Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist
11.06.2014 | Andreea BANU

Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial nr. 375 din data de 21 mai 2014 s-a publicat Decizia Curții Constituționale nr. 181 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Excepția a fost ridicată de Bucs Laszlo Miklos, Bucs Jozsef Laszlo, Bucs Ana Margareta, Bucs Francisc, prin mandatar Bucs Csaba și Bucs Csaba – în nume personal –  într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și de Florin Dumitru Georgescu într-un dosar al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal.

Obiectul excepției de neconstituționalitate este constituit din dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care au următorul conținut:

Art. 4: „Dispozițiile prezentei legi se aplică […], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor […] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Art. 50: „La data intrării în vigoare a prezentei legi: […] c) articolele 13, 14, 141, 142, 15 literele a)-d) și f), articolele 16, 17, 18, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189 și articolul 22 din titlul VII «Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă.”

Autorii excepției apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii. În motivare, aceștia susțin că: „acceptând că regulile pentru acordarea de măsuri compensatorii, stabilite prin capitolul III din Legea nr. 165/2003, sunt aplicabile și cererilor de compensare a obligațiilor reciproce de plată formulate în baza art. 22 din titlul VII al Legii nr. 247/2005,  înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2003, atunci dispozițiile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

Curtea, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține, în primul rând, că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

În continuare, examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea constată că excepția a fost ridicată în cadrul unor litigii având ca obiect acordarea de despăgubiri, iar critica autorilor excepției vizează succesiunea în timp a legilor care au reglementat compensarea obligațiilor de plată între stat și persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii.

Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013, față de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat că, pentru a exista retroactivitate, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: între cele două prevederi legale succesive să fie o deosebire, iar noua reglementare să se aplice situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare. În același sens, Curtea mai reține că suprimarea principiului aplicării imediate a legii civile noi nu poate fi admisă decât dacă este expres prevăzută de legea nouă. De altfel, Curtea, în Decizia nr. 658 din 11 mai 2010, a statuat că, în cazul în care legea nouă își limitează incidența exclusiv la situații juridice cu persistență în timp (deci integrate domeniului său temporal legitim de aplicare), nu contravine principiului constituțional al neretroactivității legii civile.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că, în prezenta cauză, abrogarea prevederilor art. 22 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, prin art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013, nu produce efecte retroactive, reglementările juridice succesive prezentând diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate. Prin urmare, dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate nu încalcă principiul neretroactivității legii, ci reglementează modul de acțiune în perioada următoare intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

În ceea ce privește procedura specială de acordare de despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea apreciază că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută este opțiunea exclusivă a legiuitorului, textele de lege criticate fiind în acord cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Astfel, Curtea decide:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la art. 50 lit. c) ultima teză din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Andreea BANU

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti