSM, prin ale cărei considerente ce au argumentat invalidarea, cu referire la rolul CSM în cursul procedurii, s-a stabilit că: „Atât propunerea de validare, cât şi validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale”.

Este evident că, atât prin organismul special constituit (comitetul electoral) cât şi prin Plenul său, CSM avea obligaţia de a veghea la legalitatea întregului proces electoral, şi nu să se rezume la un rol formal, de a centraliza rezultatele acestor alegeri.

2. Starea de incompatibilitate în care s-a aflat candidatul Norel Popescu pe toată durata procedurii. Interdicţia legală prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (art. 114).

Acordarea posibilităţii de a reuni cele două calităţi, de membru CSM şi de candidat pentru CSM l-au situat pe contracandidatul Norel Popescu într-o stare de incompatibilitate, de altfel, evidentă, dintre calitatea de membru CSM care reprezintă o demnitate publică, și cea de candidat care constituie, în fapt, un demers personal.

Astfel, art. 114 din Legea nr. 161/2003 interzice folosirea în interes privat (cum în cauză este acela de a câştiga funcţia de membru CSM) de către cel ce exercita o funcţie publică a simbolurilor care au legătură cu exercitarea demnităţii sau funcţiei sale.

Or, în calitatea sa de membru CSM, Norel Popescu a participat la activităţile oficiale ale CSM (şedinţe, comisii, altele), numele său figurând în toată această perioadă în calitatea sa de membru CSM (pe site, în hotărârile CSM, comunicate, altele), a relaţionat din calitatea de membru CSM cu preşedinţii tribunalelor, cu judecătorii acestora, în paralel cu promovarea candidaturii sale.

În aceste condiţii, este evident că cele două calităţi (de oficial CSM/candidat) nu s-au mai disociat, cea dintâi, de membru CSM anihilând-o pe cea de candidat, această percepţie fiind aproape generalizată în rândul judecătorilor.

Totodată, dispoziţiile art. 114 alin. 4 din aceeaşi lege interzic folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.

Menţionez că rezultatul alegerilor parţiale a fost făcut public prin intermediul presei imediat după exprimarea votului, împrejurare ce rezultă fără îndoială din acurateţea datelor ce au apărut în presă. Aceste date nu puteau fi obţinute decât de către candidatul-membru CSM de la deţinător, mai exact Comitetul Electoral Permanent.

Totodată, ceilalţi contracandidaţi s-au aflat într-un vădit dezavantaj faţă de candidatul membru CSM, cu ocazia prezentării în faţa colectivelor de judecători, fiind binecunoscută condescendența manifestată faţă de un membru CSM, mai ales de către preşedinţii de instanţe.

În context, trebuie subliniat că încă înainte de stabilirea calendarului de întâlniri a candidaţilor cu colegii judecători, folosindu-se de calitatea sa de membru CSM, în Adunările generale ale judecătorilor convocate pentru prezentarea rapoartelor de activitate pe anul 2013, Norel Popescu prezent la aceste adunări, şi-a susţinut candidatura în mod public, încălcând dispoziţiile legale care reglementează procedurile şi regulile acestui proces.

3. Neîndeplinirea de către Comitetul Electoral Permanent a rolului ce se degajă din economia dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul privind procedura alegerilor membrilor CSM, în principal a obligaţiei de asigurare a legalităţii procesului electoral.

Avem în vedere următoarele:
– încălcarea obligaţiei de verificare a legalităţii candidaturilor depuse;
– implicarea în susţinerea candidatului Norel Popescu;
– lipsa de transparenţă şi de imparţialitate.

a) Încălcarea obligaţiei de verificare a legalităţii candidaturilor depuse.

Comitetul Electoral Permanent are, potrivit art. 4 alin. (2) din Regulament competenţa generală în tot ceea ce priveşte procedurile electorale.

Astfel, în cadrul procedurii de desemnare a candidaţilor, avea obligaţia de a verifica implicit legalitatea candidaturilor depuse. Această obligaţie rezultă din reglementarea expresă a dispoziţiilor art. 4 şi urm. din Regulament, dispoziţii care îi conferă atributul de supraveghere și coordonare a procedurii alegerilor, şi nu unul formal, de centralizare a rezultatelor alegerilor, iar în cazul în care s-ar fi constatat încălcări ar fi trebuit să procedeze la sesizarea Plenului CSM.

Or, în considerarea argumentelor expuse la pct. 1, candidatura lui Norel Popescu nu putea fi decât respinsă ca fiind nulă.

b) Implicarea Comitetului Electoral Permanent în susţinerea candidatului Norel Popescu.

b.1. publicarea de către Comitetul Electoral Permanent pe site-ul CSM, la secţiunea dedicată alegerilor, a recomandării de susţinere a candidatului Norel Popescu din partea unei asociaţii profesionale, ceea ce a echivalat cu transmiterea către judecători a preferinţei (cel puţin) a unei părţi a CSM pentru unul dintre colegii lor, membru interimar.

Fără a nega posibilitatea ca un candidat (nu însă, şi membru CSM) să fie susţinut de o asociaţie profesională, drept recunoscut de altfel prin lege, rezultă cu evidenţă că postarea acelei recomandări pe site-ul CSM, ca primă poziţie a secţiunii amintite, nicidecum ca document ataşat candidaturii, aşa cum susţine Comitetul Electoral Permanent, demonstrează îndepărtarea acestui organism de la obligaţia de echidistanţă şi respectarea legii, precum şi influenţarea deciziei judecătorilor în plin proces electoral. Asociaţia profesională ar fi putut să îşi susţină candidatul (cum a şi făcut-o, de altfel) în faţa colectivelor de judecători, în spaţiul public, nicidecum pe site-ul oficial al CSM.

Aceste aspecte au fost dezbătute şi în spaţiul public, ceea ce i-a determinat pe membrii Comitetului Electoral să se justifice, prin două comunicate care se contrazic.

În comunicatul iniţial, neagă caracterul autonom al înscrisului, susţinând că ar fi unul ataşat candidaturii lui Norel Popescu, că ar fi fost transmis de către Curtea de Apel Craiova împreună cu candidatura, postat pe site la data de 24 februarie 2014.

Ulterior, acelaşi organism se contrazice asupra celor comunicate iniţial, indicând data de 5 martie data postării documentului, ceea ce infirmă şi teza depunerii odată cu candidatura.

Declaraţiile publice ale conducerii asociaţiei susţinătoare infirmă depunerea documentului de către candidat sau de către Curtea de Apel Craiova şi conturează o a treia ipoteză (posibil cea reală) a transmiterii directe către Comitetul Electoral Permanent de către asociaţie a respectivului document. Această teză este întărită şi de împrejurarea că documentul poartă viză de primire fără dată, cu menţiunea de „a se publica”.

Lipsa datei obligatorii în cazul vizei de primire confirmă faptul că această scrisoare nu a fost înaintată de candidat conform procedurii obligatorii prevăzute de art. 10 alin 1 din Regulament ,în termenul stabilit şi este în contradicţie cu cele comunicate de Biroul Electoral Permanent la data de 8 mai 2014.

Acţiunile Comitetului Electoral Permanent au fost dirijate în favoarea unui candidat, înfrângând, astfel, prezumţia de legalitate şi imparţialitate a membrilor comitetului.

b.2. difuzarea rezultatelor parţiale ale alegerilor, cu consecinţa influenţării procesului electoral.

Comitetul Electoral a facilitat accesul candidatului Norel Popescu la rezultatele parţiale ale votului din 5 mai 2014, acestea fiind publicate în presă la orele 15:30, exactitatea datelor confirmând că provin de la sursa oficială.

Aceste date nu trebuiau comunicate sub nicio formă înainte de finalizarea exprimării voturilor după ultimele alegeri de la Tribunalul Bucureşti din data de 8 mai 2014, pentru a nu-i influenţa pe judecători.

O astfel de obligaţie se desprinde din economia dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Regulament, care reglementează în mod explicit că toate adunările generale ale judecătorilor se convoacă pentru aceeaşi dată şi oră, stabilite de Plenul CSM, tocmai pentru a se împiedica influenţarea colectivelor de judecători prin aflarea unor rezultate înainte de a-şi exprima votul.

De altfel, regulile generale ale oricărui proces electoral se subsumează obligaţiei de a nu comunica rezultate, nici măcar parţiale, până la finalizarea procesului de vot (a se vedea dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 33/16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 67/25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea nr. 370/20 septembrie 2004 pentru alegerea preşedintelui României, altele).

Drept urmare, vă solicit să constataţi şi să dispuneţi:
– Nulitatea parţială a procedurii, numai în ceea ce-l priveşte pe candidatul NOREL POPESCU, constatarea interdicţiei legale de a fi putut candida şi ales membru CSM,
– drept consecinţă, validarea procedurii în privinţa celorlalţi candidaţi şi stabilirea rezultatului alegerilor.

Dragoș Popoiag,
judecător în cadrul Tribunalului Dâmbovița”

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.