Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Decesul unui lucrător nu determină stingerea dreptului său la concediul anual plătit
13.06.2014 | JURIDICE.ro


Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 12 iunie 2014, hotărârea pronunțată în cauza C-118/13.

Decesul unui lucrător nu determină stingerea dreptului său la concediul anual plătit. Dreptul Uniunii se opune legislațiilor și practicilor naționale care, în caz de deces al lucrătorului, exclud indemnizația financiară datorată pentru concediul anual plătit neefectuat.

Directiva privind organizarea timpului de lucru[1] prevede că orice lucrător are dreptul la un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni și că această perioadă de concediu nu poate fi înlocuită cu o indemnizație financiară, cu excepția cazului în care raportul de muncă încetează.

Domnul Bollacke a lucrat în cadrul întreprinderii K+K între 1 august 1998 și 19 noiembrie 2010, data decesului său. Începând cu anul 2009, acesta a suferit de o boală gravă, din cauza căreia s-a aflat în incapacitate de muncă până la data decesului său. La data respectivă, domnul Bollacke cumulase 140,5 zile de concediu anual neefectuat.

Văduva domnului Bollacke a solicitat K+K o indemnizație financiară corespunzătoare concediului anual neefectuat de soțul său. Întreprinderea a respins cererea, întrucât a manifestat îndoieli în legătură transmisibilitatea pe cale succesorală a indemnizației financiare.

Sesizată cu cauza, Landesarbeitsgericht (Curtea de Apel pentru Litigii de Muncă, Germania) solicită Curții de Justiție să se pronunțe asupra aspectului dacă dreptul Uniunii admite o legislație sau practici naționale care prevăd, în cazul în care raportul de muncă încetează ca urmare a decesului lucrătorului, că dreptul la concediul anual plătit se stinge fără a conferi dreptul la o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat. Acesta solicită de asemenea să se stabilească dacă respectivul beneficiu depinde de cererea prealabilă a lucrătorului.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește[2] că dreptul la concediul anual plătit constituie un principiu de drept social de o importanță deosebită și că dreptul la concediul anual și cel la plata datorată în acest temei constituie cele două aspecte ale unui drept unic.

Curtea a statuat deja că, în cazul în care raportul de muncă încetează, lucrătorul are dreptul la o indemnizație, pentru a evita situația în care acesta nu poate beneficia de dreptul la concediu[3]. Dreptul Uniunii se opune unor dispoziții sau practici naționale în temeiul cărora nu este datorată nicio indemnizație financiară lucrătorului la încetarea raportului de muncă în condițiile în care acesta, din cauza bolii sale, nu a putut să beneficieze de concediul său anual plătit.

Curtea subliniază că expresia „concediu anual plătit” are drept semnificație faptul că, pe durata concediului anual, remunerația lucrătorului trebuie menținută.

Obținerea unei compensări pecuniare în cazul în care raportul de muncă încetează din cauza decesului lucrătorului asigură efectului util al dreptului la concediu. Survenirea fortuită a decesului lucrătorului nu trebuie să determine, cu efect retroactiv, pierderea totală a dreptului la concediul anual plătit.

În consecință, Curtea declară că dreptul Uniunii se opune unor legislații sau unor practici naționale care prevăd, în cazul în care raportul de muncă încetează ca urmare a decesului lucrătorului, că dreptul la concediul anual plătit se stinge fără a conferi dreptul la o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat.

Pe de altă parte, Curtea declară că această indemnizație nu depinde de cererea prealabilă a persoanei interesate.


[1] Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3).
[2] Hotărârea Curții din 20 ianuarie 2009, Schultz-Hoff și alții (cauzele conexate C-350/06 și C-520/06 ; a se vedea de asemenea comunicatul de presă nr. 4/09).
[3] Hotărârea Curții din 3 mai 2012, Neidel (cauza C-337/10 ; a se vedea de asemenea comunicatul de presă nr. 57/12).


Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate