Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
 1 comentariu

Limitele autoritatii de lucru judecat in jurisdictia nationala
30.11.2007 | JURIDICE.ro, Costel Gilca

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

I. Reglementarea autoritatii de lucru judecat

Potrivit art. 1201 Cod civil roman, exista autoritate de lucru judecat "atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele in contra lor in aceeasi calitate". Asadar, conform acestui articol, puterea lucrului judecat exista indiferent de imprejurarea ca in noul proces partile se gasesc in alte calitati.

Autoritatea lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni [I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005].

II. Limitele autoritatii de lucru judecat

Principiul autoritatii de lucru judecat a fost repus in discutie prin hotararea Curtii de justitie a Comunitatilor Europene in cauza C-119/05 Ministero dell´Industria, del Commercio e dell´Artigianato/Lucchini SpA, pronuntata in data de 18 iulie 2007.
Astfel, prin hotararea Curtii de justitie a Comunitatilor europene s-a statutat ca “dreptul comunitar se opune aplicarii principiului puterii de lucru judecat in cazul in care aceasta impiedica recuperarea unui ajutor de stat acordat cu incalcarea dreptului comunitar”.

In argumentatia sa, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a reamintit mai intai ca instantele nationale pot fi chemate sa examineze validitatea actelor comunitare, dar nu sunt totusi competente sa constate ele insele invaliditatea acestora. Aceasta competenta revine exclusive instantelor comunitare, iar aceste acte devin definitive in conditiile in care nu sunt atacate in mod corespunzator de catre destinatarii acestora. Beneficiarul unui ajutor de stat care face obiectul unei decizii negative a Comisiei nu poate contesta legalitatea acestei decizii in fata instantelor nationale, prin atacarea masurilor nationale de executare a acestei decizii (pct. 55).

Apoi, Curtea constata ca art. 2909 din Codul civil italian se poate opune nu numai reiterarii, in cadrul unui al doilea litigiu, a unor motive asupra carora s-a statuat in mod expres cu titlu definitiv, ci si punerii in discutie a unor chestiuni care ar fi putut fi invocate in cadrul unui litigiu anterior, dar care nu au fost invocate. O astfel de interpretare a acestei dispozitii poate presupune ca unei decizii a unei instante nationale sa-i fie conferite efecte care exced limitele competentei instantei respective, astfel cum sunt stabilite acestea de dreptul comunitar. Aceasta interpretare a principiului puterii de lucru judecat ar impiedica insa aplicarea dreptului comunitar, in sensul ca ar face imposibila recuperarea unui ajutor de stat acordat cu incalcarea dreptului comunitar (pct. 59).
Potrivit unei jurisprudente comunitare constante si ca efect al principiului suprematiei dreptului comunitar, instanta nationala trebuie sa asigure efectul deplin al normelor comunitare si – daca este necesar – sa inlature din oficiu aplicarea oricarei dispozitii nationale contrare acestor norme. In consecinta, articolul 2909 din Codul civil italian (principiul puterii de lucru judecat) trebuie sa ramana neaplicat, in masura in care aplicarea acestuia impiedica recuperarea unui ajutor de stat care a fost acordat cu incalcarea dreptului comunitar si a carui incompatibilitate cu piata comuna a fost constatata printr-o decizie a Comisiei Comunitatilor Europene, care a devenit definitiva (pct. 63).

III. Concluzii

Avand in vedere hotararea CJCE, precum si faptul ca dispozitiile Codului civil italian sunt similare cu cele cuprinse in art. 1201 Cod civil roman, rezulta ca principiul puterii de lucru judecat este limitat in cazul in care aceasta impiedica recuperarea unui ajutor de stat acordat cu incalcarea dreptului comunitar.

Asadar, autoritatea de lucru judecat este limitata de dreptul comunitar, in situatia in care dreptul intern, prin exceptia autoritatii lucrului judecat, ar face imposibila aplicarea unei norme europene concrete.

Fireste, trebuie sa avem in vedere ca aceasta concluzie se desprinde dintr-o decizie de speta. Va trebui sa observam daca CJCE va pronunta aceeasi solutie si in alte domenii decat cel strict al ajutoarelor de stat acordate cu incalcarea dreptului comunitar.

Despre Costel Gilca >>

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti