ICCJ. Limitele controlului judecătoresc cu privire la hotărârea arbitrală
02.07.2014 | Corina CIOROABĂ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu art. 364 lit. i) C. proc. civ. (art. 608 alin. 1 lit. h NCPC), hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată prin acţiune în anulare când aceasta încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii. Înalta Curte a subliniat că ipoteza reglementată de acest text de lege nu permite examinarea temeiniciei hotărârii arbitrale, întrucât competenţa arbitrajului exclude, pentru litigiul ce face obiectul convenţiei arbitrale, competenţa instanţelor judecătoreşti, iar acţiunea în anulare nu are efectul devolutiv al apelului, controlul efectuat de instanţele judecătoreşti fiind unul de legalitate, nu de temeinicie a hotărârii arbitrale. Prin urmare, referirile recurentei la o pretinsă excepţie a lipsei de interes, precum şi cele care vizează inexistenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile a părţii adverse sunt aspecte de fond, care exced controlului de legalitate ce poate fi făcut în acţiunea în anulare şi, desigur, în recursul îndreptat împotriva sentinţei pronunţate într-o asemenea acţiune. (Decizia nr. 90 din 17 ianuarie 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în anulare hotărâre arbitrală)
