Ce scop are medierea penală?

Medierea penala face parte din practicile restaurative, ce pun pun accent pe asumarea raspunderii de catre faptuitor si repararea raului produs persoanei vatamate. Practicile restaurative nu sunt practici judiciar-penale, asadar nici medierea penala nu este un proces judiciar-penal.

Medierea penala se desfasoara separat si distinct de procesul judiciar penal, proces ce priveste: fapta comisa, incadrarea juridica a faptei, modul de incriminare, probele judiciare ale faptei, vinovatia penala si individualizarea unei pedepse. Medierea penala este total separata si total distincta de procedurile judiciare penale. Are alt rol si alt scop, are alta tinta, urmareste solutii total diferite.

Practicile restaurative isi propun o punere in prim plan a persoanei vatamate in drepturile si interesele sale. Victima unei infractiuni, in noua legislatie penala, vine in prim plan si are un cuvant greu de spus in fata faptuitorului si in fata organelor judiciare, in ceea ce priveste derularea, suspendarea ori incetarea procesului penal. Puterea procesuala a persoanei vatamate face ca de aceasta persoana sa depinde soarta si directia dosarului penal, dar mai mult decat atat situatia conflictului penal. 

Persoana vatamata are conform noilor coduri penale, mai multe drepturi. Printre aceste drepturi se afla si dreptul la un mediator, drept prin care isi poate solutiona conflictul personal dintre ea si faptuitor. Solutionarea conflictului penal de ordine privata/personala dintre ea si faptuitor este noua paradigma adusa de medierea penala.

Mediatorul este solicitat sa medieze conflictul dintre faptuitor si persoana vatamata, desigur cu respectarea principiilor generale ale medierii – neutralitate, impartialitate, echidistanta, independenta, autodeterminarea fiecarei parti din conflict pentru proces. Procesul de mediere nu poate incepe ori continua decat la decizia persoanelor aflate in conflict.

Asa cum se stie, medierea este o profesie nonjuridica, si asta deoarece noi, mediatorii, intervenim si analizam situatia de fapt, asa cum s-a produs conflictul penal in viata celor doua persoane, si nu situatia de drept. Mediatorul nu intervine in medierea dosarului penal. Mediatorul nu mediaza infractiuni. Mediatorul nu incadreaza juridic faptele. Nu stabileste vinovatii. Mediatorul nu are puteri procesual-penale, si nu are niciun rol in dosarul penal. Pe langa aceste considerente mediatorul nu are dreptul de a da asistenta juridica celor din astfel de conflicte. Totodata este obligat sa lamureasca partile in ceea ce priveste efectele medierii, contractului de mediere, acordului de mediere. Orice informatii despre mediere si efectele ei sunt datorate partilor inca dinainte de semnarea contractului de mediere, contract ce angajeaza partile la un dialog privind solutii amiabile la conflict, dar care are si efecte procesual penale de suspendare a procesului penal.

Astfel Contractul de Mediere suspenda procesul penal conform art. 312 alin. 3 pentru faza de urmarire si art. 367 alin. 3 pentru faza de judecata.

Daca mediatorul nu mediaza dosarul penal, neavand nici o atributie in procedura judiciar penala, ce rol are mediatorul intr-un conflict penal?

Rolul mediatorului in conflictul penal este acelasi ca si in orice alt tip de conflicte ce ii vin la mediere, solutionarea conflictului dintre oameni. Divergentele, certurile, conflictele deschise ori inchise, lipsa de contact/comunicare dintre parti, sunt situatiile conflictuale unde intervine mediatorul. Conflictul penal va fi mediat ca orice alt conflict, fie civil, fie de familie. Va fi mediat ca un conflict dintre doua persoane. Incidentele penale ale conflictului, ori interferentele conflictului cu dreptul penal, nu schimba cu nimic regulile procesului de mediere.

Sa revenim acum asupra temei propuse. Care este scopul imediat si mediat al medierii penale?

Scopul medierii penale priveste situatia conflictului penal in timp. Ce se intampla cu partile din conflictul penal imediat dupa medierea penala, si ce se intampla cu partile din conflictul penal dupa o vreme mai indelungata de la medierea penala.

Astfel, scopul imediat al medierii penale ar fi scopul care se refera la efectele imediate ale medierii pentru fiecare din partile conflictului.

Scopul mediat s-ar referi la efectele pe termen mediu, poate chiar lung, al medierii atat pentru persoanele din acel conflict cat si pentru societate in general.

Scopul imediat al medierii penale este solutionarea amiabila, printr-o intelegere intervenita intre persoanele din conflictul penal. Solutionarea amiabila presupune etapele procesului de mediere si anume: temperarea conflictului – deschiderea partilor spre dialog si comunicare (un moment foarte dificil in medierea penala unde persoana vatamata este de cele mai multe ori reticenta in a dialoga cu mediatorul, facand confuzie in rolul de avocat si mediator in conflict) – analiza de fond a conflictului (ce, cum, in ce fel, cine, cand, de ce)  – analiza solutiilor la conflict – negocierea unei solutii reciproc multumitoare si avantajoase pentru persoanele din conflict aflate in acest moment in mediere – redactarea acordului de mediere. Amintim faptul ca depunerea acordului de mediere la dosarul judiciar nu face parte din medierea penala, fiind o procedura distincta de procesul de mediere care se termina cu redactarea si semnarea acordului de mediere. Depunerea acordului de mediere la dosar este o obligatie legala a mediatorului, conform art. 62 din Legea Medierii, obligatie postmediere.

Daca scopul imediat al medierii penale este o intelegere pentru persoanele din astfel de conflict, scopul medierii pentru astfel de persoane difera in functie de efectele pentru fiecare a unei astfel de intelegeri.

Scopul imediat al medierii penale pentru faptuitor este o intelegere totala, transcrisa in acordul de mediere, acord de mediere ce dupa caz va duce la incetarea procesului penal daca e vorba de o infractiune urmaribila la plangere prealabila ori pretabila impacarii, ori va putea sta la baza deciziei procurorului de a renunta la urmarirea penala pentru infractiunile cu pedeapsa de pana la 7 ani, ori la individualizarea unei pedepse mai blande pentru faptuitor in celelalte infractiuni. Scopul imediat pentru faptuitor este eliminarea ori diminuare raspunderii sale penale.

Scopul imediat pentru persoana vatamata este repararea raului produs. Acest scop personal al sau este si un principiu al medierii penale. In baza acestui scop are loc medierea penala. In baza acestui scop, persoana vatamata accepta medierea. Repararea raului produs inseamna acoperirea nu numai a prejudiciilor materiale, ci si a celor morale. Evaluarea prejudicilor o face persoana vatamata, si doar ea, accepta o negociere pe evaluarea prejudicilor, asa cum le considera ea. Repararea raului produs de fapta poate lua forme diferite. Sume de bani, plata unor terapii, plata unor vacante, plata unui bun identic, scuze publice, diverse actiuni/activitati impuse de catre persoana vatamata faptuitorului, angajamentul faptuitorului de a respecta o limita de proximitate fata de persoana vatamata, orice intelegere privata care este considerata de victima ca fiind multumitoare si corecta si pentru ea – din punctul ei de vedere. Nu din punctul mediatorului de vedere. Solutia este analizata si discutata doar daca i se pare persoanei vatamate intelegerea corespunzatoare la conflict.

As face aici o mica paranteza spunand ca in procesele judiciare unde prejudiciul este mare sau foarte mare, medierea este alegerea potrivita pentru persoana vatamata, avand in vedere rapiditatea si siguranta recuperarii prejudiciului. Faptul ca faptuitorul sta in arest preventiv ori detentie nu ii poate aduce decat frustrari si anxietati persoanei vatamate, avand in vedere ca in aceste conditii recuperarea prejudicului – singurul sau interes in caz – este incerta. Daca un proces judiciar ar dura 2-3 ani, depinzand de complexitatea cazului, si la finalul procesului faptuitorul in continuare staruie in a nu repara prejudiciul, mai ales pentru faptul ca persoana nu a agreat o mediere, in aceste cazuri medierea este de la sine inteleasa ca o procedura excelenta pentru victima de a isi recupera efectiv prejudiciul. O mediere intre persoana prejudiciata si faptuitor solutionata cu acord de mediere ce prevede returnarea banilor furati ori sumelor cu care a fost inselata, mediere desfasurata in cateva saptamani, sume care se vireaza efectiv in contul persoanei vatamate poate la semnarea acordului de mediere, nu se poate compara cu un proces judiciar de cativa ani cu un final incert asupra sumelor si returnarii lor.

In cazurile de mediere pe care le-am solutionat pana acum, ori le am in curs de solutionare, persoanele vatamate imi reitereaza inca de la sedinta preliminara de mediere, ca doresc recuperarea prejudiciului si nimic mai mult. Am observat la ele teama ca acel prejudiciu nu va fi recuperat la sfarsitul procesului penal, acest fiind un motiv pentru care aleg medierea si implicarea in procesul de mediere pentru a gasi o solutie de compromis.

Aceste doua valente ale medierii penale, scopuri ale persoanelor din conflictul penal, reprezinta linia diriguitoare in procesul de mediere. Pe aceasta linie se merge pana la sfarsitul procesului de mediere. Evident mediatorul va trebui ca in analiza situatiei/conflictului si a solutiilor care se vor discuta sa puna in evidenta nevoile si interesele pentru fiecare parte, incidente in conflict. Aceste nevoi si interese stau la baza oricarei medieri, si la baza oricarui acord de mediere daca sunt satisfacute intr-o cat mai mare masura.

Daca scopul imediat al medierii penale se refera la efectele „de a doua zi” ale medierii pentru faptuitor si persoanei vatamate, care ar fi scopul mediat al unor astfel de procese de mediere?

Scopul mediat la medierii penale priveste atat faptuitorul cat si partea vatamata, dar priveste si societatea in general, medierea penala ne priveste pe noi.

Pentru faptuitor ar insemna o invatatura, si un fapt care sa il puna pe ganduri de fiecare data cand are tendinte infractionale. Faptul ca plateste atat medierea penala, cheltuielile judiciare, dar si prejudiciul cauzat, deseori mult pestea valoarea obiectului conflictului penal, va trebui sa il puna pe ganduri ca pentru infractiune va plati, oricum ar fi aceasta plata. Am avut la mediere un conflict de furt, solutionat cu o intelegere intre o multinationala si un tanar de vreo 25 de ani, in care pentru un tricou de 100 de lei, multinationala a cerut si i s-a platit un prejudiciu de 4.000 de lei. Faptuitorul a platit, deoarece avand cazier, risca sa intre la inchisoare, iar multinationala prin avocat a iterat faptul ca suma reprezinta nu atat prejudiciu cat o pedeapsa aplicata hotului, ca o invatatura de minte. Aceasta pedeapsa il va face sa mai fure de la ei?! Observam aici un scop preventiv al medierii penale in ceea ce priveste numarul de fapte antisociale.

In acest caz mediat de noi, plata pentru furt, o putem considera o pedeapsa usturatoare pentru acea persoana, avand in vedere ca veniturile sale erau de 800 de lei, conform unei adeverinte aduse la cererea companiei in procesul de mediere. Dar mai mult, plata il face sa constientizeze ca pe langa anii de detentie,  ani in care noi cetatenii platim 2.400 de lei pe luna pentru el, pe langa aceasta optiune prin care noi platim pentru fapta sa, prin mediere el acum isi asuma fapta si plateste efectiv pentru ea. Economia noastra a cetatenilor care compunem statul este enorma, faptuitorul isi plateste fapta sa, nu noi. Ceea ce este si mai important este ca plateste o suma considerabila pentru el, deci o simte ca pe o pedeapsa. „Pedeapsa” se personalizeaza, in functie de caz, de catre persoana vatamata.

Scopul mediat pentru persoana vatamata ar consta intr-o mai mare grija pe viitor pentru a nu se lasa prada unor astfel de fapte. Medierea penala face ca persoanele vatamate sa constientizeze ca si vulnerabilitatea lor a stat printre cauzele conflictului penal. Astfel acestea au posibilitatea de a constientiza ca trebuie sa fie mai vigilente atunci cand sunt vizate de persoane.

Pentru societate, medierea penala isi doreste crearea unui climat mai pasnic, lipsit de ura si de razbunare. Aici am sa aduc in discutie ideea ca atunci cand faptuitorii intra la inchisoare pentru o fapta mediabila, deci pentru o fapta pentru care un acord de mediere, o intelegere de la persoana vatamata, i-ar inlatura raspunderea penala, dorinta acestuia de razbunare creste. Mai mult, in detentie caracterul infractional creste in loc sa scada. Probabilitatea de a comite infractiuni se mareste. Asta deoarece odata cu inchisoarea acel faptuitor pierde tot cea a vut si isi naruie orice proiect de viata. Locul de munca si familia sunt completamente dispersate, iar dupa revenirea in societate dupa detentie, extrem de putini reusesc sa se integreze din nou in societate. Integrarea in societate ar avea ca baza o familie si un loc de munca, dar pentru un detinut aceste lucruri sunt la limita imposibilului in conditiile societatii actuale.

Medierea penala are ca scop mediat si crearea acestui climat de intelegere intre faptuitori si persoanele vatamate. Este ca o a doua sansa, pentru faptuitor. Procesul de mediere si Acordul de mediere au ca scop constientizarea de catre faptuitor a faptelor sale, si evitarea unor astfel de fapte pe viitor, pentru a evita consecintele destul de grave. A doua sansa data faptuitorului face parte din politicile de reintegrare in socetate mai ales in familie si la un loc de munca.

Discutiie din procesul de mediere au un mare rol pentru a focusa faptuitorii pe integrare sociala, pe cautarea unei directii normale, pe schimbarea atitudinii fata de semeni si fata de societate, acest lucru datorat faptului ca medierea nu este o tranzactie searbada intre parti, ci este o analiza a conflictului, de la anliza conflictului si cauzelor acestuia se pleaca la analiza solutiilor. In mod practic analiza problemei implica ambele persoane din conflict, iar medierea penala le pune in fata tabloul conflictului penal cu toate incidentele sale, emotionale, penale, personale. Cu cat analiza conflictului este mai minutioasa, cu atat medierea penala este mai de succes.

Consideram ca a doua sansa data acestora, data in paralel cu repararea raului produs de fapta sa, vor aduce pe termen mediu si lung, o scadere a fenomenului infractionalitatii si o asumare tot mai mare a faptelor penale de catre suspecti, asumare efectiva, ce va trebui sa determine acea persoana sa nu recidiveze.

Consideram ca medierea penala este astfel un castig major pentru societate in general, dar mai ales pentru societatea romaneasca, dispusa si expusa la conflicte dintre cele mai multe si diverse, dar dispusa si la solutii/intelegeri amiabile.

Dorin ILIE
Mediator

Citeşte mai mult despre Dorin ILIE, mediere penala! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.