Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Considerații ref. neconstituționalitatea dispozițiilor art. 2 din OUG privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului
13.06.2014 | Virgil BĂRBULESCU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Dispozitiile art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului prevad „Cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) se majoreaza cu 1,2 ISR pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere”.

Potrivit art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului „Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la trei ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei”.

Prin art. 12 din Legea nr. 118/2010 cuantumul indemnizatiei a fost modificat, prevazand urmatoarele: „Cuantumul indemnizatiilor acordate in temeiul art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele care se afla in plata la data intrarii in vigoare a prezentei legi se diminueaza cu 15%. Daca din calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.”

Apreciez ca textul legal la care am facut referire  – art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului – este neconstitutional in raport de prevederile:
art. 1 alin. 3 ( Romania este stat ……. social in care demnitatea omului, ……….., libera dezvoltare a personalitatii umane ……….. sunt garantate),
art. 16 alin.1  (Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari)
art. 26 alin. 1 (Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata …. familiala …….) si
art. 47 (Statul este obligat sa ia masuri ……. de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent) din Constitutia Romaniei.

I. Cu privire la neconstitutionalitatea art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului in raport de art. 1 alin. 3 din Constitutie:

Norma legala in discutie instituie, teoretic, o masura sociala de protectie a mamelor care au avut o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti in vederea sustinerii financiare a acestora pentru primii doi ani de viata ai copiilor nascuti.

Desi art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului prevede ca „ …. persoanele ….. beneficiaza de …….. o indemnizatie lunara ……. cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei” (indemnizatie diminuata in prezent cu 15%) prin art. 2 demnitatii unor asemeanea persoane i se aduce o grava atingere atata vreme cat pentru cel de-al doilea copil rezultat dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti statul roman acorda numai 600 lei, suma infima si derizorie in contextul economic actual, date fiind nevoile financiare ale unei familii.

In plus, articolul constitutional prevede ca „Romania este un stat social” ceea ce presupune ca prin institutiile si mecanismele sale statul roman este dator sa asigure in mod real si obiectiv parghiile de sustinere financiara ale oricarei familii si nu numai sa edicteze normel legale lipsite de finalitate practica sau fara corespondent in realitate.

Data fiind suma infima pe care statul o acorda pentru cel de-al doilea copil, rezulta ca masura sociala adoptata este lipsita de fundament si este strict iluzorie prin cuantumul derizoriu, raportat la nevoile reale ale unui copil pentru o dezvoltare si o crestere decenta, rezonabila, conditii pe care statul este obligat sa le asigure astfel incat omul sa se poata dezvolta efectiv intr-un mediu sanatos si sa nu existe premisele ca o atare dezvoltare sa fie inhibata prin masuri sociale strict teoretice, fara aplicabilitate concreta.

II. Cu privire la neconstitutionalitatea art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului in raport de art. 16 alin. 1 din Constitutie:

Egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor este un principiu fundamental ce presupune ca normele legale, o data edictate, sa nu creeze discriminari si disproportii vadite in situatii identice.

Egalitatea in drepturi constituie, asadar, o garantie referitoare la exercitarea drepturilor fundamentale prevazute in cuprinsul Constitutiei dar si a oricaror alte drepturi si indatoriri subiective reglementate in cuprinsul altor acte normative. Ea include toate domeniile de activitate in care persoana are dreptul garantat la exercitarea libertatilor legale in scopul realizarii intereselor sale legitime.

Lesne se poate observa ca prin art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 s-a creat o disproportie vadita intre mamele cu o sarcina simpla si copii astfel rezultati si mamele cu sarcini gemelare impreuna cu copii nascuti gemeni, tripleti sau multipleti.

Nu se poate admite ca, o data ce legiuitorul a stabilit o indemnizatie in cuantum de 85%, cuantum, diminuat ulterior cu 15%, pentru nasterea unui copil (deci a instituit o norma de protectie si de incurajare a cresterii lui in primii doi ani de viata), pentru cel de-al doilea ar fi suficienta suma de 600 lei, in conditiile in care si acesta ar trebui sa beneficieze de aceleasi drepturi recunoscute celuilalt.

In egala masura nu poate fi pus semnul egalitatii intre mamele care au nascut un singur copil si cele care au nascut, deodata, mai multi copii intrucat daca s-ar adopta punctul de vedere potrivit caruia in cazul nasterii mai multor copii (deodata) pentru cel de-al doilea copil statul nu ar mai datora indemnizatie in acelasi cuantum s-ar crea o vadita discriminare, fiind incalcat principiul egalitatii de tratament.

Indemnizatia datorata si platita este necesar a avea corespondent in realitate (inclusiv in cea economica); prin urmare, aceasta trebuie sa fie ratiunea textului de lege si scopul pentru care a fost edictat, fiind evident ca o sarcina gemelara, de tripleti ori multipleti (deci cresterea a doi sau mai multi copii) nu poate echivala, ca efort financiar cu una simpla (cresterea unui singur copil).

Punctul de reper in stabilirea indemnizatiei nu trebuie sa fie, asadar, numarul de sarcini, ci numarul de copii, la acesta urmand a se raporta valoarea reala a indemnizatiei de maternitate.

In plus, norma legala in discutie nu are o finalitate juridica oportuna intrucat da nastere in mod evident la situatii injuste in imprejurari echivalente; spre exemplu, in cazul unui singur copil rezultat in urma nasterii se primeste o indemnizatie in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni iar daca aceeasi femeie naste un alt copil, la un anumit interval de timp, de exemplu de 2-3 ani, pentru acesta statul acorda aceeasi indemnizatie de 85% diminuata cu 15%, potrivit ultimei modificari a ordonantei de urgenta.

Este evident ca se creeaza, in acest fel, o discriminare pentru cel de-al doilea copil rezultat in urma unei sarcini gemelare si cel de-al doilea copil rezultat dintr-o a doua nastere, simpla de aceasta data.

Discriminarea este evidenta in conditiile in care legea instituie, indirect, un tratament diferentiat in cazul unor situatii analoge sau, cel putin, comparabile; este unanim acceptat ca egalitatea de tratament este incalcata daca distinctia in discutie nu are o justificare obiectiva si rezonabila, adica daca nu urmareste un scop legitim si proportional cu acesta.

Exceptie fac situatiile in care discriminarea nu este semnificativa adica nu este apta prin masura impusa sa creeze o disproportie importanta intre situatii similare, echivalente sau analoge, ceea ce nu este cazul de fata.

Ratiunea textului legal ar trebui sa fie aceea ca norma sa fie aplicabila numarului de copii rezultati din sarcini gemelare, de tripleti sau multipleti si nu unei nasteri (chiar daca statul mai acorda in plus 600 lei, suma infima astfel cum am aratat), indiferent de copiii adusi pe lume in acelasi timp.

Norma legala, in forma actuala, este contrara scopului si spiritului legii fundamentale (care a garantat egalitatea cetatenilor in fata legii si in drepturi) si finalitatii acesteia intrucat este necesar sa aiba ca si scop garantarea reala si efectiva a posibilitatilor materiale de crestere a copilului de pana la 2 ani in mod echivalent pentru toata lumea.

Acest drept este recunoscut tuturor cetatenilor, fara nicio deosebire, oricare ar fi izvorul ei, adica fara nicio discriminare intrucat toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul, fara deosebire, la protectia egala a acesteia.

In masura in care cel de-al doilea copil nu s-ar bucura de aceleasi drepturi nu numai ca mama ar fi intr-o situatie financiara greu de indurat si inechitabila in raport cu alte mame dar cel de-al doilea copil nu s-ar bucura de aceleasi drepturi egale cu primul, egalitatea in drepturi a cetatenilor fiind un principiu fundamental.

Cu alte cuvinte, garantarea posibilitatii materiale de crestere a celui de-al doilea copil ar fi pur teoretica si iluzorie.

Extrapoland ideea, textul in discutie creeaza o discriminare inclusiv pe motivul posibilitatii biologice de a procrea (intrucat unele mame nasc un singur copil, iar altele gemeni, spre exemplu).

In plus, dreptul nu este ab initio numai al mamei ci si al copilului deopotriva intrucat mama incaseaza sumele de bani in considerarea strict personala a copilului caruia i-a dat nastere; in plus, din chiar titlul ordonantei de urgenta rezulta ca normele cuprinse in aceasta au fost edictate exclusiv in scopul sustinerii familiei in vederea cresterii copilului, crestere care ar trebui sa se realizeze in acelasi fel pentru toate persoanele si nu in mod discriminatoriu.

Norma legala este discriminatorie si incompatibila cu textul constitutional intrucat nu are, asadar, o justificare obiectiva si rezonabila, adica nu urmareste un scop legitim si nu exista un raport de proportionalitate intre mijloacele utilizate (indemnizatie de 600 lei) si scopul urmarit (protectia efectiva a copilului si a mamei care il creste in primii doi ani de viata).

III. Cu privire la neconstitutionalitatea art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului in raport de art. 47 din Constitutie:

Astfel cum am aratat in precedent, este evident ca prin acordarea sumei de 600 de lei, pretinsa masura de protectie sociala, statul nu a luat  o masura reala si efectiva de protectie sociala ferma, de natura sa asigure cetatenilor (mamelor si nou-nascutilor) un nivel de trai decent.

Indemnizatia datorata si platita este necesar a avea corespondent in realitatea economica obiectiva.

Aceasta trebuie sa fie ratiunea textului de lege si scopul pentru care a fost edictat, fiind evident ca o sarcina gemelara, de tripleti ori multipleti (deci cresterea a doi sau mai multi copii) nu poate echivala, ca efort financiar cu una simpla (cresterea unui singur copil), dimpotriva efortul depus in prima ipoteza fiind unul considerabil din partea parintelui.

Din aceasta perspectiva lesne se poate observa ca „nivelul de trai decent” nu poate fi apreciat ca unul asigurat prin indemnizatia acordata; este adevarat ca fiecare stat adopta masuri de protectie sociala in raport nu numai de nevoile concrete ale cetatenilor dar si in raport de resursele sale financiare.

Insa, in masura in care exista posibilitatea platii unei indemnizatii de 85% (diminuata in prezent cu 15%) este evident ca exista in mod real si efectiva posibilitatea aceleiasi plati si pentru celalalt/ceilalti copii rezultati dintr-o singura nastere in conditiile in care economia nationala este evident ca nu ar fi destabilizata, astfel de cazuri neavand o frecventa mare.

Nivelul de trai decent, prin raportare chiar la realitatile economice actuale, nu poate fi considerat ca asigurat mamelor cu astfel de sarcini, mai ales in conditiile in care este vorba despre aspecte incontrolabile care nu depind de persoana lor.

Masura adoptata de textul legal in discutie este vadit inumana in conditiile in care persoanele cu astfel de sarcini sunt puse in dificultate vadita in a-si creste copii rezultati in urma unei singure nasteri.

In fine, la data de 16 septembrie 2010, CJUE a pronuntat o hotarare in ceea ce priveste interpretarea clauzei 2 punctul 1 din Acordul‑cadru din Grecia privind concediul pentru cresterea copilului incheiat la 14 decembrie 1995 (cererea fiind formulata in cadrul unui litigiu intre doamna Chatzi Zoi, pe de o parte, si angajatorul sau, Ministerul Finantelor, pe de alta parte, in legatura cu o decizie a directorului Centrului de Impozite din Salonic  prin care i s-a refuzat reclamantei acordarea unui concediu suplimentar pentru cresterea copilului solicitat pentru motivul nasterii copiilor gemeni).

Sesizata, Curtea a declarat ca, interpretata in lumina principiului egalitatii de tratament, aceasta clauza impune legiuitorului national sa creeze un regim de concediu pentru cresterea copilului care sa asigure parintilor de gemeni un tratament care sa tina cont in mod corespunzator de necesitatile lor speciale.

Mergand pe aceeasi linie de rationament, este evident ca si in cazul indemnizatiei de maternitate este necesar sa se asigure egalitate de tratament, daca nu intre copiii nascuti dintr-o sarcina gemelara si cei provenind dintr-o sarcina simpla, intre parintii acestora, in masura in care se apreciaza ca indemnizatia este un drept al parintelui si nu al copilului.

Avocat Virgil BARBULESCU
S.C.P.A. „Barbulescu, Buga si Asociatii”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Considerații ref. neconstituționalitatea dispozițiilor art. 2 din OUG privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului”

  1. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    Suma care este acordata unei mame, nu este acordata numai pentru a avea cele necesare cresterii copilui, ci si pentru ca mama sa isi permita sa stea acasa. Prin urmare, primul cuantum, acel 85% din salariu, nu este dat NUMAI pentru ca un parinte sa aiba cu ce sa isi creasca bebelusul, ci si pentru ca parintele sa poata sa stea acasa. De aceea, suma data pentru cel de-al doilea bebelus nascut in acelasi timp cu primul, poate sa fie diferita deoarece prima suma este globala in sensul ca acopera atat cele necesare ingrijirii bebelusului dar si statul acasa al parintelui, pe cand a doua suma acopera doar, la un anumit nivel, cele necesare cresterii.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate