« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
10 comentarii

Nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei. Abordare procedurala: se impune solutionarea plangerii pe exceptie sau pe fond?
20.12.2007 | JURIDICE.ro, Ana-Maria Puiu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In aceasta saptamana, in sectiunea Comentarii, va propunem analizarea unei sentinte civile nepublicate, definitive si irevocabile prin nerecurare. Este vorba despre sentinta civila nr. 1714/26.03.2007 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr. 1644/200/2007 in solutionarea unei plangeri contraventionale. Plangerea contraventionala a fost solutionata prin admiterea exceptiei nulitatii absolute a procesului verbal de contraventie, exceptie invocata din oficiu de instanta. Odata admisa aceasta exceptie a fost admisa si plangerea cu care instanta a fost sesizata si a fost constatata nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei.

Desi procedura solutionarii unei plangeri formulate in temeiul art. 15 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor ne rezerva multe subiecte de discutii, de aceasta data ne vom opri la a discuta posibilitatea solutionarii unei asemenea plangeri prin invocarea si admiterea exceptiei nulitatii absolute a procesului verbal.

Rezumand practicaua sentintei, vom retine ca la apelul nominal facut in sedinta publica a lipsit petentul G.O., iar pentru intimat ul IPJ Buzau a raspuns consilier juridic P.E., dosarul era la primul termen, procedura de citare a fost legal indeplinita. In aceste conditii, instanta din oficiu a invocat exceptia nulitatii absolute a procesului verbal de contraventie contestat. Avand cuvantul pe exceptie, reprezentantul intimatului a lasat la aprecierea instantei. Pe fond, de asemenea a lasat la aprecierea instantei.

Si, in continuare, iata considerentele sentintei civile nr. 1714/26.03.2007:

"Deliberand asupra cererii de fata constata urmatoarele:
Cu adresa nr. …/20.02.2007, intimatul IPJ Buzau a inaintat spre competenta solutionare si s-a inregistrat pe rolul acestei instante cu nr. 1644/200/2007 in data de 26.02.2007 plangerea contraventionala formulata de petentul G.O. impotriva procesului verbal de contraventie seria … nr. …./04.02.2007.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca la data de 04.02.2007 a fost oprit de catre un agent de politie in parcarea de la Biserica SF. Ingeri, care l-a acuzat ca a executat o intoarcere la capatul scuarului de la semaforul spre str. Unirii Sud.
Cu toate ca atat petentul cat si cei doi cetateni italieni aflati in taxi au sustinut ca acuzatiile nu au suport in realitate agentul de politie nu a luat in considerare apararile si a intocmit proces verbal de contraventie.
Plangerea contraventionala a fost insotita de copia procesului verbal de contraventie seria … nr. …/04.02.2007.
Intimatul IPJ Buzau a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii.
In motivare a aratat ca la data de 04.02.2007, petentul, in timp ce conducea in jurul orei 17.24, taximetrul marca … cu nr. de inmatriculare …. Pe Bdul. Unirii a oprit in dreptul casei de schimb valutar …., a luat 2 clienti, s-a pus in miscare catre bariera Ploiesti si in dreptul magazinului … a intors autovehiculul prin capatul scuarului incalcand marcajul longitudinal continuu.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 115-119 C.pr.civ.
In sustinerea celor prezentate s-a depus la dosar raportul agentului constatator D.N.
La termenul de judecata din 26.03.2007 instanta din oficiu a invocat exceptia nulitatii absolute a procesului verbal de contraventie pentru incalcarea dispozitiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 si a pus-o in discutia partilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
La data de 04.02.2007, ora 17.40 un agent constatator al intimatei IPJ Buzau a intocmit procesul verbal de contraventie seria PCA nr. 0009583 prin care a aplicat petentului G.O. o amenda contraventionala in suma de 351 lei pentru incalcarea dispozitiilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 9 din OUG nr. 195/2002 constand in aceea ca a condus autoturismul … pe Bdul Unirii spre bariera Ploiesti si ajungand in dreptul magazinului … a efectuat manevra de intoarcere, incalcand marcajul dublu continuu ce delimiteaza sensurile de mers.
Procesul verbal nu a fost semnat de catre petent, deoarece a refuzat sa semneze, iar acest aspect nu a fost confirmat de nici un martor.
Examinand procesul verbal de contraventie prin prisma exceptiei nulitatii absolute invocate, potrivit dispozitiilor art. 137 C.pr.civ., instanta constata ca potrivit art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, fiind un inscris autentic actul constatator trebuie sa poarte alaturi de semnatura agentului constatator si semnatura contravenientului.
In trei situatii: refuzul semnarii, lispa contravenientului si imposibilitatea semnarii, organul constatator are obligatia sa mentioneze o atare situatie speciala si sa ceara aportul cel putin al unui martor care sa confirme realitatea. Martorul trebuie identificat in cuprinsul actului constatator si trebuie sa semneze actul. Lipsa mentiunii privind martorul care sa confirme starea de fapt in cazul in care contravenientul nu semneaza procesul verbal poate atrage nulitatea absoluta a acestuia.
In speta, instanta constata ca refuzul semnarii procesului verbal de contraventie de catre petent nu a fost confirmata de un martor si nu se retine vreo situatie speciala in care asigurarea prezentei unui martor este imposibila avand in vedere ca fapta a fost constatata in timpul zilei, la orele 17.40, in zona centrala a orasului.
Cum dispozitiile art. 19 din OG nr. 2/2001 sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respecat, urmeaza ca instanta sa admita exceptia nulitatii absolute a procesului verbal de contraventie invocata din oficiu de instanta, sa admita plangerea si sa constate nulitatea absoluta a procesului verbal de contraventie.
"

Asa cum va anuntam, nu vom discuta sentinta de mai sus decat sub aspectul procedural al invocarii din oficiu a exceptiei nulitatii absolute a procesului verbal, invocare urmata de admiterea ei si a plangerii si de constatarea nulitatii absolute a procesului verbal de sanctionare a contraventiei.

Hotararea pe care v-am oferit-o spre studiu nu reprezinta un unicat in peisajul jurisprudentei instantelor pe aceasta materie. Nu vom intalni rar astfel de solutionari. Fie ca li se invoca instantelor de catre petenti exceptia nulitatii procesului verbal, fie ca sesizeaza, ca in cazul de fata, chiar instanta un caz de nulitate al procesului verbal, deseori instantele admit plangerile contraventionale ca urmare a admiterii exceptiei nulitatii procesului verbal.

Opinia noastra este ca o asemenea practica este neprocedurala si chiar paguboasa pentru motivele pe care vi le vom invedera.

In primul rand o asemenea practica ne imbie la a ne reaminti teoria exceptiilor procedurale.

Jurisprudenta care ne-a manat in a va scrie pe acest subiect ne dovedeste faptul ca exceptiile procesuale ademenesc foarte mult, dar si incurca lucrurile foarte mult. E drept, exceptiile procesuale sunt foarte atragatoare: e mult mai usor sa solutionezi un dosar pe cale de exceptie, transeaza lucrurile mult mai din timp si fara a conferi putere de lucru judecat. Odata ce a fost invocata exceptia, cu rare exceptii, nu mai este utila administrarea de probe.

Asadar, nu negam farmecul exceptiilor procedurale. De altfel, ne sunt foarte dragi. Acesta e probabil si motivul pentru care va scriem. Cu toate acestea, daca nu sunt intelese, daca nu sunt utilizate doar atunci cand le este locul, daca nu sunt deosebite de simplele aparari de fond, pot aparea consecinte neplacute, asa cum va vom demonstra in final.

Codul de procedura civila nu a oferit o definitie a exceptiilor. Si bine a facut caci omnis definitio periculosa est. Menirea legiuitorului nu e aceea de a da definitii, ci aceea de a edicta norme ce trebuie urmate. Definitiile sunt date de doctrina. Codul de procedura civila aminteste de exceptii in art. 115, 136, 137, 152 si le confera Sectiunea a II-a (Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat) in Capitolul al III-lea (Judecata) al Titlului al III-lea (Procedura inaintea primei instante) din Cartea a II-a (Procedura contencioasa).

Doctrina (S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Deleanu, G. Boroi, M. Tabarca) este cea care s-a ostenit a defini exceptiile procesuale. Potrivit uneia dintre aceste definitii, exceptiile reprezinta "unul din mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca, fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea instantei, competenta acesteia ori la actele de procedura sau lipsuri referitoare la dreptul material la actiune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii."

Dupa reamintirea acestei definitii, putem lesne observa ca in hotararea studiata ceva ce nu se muleaza pe tiparul croit de doctrina: in cazul studiat, admiterea exceptiei invocate din oficiu a condus in mod paradoxal la admiterea plangerii cu solutionarea careia a fost sesizata instanta!!!

Care sa fie cauza? Sa fie oare aceea ca nulitatea absoluta a procesului verbal nu trebuia invocata pe calea unei exceptii procesuale?

In opinia noastra, nulitatea absoluta a procesului verbal nu putea si nu trebuie sa imbrace haina exceptiei procesuale. In litigiul solutionat prin sentinta civila nr. 1714, petentul nu a invocat prin plangere nulitatea procesului verbal pentru motivul sesizat si invocat de instanta. Petentul formulase plangere pe motiv de netemeinicie a procesului verbal.

Daca instanta a sesizat un motiv de nelegalitate a procesului verbal asa cum este cel ce reiese din nerespectarea art. 19 din O.G. nr. 2/2001, judecatorul, indeplinindu-si rolul activ, cu respectarea in acelasi timp a principiului contradictorialitatii, trebuia sa puna in discutie acest aspect. Dar invitarea partilor la a-si spune parerea cu privire la acest motiv de nulitate al procesului verbal nu trebuia sa capete forma exceptiei procesuale. De ce?

Pentru simplul motiv ca exceptia procesuala priveste neregularitatile mai sus amintite, care in esenta se refera la forma cererii cu care instanta e sesizata, la procedura urmata in fata instantei, la competenta, compunerea instantei, la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca dreptul material la actiune. In cazul de fata si in cele similare pe care le putem intalni in practica instantelor, nulitatea absoluta a procesului verbal nu mai priveste procedura, nu mai interseaza dreptul procesual. Nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei reprezinta un aspect de drept material, substantial si atingea chiar fondul plangerii, fondul judecatii. Petentul se adresase instantei tocmai pentru anularea/constatarea nulitatii procesului verbal!

Veritabile exceptii in acest domeniu, al procesului deschis la plangerea formulata de petent impotriva procesului verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei, ar fi: exceptia tardivitatii plangerii (ce poate fi invocata atunci cand plangerea nu a fost trimisa instantei in conditiile art. 15 din O.G. nr. 2/2001 si 104 C.pr.civ.), exceptia lipsei calitatii procesuale active (cand plangerea a fost formulata de o alta persoana decat cea care a fost sanctionata contraventional), exceptia lipsei capacitatii procesuale a intimatei (ce poate fi invocata de instanta sau de intimata atunci cand aceasta din urma nu are personalitate juridica), exceptia lipsei semnaturii de pe plangere (ce ar putea conduce la anularea plangerii in conditiile art. 133 C.pr.civ.), exceptia lipsei calitatii de reprezentant, etc.

Pentru aceste motive, consideram ca instanta, in mod gresit, a invocat si a admis exceptia nulitatii procesului verbal. Motivul de nulitate a procesului verbal, corect poate sesizat de instanta, trebuia pus in discutia partilor ca un aspect al fondului procesului.

Procedand in sens contrar, instanta, dincolo de faptul ca a inventat o falsa exceptie procesuala, a solutionat plangerea in doi pasi, in loc de unul singur: admiterea pe fond a plangerii. Daca pentru moment va pare o problema minora, asteptati pana la finalul demonstratiei si veti afla consecintele.

Exista insa situatii in practica cand nu instantele invoca din oficiu astfel de "exceptii procesuale", ci petentii sunt cei care in chiar plangerile cu care sesizeaza instantele invoca exceptia nulitatii procesului verbal. In aceste situatii, apreciem ca instantele de judecata ar trebui sa califice asa numitele "exceptii procesuale" ca aparari, motivari in fond. Citam spre exemplu sentinta civila nr. 4967/23.10.2007 (definitiva, irevocabila, nepublicata) pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr. 8658/2006: "In introducerea plangerii, petentul a invocat si exceptia prescriptiei si nulitatii procesului verbal, "exceptii" pe care insa instanta le-a calificat aparari de fond la termenul anterior, 09.10.2006, urmand a se pronunta cu privire la temeinicia lor odata cu solutionarea pe fond a cauzei."

Nu trebuie uitat ca exceptiile procesuale sunt mijloace cu care, de regula, paratul, intimatul urmareste sa amane sau sa impiedice solutionarea cauzei. Chiar daca exista situatii in care si reclamantul invoca exceptii, aceasta se intampla deoarece la acel moment reclamantul se afla pe o pozitie procesuala de aparare (fata de o cerere reconventionala a paratului, spre exemplu).

La fel stau lucrurile si cu ocazia judecarii unei plangeri formulate impotriva unui proces de constatare si de sanctionare a contraventiei. Chiar daca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in domeniul art. 6 obliga la recunoasterea, respectarea si garantarea pezumtiei de nevinovatie a persoanei sanctionate contraventional, cel putin pentru moment, petentul este cel care sesizeaza instanta criticand pentru nelegalitate si netemeinicie procesul incheiat de agentul constatator.

La acest moment, chemata in judecata prin intermediul plangerii este unitatea din care face parte agentul constatator si sanctionator. Judecata asadar se deschide prin inregistrarea plangerii, iar eventualele exceptii procesuale prin care s-ar urmari amanarea sau impiedicarea judecarii pe fond sunt doar la indemana celui chemat in judecata. Petentul nu isi doreste impiedicarea judecatii in fond si, prin urmare, nu are interes in a invoca exceptii procesuale deoarece el chiar acest lucru solicita instantei prin formularea si inregistrarea plangerii: analizarea si anularea procesului de sanctionare contraventionala.

Daca pana aici totul a sunat a simpla teorie, iar pentru unii mai putin minutiosi nu ar deranja cu nimic cele constatate, va aducem la cunostinta ca lipsa de rigoare ce s-a regasit si in sentinta comentata poate avea si repercusiuni negative in practica ce ar deschide lejer calea unei noi plangeri in fata Curtii de la Strasbourg pentru incalcarea art. 6 din Conventie sub aspectul duratei excesive a procedurii. Cum?

Cu ajutorul art. 312 alin. 5 din Codul de procedura civila. Acest text din capitolul alocat recursului prevede ca in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata.

Or, din moment ce instanta de fond a preferat solutionarea, in mod inutil si nelegal, a plangerii pe cale de exceptie, in masura in care instanta de recurs ar casa hotararea (nu a fost cazul in situatia de fata deoarece nu s-a formulat recurs), in temeiul art. 312 alin. 5, interpretat si aplicat in mod formal, dosarul ar fi trimis spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata.

In acest mod, situatia conflictuala ar primi doua hotarari care, in esenta, amandoua ar viza fondul dedus judecatii, situatia ar fi solutionata de doua ori de catre prime instante cand in mod firesc si legal dosarul ar trebui sa cunoasca un singur ciclu procesual.

In acest fel, o banala plangere contraventionala (banala pentru instanta din punct de vedere al complexitatii, dar importanta pentru petent) care ar putea fi solutionata intr-o luna de zile, ajunge sa fie judecata, daca suntem optimisti, in 6 luni de zile.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “Nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei. Abordare procedurala: se impune solutionarea plangerii pe exceptie sau pe fond?”

  1. r v spune:

    FOARTE POETIC DAR:
    1.ANGHEL VS. ROMANIA NU E DEFINITIV?
    2.NULITATEA ABSOLUT? PE ART. 17 DIN og2 SE CONSTAT? ?I DIN OFICIU
    3.DAC? NU E MARTOR PROCESUL-VERBAL ESTE LIPSIT DE CREDIBILITATE, CONTRAVENIENTUL FIIND LA CHEREMUL POLI?ISTULUI. POATE NU E VALABIL ÎN ORA?ELE MARI, DAR LA SAT DE MULTE ORI POLI?ISTUL SE R?ZBUN? PRIN AMENZI.
    DE ACEEA SUNT ?I EU ADEMENIT? SAU ÎMBIAT? S? ACCEPT O ABORDARE PROCEDURAL? INEDIT? DAR CARE S? ASIGURE C? NU EXIST? ARBITRAR ÎN PROCEDURA CONSTAT?RII CONTRAVEN?IEI.
    FRUMOASA, SUPERBA, IUBITA ?I MULT PRE?UITA EXCEP?IE NU E DOAR O AP?RARE, CI ?I MODALITATEA PRIN CARE INSTAN?A INVOC? PRINCIPII SAU NORME DE INTERES PUBLIC, IMPERATIVE, NU-I A?A, PENTRU NOI TO?I, DECI ?I PENTRU ORGANUL CONSTATATOR.
    MIE NU MI-AR CONVENI S? NU SE OBOSEASC? POLI?ISTUL S? PRECIZEZE M?CAR DE CE NU A AVUT MARTOR… MINIMUL LEGAL ADIC?!
    PENTRU AUTOARE : SUNTE?I ?I POET??

  2. Alex Ionescu spune:

    Am cateva plangeri contraventionale la activ, dintre care una am castigat-o pe motiv de nulitate absoluta a procesului verbal pentru exact acelasi motiv. PV nu era semnat de mine si nu exista nici semnatura martorului.
    S-a admis plangerea si s-a constatat nuiltatea absoluta a PV de contraventie, nu s-a admis o exceptie.
    Daca s-ar fi admis o exceptie insemna ca nu s-ar mai fi putut anula procesul verbal, pentru ca nu s-ar fi judecat pe fond:D

    Dar va zic eu una mai tare, citez, pentru a nu lasa loc de interpretari:

    "Judecatoria… bla bla…deliberand… constata ca…"

    "in probatiune, a fost depusa la dosar copia PV de constatare a carui anulare a fost solicitata"

    "desi a fost legal citat, petentul nu s-a prezentat in fata instantei pentru a solicita administrarea de probe in sustinerea plangerii, neconformandu-se astfel dispozitiilor 1169 c.civ., conform carora cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca."

    mentionez ca a fost solicitata in mod expres judecarea in lispa cf 242 c.civ. 🙂

    ce ziceti ? sa respingi plangerea ca nu s-a prezentat petentul si astfel a dedus instanta ca nu am adus probe, deci se impune respingerea plangerii, unde mai devreme instanta admisese insusi procesul verbal ca proba. 🙂

  3. Grasu Iulian spune:

    Parerea mea este ca nulitatea, absoluta sau relativa, nu se poate invoca pe cale de exceptie. Ea poate fi constatata de instanta dar pe fondul cauzei.In speta prezentata fondul
    este chiar nulitatea procesului verbal, astfel ca invocarea nulitatii pune in discutie chiar fondul cauzei, si chiar si numai din acest motiv ( desi nu este singurul) nu se putea invoca pe cale de exceptie. Practic instanta se contrazice, invocand pe cale de exceptie un aspect ce nu putea rezulta decit in urma examinarii fondului cauzei.

  4. I M spune:

    Punctul de vedere e ok, "exceptia" priveste fondul. In mod gresit sunt denumite exceptii, practic sunt doar motive de nulitate a p-v.
    Problema in speta este ca in mod gresit instanta a anulat din oficiu ptr acest motiv. Lipsa unui martor asistent nu este indicata intre motivele pe care instanta le poate invoca din oficiu (art. 17 din OUG nr. 2/2001), astfel ca, desi poate fi intemeiat, trebuie sa fie invocat de contravenient.
    A se vedea recursul in interesul legii recent pe aducerea la cunostinta a dr de a formula obiectiuni. Incalcarea dispozitiei este prev sub sanctiunea nulitatii, dar aceasta nu poate fi invocata din oficiu de instanta, nefiind enumerata la art. 17.

  5. Petrisor Lupulescu spune:

    In cazul incheierii unui proces verbal de contraventie cu incalcarea prevederilor art.19 alin.1 si 3 din OG nr. 2/2001 ne aflam in fata unui motiv de nulitate relativa a procesului verbal,care trebuie invocat de catre contestator, iar nu de catre instanta din oficiu.Motivul de nulitate trebuie invocat prin plingerea contraventionala sau printr-o completare a acesteia si nicidecum pe cale de exceptie.Unele instante conditioneaza admisibilitatea plingerii pe acest motiv de dovedirea unei vatamari aduse contestatorului prin intocmirea procesului verbal cu incalcarea acestui text de lege, vatamare care nu ar putea fi inlaturata altfel decit prin anularea procesului vebal.Mi se pare , totusi, ca aceste instante exagereaza.

  6. alex66 spune:

    -ce spuneti de anularea procesului verbal pentru simplul motiv ca cel care l-a intocmit nu avea calitatea necesara, fiind numit in functia de politie detinuta in baza unor ordine de ministru nepublicate in Monitorul Oficial?
    -a se retine si cerceta, pentru confirmare, ca numirile in functiile prev de OG 38/2003, in cadrul MIRA se fac in temeiul unor ordine interne emise de ministrul de interne, acte administrativ-normative, care nu au fost publicate niciodata in MO, cu toate ca nu sunt nici cu caracter individual si nici clasificate, incalcand flagrant procedura prev de art 10 din L 24/2000.
    -sa mai continuam si cu organele de cercetare ale politiei judiciare…nenumite legal in functie=>necompetente material=> nulitate absoluta a actelor de cercetare …
    *astept opinia autoarei pe mail

  7. Eugen SAHAN spune:

    Ce se intampla in cazul proceselor verbale in cazul in care agentul constator este o persoana care constata abaterea iar procesul verbal este intocmit de catre alta persoana; clasicul caz al vitezelor inregistrate de radar si transmise prin statie catre alt agent aflat la cativa kilometrii distanta? Care dintre cele 2 persoane este afentul constatator indreptatit sa completeze procesul verbal de contraventie?

  8. Marian Puiu spune:

    Prea multa vorba pentru un lucru evident… Nu am vazut scris in hotararea cu pricina ca instanta ar fi calificat respectiva exceptie ca fiind una procesuala. Neregula sesizata din oficiu de instanta este o exceptie, dar de fond, ?i vizeaz? o conditie de forma pentru ca un act juridic unilateral (in speta -un proces verbal de contraventie) sa poata produce efecte juridice. Este intr-adevar o exceptie, peremptorie, care a facut inutila cercetarea fondului pricinii -adica sa se cerceteze daca fapta pentru care s-a aplicat sanctiunea a fost sau nu savarsita. Cel putin formal, instanta a procedat corect in temeiul art. 129 alin.4,5 Cod proc. civ. si tot corect a procedat cand a calificat incidentul "exceptie". Mutatis mutandis tot "exceptii" se invoca si atunci cand se sustine nulitatea absoluta a unui contract pentru lipsa capacitatii, obiectului, consimtamantului etc, a unei decizii de desfacere a contractului de munca pentru neindeplinirea conditiilor de forma prevazute de Codul Muncii, a unui act administrativ etc. E de discutat dac? nulitatea respectiva este una absoluta sau relativa (desi expresa) prin prisma interesului ocrotit. As inclina spre opinia retinuta de instanta – absenta semnaturii martorului prevazuta de art. 19 din O.G. 2/2001 conduce la nulitatea absoluta a procesului verbal – rezulta din termenul imperativ al textului care nu face vreo distinctie (cu privire la vatamarea cauzata etc.)
    Toate cele bune !…

  9. Cipix spune:

    "Exceptiile" de care vorbiti sunt in realitate adevarate aparari pe fond, prin urmare, instanta nu a solutionat prin exceptie si apoi prin admiterea plangerii, ci a invocat din oficiu nulitatea procesului verbal, cercetand pe fond. Nici nu ar trebui sa le spuna exceptii. "exceptiile" de acest gen sunt o gramada: exceptia prescriptiei dr la actiune, exceptia uzucapiunii, ex. autoritatii de lucru judecat, exceptia de neexecutare a contractului. Era corect sa spuna "constata nulitatea procesului verbal. admite actiunea". Sau constata dobandirea dr de propr prin uzucapiune, constata neexecutarea contractului etc.
    Faptul ca a spus "admite exceptia" este de ignorat, e ca si cum ar spune "cu apel in 10 zile" si hotararea are numai recurs.
    O zi buna!

  10. Elena Mihaela ENACHE spune:

    Interesant, pentru instanta procesul-verbal este „act autentic”….mai sa fie !?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD