Dreptul nr. 5/2014: Considerații în legătură cu funcțiile, caracterele și natura juridică a clauzei penale | Florin Ludușan
23 iunie 2014 | Andreea BANU
Asist. univ. dr. Florin Ludușan, Facultatea de Drept, „Universitatea Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș, a publicat, în Revista Dreptul nr. 5/2014, articolul intitulat „Considerații în legătură cu funcțiile, caracterele și natura juridică a clauzei penale„.
Autorul consideră că principalul avantaj al clauzei penale este acela că fixarea sumei reprezentând repararea unui eventual prejudiciu se face de către părți, nu de către instanță. Astfel, părțile vor fi informate de la încheierea contractului despre ceea ce vor fi ținute să plătească în cazul neexecutării obligațiilor contractuale. În acest sens, autorul vede clauza penală ca fiind un mecanism nu doar de protecție împotriva consecințelor cauzatoare de prejudicii ale neexecutării obligațiilor contractuale, ci și de coerciție, atât legală, cât și morală, întrucât nu permite părților să spere că, poate, vor fi exonerate de răspundere pentru neîndeplinirea obligațiilor.
Articolul analizează funcțiile clauzei penale, în speță funcția de garantare a executării obligațiilor contractuale, funcția mobilizării debitorului la îndeplinirea obligațiilor, funcția sancționatoare și funcția compensatorie. În aceeași măsură, se cercetează atât caracterul consensual, accesoriu, sancționator și reparatoriu al clauzei penale, cât și natura juridică a acesteia.
În opinia autorului prezentului studiu, stipularea clauzei penale asigură respectarea obligațiilor asumate prin contract, determinându-l pe debitor să le execute cu bună-credință. Această punere în gardă exercită o presiune materială și morală asupra debitorului pentru a evita aplicarea clauzei penale. Totuși, funcția de garanție este eficientă numai în măsura în care cuantumul penalității este stabilit într-o sumă care să fie cel puțin egală cu despăgubirile care ar fi fost obținute de creditor în absența stipulării clauzei penale.
În ceea ce privește funcția mobilizatoare, autorul apreciază că aceasta devine eficientă atunci când, în ipoteza neexecutării obligației de către debitor la timpul sau locul stabilit, creditorul ar cere acestuia atât executarea obligației principale, cât și penalitățile. Eficiența sporită a acestei funcții este determinată de cuantumul mai mare al penalității în raport cu prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutare, executare necorespunzătoare ori prin întârziere a prestației la care debitorul s-a îndatorat.
Referitor la funcția sancționatoare, autorul precizează că, în lumina acesteia, clauza penală apare ca o adevărată amendă civilă, în sensul că, în absența chiar a prejudiciului, debitorul va fi ținut să plătească penalitățile pentru simplul fapt al neexecutării obligațiilor.
Funcția compensatorie, consideră autorul, este cea mai importantă a clauzei penale, întrucât constă în faptul că prin clauza penală se stabilesc anticipat, pe cale convențională, despăgubirile ori altă prestație compensatorie la care este ținut debitorul, pentru a repara prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea ilicită a obligațiilor la care s-a angajat contractual. Prejudiciul trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă – damnum emergens, cât și câștigul nerealizat ca urmare a neexecutării obligațiilor de către debitor – lucrum cessans.
Cu privire la natura juridică a clauzei penale, aceasta este una contractuală. Pe cale de consecință, ea va trebui să îndeplinească condițiile de validitate prevăzute de lege. Autorul apreciază, de asemenea, că în reglementarea Noului Cod civil, legiuitorul a adoptat teoria dualistă în privința clauzei penale, privind-o ca pe o pedeapsă reparatorie și, în același timp, atribuindu-i o funcție sancționatoare. Astfel, prin aplicarea clauzei penale, vor fi, deopotrivă, reparat prejudiciul cauzat creditorului și pedepsit comportamentul ilicit al debitorului.
În urma analizei, autorul observă că Noul Cod civil privește clauza penală, în primul rând, în rolul său de pedeapsă privată contractuală, pentru sancționarea neexecutării obligației de către debitor. Componenta reparatorie nu este prevăzută decât în subsidiar, întrucât absența prejudiciului nu îl împiedică pe creditor să ceară debitorului plata penalităților pentru neexecutarea obligațiilor principale.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
