Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
16 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CNAS impune din oficiu tranzacţiile imobiliare
10.07.2014 | Daniel UDRESCU


Judeţul Ilfov se confruntă cu o epidemie de decizii de impunere pentru tranzacţii imobiliare trimise, spunem noi, fără o bază legală. În articolul precedent, scris şi postat în 20 mai 2014, făceam referire la poziţia ANAF, care considera că veniturile înregistrate de o persoană fizică din vânzarea de imobile, cu caracter de continuitate nu reprezintă venituri din activitate economică independentă.

Mai exact, prin Adresa ANAF nr. 1887560/2013 menţionată în articolul precedent, se antamează două probleme de actualitate, arătându-se expresis verbis următoarele:
1. Persoanele fizice care obţin venituri din livrarea de bunuri imobile nu obţin venituri din activităţi independente, impozitul pe venit fiind cel de la prevederile art. 771 şi următoarele din Codul fiscal.
2. Veniturile realizate din livrarea de bunuri imobile nu se regăsesc în categoria veniturilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate sau contribuţie la fondul naţional de pensii.

Cu toate acestea, în cadrul unui act administrativ-fiscal relativ recent (Decizie de impunere din oficiu cu nr. 1426 din data de 16 iunie 2014 și Decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii), CNAS CAS Ilfov promovează o poziţie diametral opusă celei exprimate anterior şi consideră că pentru tranzacţiile imobiliare, calculate la valoarea de înstrăinare în baza de impunere, trebuie aplicat calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

La o analiză mai profundă rezultă cu claritate lipsa de fundament juridic a CNAS CAS Ilfov. De lege lata, impunerea la contribuţii la sistemul naţional de sănătate se face în temeiul art. 29621 Cod fiscal, în litera căruia:
Art. 29621 Contribuabili
(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz:
a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
b) membrii întreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă;
f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1), precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13  lit. e);
g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 alin. (1);
h) persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (2) şi (5);
i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

Din parcurgerea categoriilor de mai sus rezultă clar că persoanele fizice care obțin venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal nu realizează venituri din activităţi independente şi nu figurează ca persoane care au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate. Singura posibilitate ar fi reîncadrarea persoanelor fizice ce realizează venituri din transferul proprietăţilor imobiliare ca persoane fizice autorizate, dar acest aspect nu a fost prevăzut sau clarificat la acest moment.

Acest vid legislativ se transferă şi domeniului fiscal. În codul fiscal nu există un articol de lege care reîncadrează impozitul pe venit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, încadrat la art. 771, de 3% din venit, în impozit pe profit din activităţi independente din transferul proprietăţilor imobiliare, încadrat de art. 46, de 16% din profit, pentru a se putea face încadrare de activităţi economice independente.

La punctul c) din art. 29621 încadrarea pe care CAS Ilfov o are pentru a asimila definiţia de la art. 127 (Situaţiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile) cu trimitere la transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal – face referire la persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice. Dar statutul de persoană fizică autorizată nu este nici definit, nici prevăzut de normele fiscale pentru a fi încorporat în legislaţie.

Singura ipoteză pe care o putem specula în ceea ce priveşte vânzătorul de imobile, persoană fizică, este aceea a persoanei fizice autorizate. În acest sens, în baza OUG nr. 44/2008:
Art. 6. alin. (1) Orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, trebuie să fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Din punct de vedere tehnic, activităţile ce intră în vânzarea imobilelor sunt: dezvoltarea (promovarea) imobiliară, cod CAEN 4110, iar lucrările de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, cod CAEN 4112, fiind clasificate, dar pentru a efectua profesional aceste activităţi este necesar a se obţine autorizări de functionare separate de cea de PFA. În cazul vânzării de imobile din patrimoniul personal nu este necesară obtinerea unor asemenea autorizaţii, care oricum nu se pot obţine, fiind restrictive şi necesitând pregătire profesională specială. Chiar dacă o persoană fizică obţine o autorizaţie de construire, construieşte un imobil, el o poate face legal fără să se înregistreze ca PFA sau să obţină alte autorizări profesionale, precum cea de agent imobiliar pentru a vinde imobilul sau inginer constructor ca să construiască imobilul.

Bunăoară, în temeiul aceluiaşi act normativ: Art. 8. Alin. (1) Pot desfăşura activităţi economice în una dintre formele prevăzute la art. 4 persoanele fizice care:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfăşurarea de activităţi economice conform art. 4 lit. a) şi b) şi al reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii familiale;
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat conform art. 9 alin. (2);
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.
Înregistrarea în registrul comerţului a persoanei fizice autorizate, se face în baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.

Din parcurgerea exigențelor indicate mai sus rezultă clar că persoanele fizice care obțin venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal nu pot fi calificate în sensul unor persoane fizice autorizate şi, de aceea, nu pot fi calificate ca şi contribuabili la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate.

Atragem atenţia că aşa cum este prezentată decizia de impunere a CAS Ilfov aceasta calculează incorect cota CASS de 5,5% din valoarea tranzacţiei imobiliare fără a lua în considerare dacă persoana a fost reîncadrată, fără a calcula profitul la tranzacţie, încălcând prevederile Codului fiscal:
Art. 296^22 Baza de calcul
(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) – e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

Comentariile la această adresă trebuie să analizeze definiţia patrimoniului personal şi a celui de afectaţiune (comercial) al persoanei fizice definit încă sumar de legislaţie şi necorelat corespunzător între OUG nr. 44/2008 şi Codul fiscal.

Daniel UDRESCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 16 de comentarii cu privire la articolul “CNAS impune din oficiu tranzacţiile imobiliare”

  1. Daniel UDRESCU spune:

    Ȋn urma unor discuţii aprinse cu colegi şi avocaţi, am concluzionat că aplicarea ȋn timp a legislaţiei are diverse aspecte care ȋnsoţesc decizia CAS Ilfov:
    1. Deciziile Curţii Constituţionale 1394/2010 şi 335/2011, ȋmpreună cu modificările aduse de diverse ordonanţe au transformat textul art 257 din Legea 95/2006 alin 2 lit e) devenită f): „…şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar” şi numai ȋn baza acestei definiţii CAS Ilfov a găsit portiţa către impunerea tranzacţiilor imobiliare deoarece acestea ar fi venituri care se supun impozitului pe venit, lucru care este tras de păr.
    2. Din punct de vedere constituţional principiul justei aşezări al sarcinii fiscale este afectat de o astfel de formulare pentru că ȋn tranzacţiile imobiliare venitul este afectat şi de costuri, pe care textul de lege le ia ȋn considerare abia după OUG 15/2012.

    3. Această situaţie ȋnsă va deschide o cutie a pandorei cu privire la modul de stabilire al costurilor, respectiv cum se determină acestea ȋntr-o tranzacţie civilă? Se foloseşte expertiza Camerei Notarilor?

    4. Un alt aspect este ce se ȋntâmplă cu anii 2006-2008, prescrişi? Se va iniţia o plângere penală pentru cei responsabili cu colectarea acestor venituri, care nu ar fi aplicat legea corect, contribuind astfel la necolectarea unor fonduri la bugetul de stat?

  2. Daniel UDRESCU spune:

    Ȋn corespondenţa de azi am fost ȋntrebat de ce motivarea mea nu ia ȋn calcul legistaţia ȋn vigoare din 2010, care ar putea fi aplicată ȋn cazul de faţă, deoarece modificările aduse de OUG 15/2012 prevăd deducerea cheltuielilor din venituri abia cu această modificare.

    Răspunsul meu este unul simplu. Tranzacţiile imobiliare nu au fost incluse ȋn Legea 95/2006 la art 257 alin 2 lit f):

    Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) – e), alin. 21 şi art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

    Argumenul CNAS ar fi că tranzacţiile imobiliare sunt incluse ȋn categoria alte venituri care se supun impozitului pe venit. Ca expert consider că Fiscalitatea ar trebui să fie o ştiinţă exactă cu trimiteri specifice la categoriile de venituri structurate precis, cu trimiteri care să concorde, conform art 41 Cod fiscal:

    ART. 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
    Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
    a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
    b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
    c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
    d) venituri din investiţii, definite conform art. 65;
    e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
    f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 71;
    g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
    h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1;
    i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 şi art. 79^1.

    Art 257 alin (2) oglindeşte art 41 din Codul fiscal, dar ar trebui să fie şi precis in ceea ce priveşte trimiterile la Codul fiscal, respectiv să concorde cu aceste trimiteri:

    Lit b) din art 41 este lit a) din art 257 alin (2) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
    Lit a) din art 41 este lit b) din art 257 alin (2)
    Lit f) din art 41 este lit c) din art 257 alin (2)
    Lit d) nu are corespondent ȋn art 41
    Lit c), d) şi i) din art 41 este lit e) din art 257 alin (2)
    Lit e) din art 41 este litera f) din art 257 alin (2) veniturilor realizate din pensii.
    Lit g) şi h) nu au corespondent ȋn art 257 alin (2)

    CAP. 81 din Codul fiscal tratează veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, care sunt tranzacţii civile şi reprezintă o categorie substanţială de venituri care de regulă nu este trecută la categoria altele, fiind o categorie separată de sine stătătoare de venituri, diferită de categoria CAP 9 venituri din alte surse, care la alin (2) explică că – venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 41 lit. a) – h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate în aplicarea prezentului articol. Tocmai că iese din parametri de norme de tehnică legislativă pentru elaborarea de acte normative prevăzuţi de Legea 24/2000 profesional nu pot să accept includerea unei categorii importante de venituri la alte surse de venituri, pentru a satisface un abuz al CNAS, CAS Ilfov, precum şi al unei caste de trântori care trăiesc din a interpreta legile după bunul plac.

    • Daniel UDRESCU spune:

      Am vazut 5 decizii. Este vorba de:
      1. O persoana care a fost concediata, si-a vandut apartamentul vechi si s-a mutat intr-un sat din aproprierea Bucurestiului
      2. O persoana careia nu i s-a comunicat o valoare de impunere, dar persoana era angajata
      3. O persoana care a cumparat 4 apartamente si le-a vandut dupa o perioada de timp, care era angajata
      4. O persoana care nu era angajata si a vandut un imobil
      5. O persoana unde nu stiu.

      • ANONIM spune:

        D-le Udrescu,
        Nu am studii de drept sau juridice insa am o intuitie si o logica care m-au scos din multe incurcaturi.
        Probabil ca nu am mintea obosita de hatisul legislativ si pot sa privesc lucrurile altfel.
        In afara de codul rutier pana acum cateva luni cand am aflat ca sabia lui Damocles strajuieste deasupra capului meu nu citisem nici o lege.
        Acum pot spune ca am citit art. 257 din legea sanatatii, codul fiscal, art. 41 si 77 ind. 1 cu care trebuie conexata lit. f din art. 257 pentru a produce efecte, toate deciziile CCR legate de art. 257
        lit. f (164/2013 trebuie avuta in vedere in mod deosebit, aici am aflat ca CCR a statuat ca cetatenii sint egali in fata legii numai daca au toti „basca”, deci art 16 din Constitutie este doar o poveste pentru prunci)
        Fara a-mi aroga calitati de jurist sau avocat as putea concluziona:
        1. Persoana in cauza daca a vandut mai tarziu de 3 luni de la concediere (3 luni este perioada de valabilitate de la ultima plata pt. asigurare cf.normelor metodologice ale CNAS) se va supune
        art. 257 al. (2) lit. f
        2. Se incadreaza la literele a-d deci nu are legatura cu lit. f, se rezolva prin contestatie la emitentul deciziei de plata sau al titlului executoriu dupa caz, respectand termenele legale.
        3. Idem 2 cu mentiunea ca in functie de perioada in care lee-a vandut si valoarea din contract persoana poate fi taxabila TVA.
        4. Daca nu poate fi incadrata la literele a-d din art. 257 se supune lit. f art 257.
        Cu tot subiectivismul (ma incadrez de asemenea la lit. f pentru ca am vandut un teren cu patru luni inainte de intrarea in vigoare a OUG 125/2011).
        Pentru cei care se supun sintagmei „alte venituri supuse impozitului pe venit” cf. art. 257 lit. f ca cei de la 1. si 3., ca si mine de altfel cred ca singura sansa ar fi ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate la CCR.
        In afara de incalcarea justei asezari a sarcinii fiscale pe care a-ti mentionat-o mai sus – CCR aprecia că „… fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, echitabilă, rezonabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni” – in motivare cred ca ar mai putea fi inclusa si lipsa de precizie a legii legii, respectiv sintagma mai sus incriminata desi, pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscuta si inteleasa, iar pentru a fi inteleasa, trebuie sa fie suficient de precisa si previzibila (Ion Predescu, judecator la Curtea Constitutionala, PRINCIPIUL SECURITATII JURIDICE, FUNDAMENT AL STATULUI DE DREPT REPERE JURISPRUDENTIALE).
        Desigur, aprediez ca mai exista si alte vulnerabilitati dpdv Constitutional parte din ele le-ati mentionat mai sus, insa acum prefer sa ma opresc aici.

        Cu stima

        • Daniel UDRESCU spune:

          Primul sfat pe care vi-l dau este să faceţi contestaţie administrativă ȋn 30 de zile, astfel vă pierdeţi dreptul şi puteţi fi executat silit. Recomand să faceţi acest lucru cu un avocat.

          Cred că nu m-am făcut ȋnţeles. Consider că CAS Ilfov forţează legea, care nu a fost clar exprimată, ȋncălcând norme de tehnică legislativă pentru elaborarea de acte normative prevăzuţe de art 2 alin (1) din Legea 24/2000 – „Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ” şi alin (2) „Normele de tehnică legislativă definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a conţinutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative, precum şi limbajul şi stilul actului normativ.” Cu alte cuvinte CAS Ilfov şi CNAS aplică legea ilegal, fiind pasibili de abuz ȋn serviciu. Legea 95/2006, fiind ulterioară Codului Fiscal, a urmărit normele de tehnică legislativă obligatorii, nu a inclus tranzacţiile imobiliare ȋn lege şi a folosit sintagma “alte venituri supuse impozitului pe venit” cf. art. 257 lit. f), pentru a descrie veniturile din alte surse aflate la CAP. 9 din Codul fiscal, altfel Legea 24/2000 fiind ȋncălcată. Art. 3. alin (1) din Legea 24/2000 arată că: „Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii.” Profesional şi fără a fi subiectiv, nu pot să accept includerea unei categorii importante de venituri din Codul fiscal la alte surse de venituri ȋn Legea 95/2006, pentru a satisface un abuz al CNAS, CAS Ilfov şi a se ȋncălca Legea 24/2000, folosindu-se sintagma “alte venituri supuse impozitului pe venit” cf. art. 257 lit. f).

          CRED CĂ LEGEA 95/2006 NU PREVEDEA CASS LA TRANZACŢIILE IMOBILIARE, fiind neclară şi am scris articolul pe acest argument. Astăzi tranzacţiile imobiliare nu au obligativitatea plăţii CASS, art 257 alin 2 fiind abrogat, efectele fiind preluate de Codul fiscal ȋn art 296 indice 21, ANAF, autoritatea care are responsabilitatea colectării, prin Serviciul de Metodologie spunând foarte clar acest lucru.

          Ȋn altă ordine de idei, ȋn mod cert, atât cât arată art 296 indice 22 din Codul fiscal, modul de calcul al sintagmei “alte venituri supuse impozitului pe venit” cf. art. 257 lit. f) este şi nelegal şi neconstituţional şi prin comparare la faptul că de regulă alte venituri se impozitează cu 16% acolo unde nu sunt cheltuieli şi cu 3% la tranzacţiile imobiliare pentru că ȋn perioada de tranziţie era extrem de greu de stabilit costurile asociate cu veniturile, atât din punct de vedere inflaţionist cât şi de aşezare la preţul pieţei, ţinându-se cont de perioada mare ȋntre data cumpărării şi data vânzării. Legiuitorul a aproximat cea mai bună alternativă ȋntre impozitul pe profit de 16% şi impozitul pe venit de 3% ȋn domeniul imobiliar. Această gândire a fost mereu luată ȋn calcul la toate legile cu privire la domeniul imobiliar. Aplicând 6,5% CASS la venituri fără a permite deducerea cheltuielitor ar ȋncălca art 16 şi 56 alin 2 din Constituţie.

          • ANONIM spune:

            Multumesc pt raspunsul amplu dar cred ca este cazul sa fac niste precizari : nu am primit inca decizia sau titlul executoriu pentru a face contestatie (de fapt cred ca din raspunsul anterior reiese ca cumosc procedura contestarii).
            Deci as putea spune ca deocamdata imi „pregatesc
            muschii” si pentru ca din articolul dvs. reiese
            ca aveti cunostinte cu mult peste media avocatilor pe care ii recomandati pe speta in cauza am ales sa va am, cu bunavointa dvs drept consultant.
            -prin natura veniturilor obtinute in ultimi 5 ani din afara periodei de prescriptie ma incadrez la :

            CAPITOLUL III
            Contributia de asigurari sociale de sanatate privind persoanele care realizeaza alte venituri, precum si persoanele care nu realizeaza venituri
            Art. 296 ^27. din OUG 125/2012 in cea ce priveste categoriile de venituri obtinute
            Art.296^29 ^30 si ^31 in cea ce priveste baza de calcul calculul si plata contributiei.

            Sant intru totul de acord cu afirmatiile dvs in cea ce priveste incalcarea normelor de tehnica legislativa ,si disimularea uneia din cele mai importante surse de venit in sintagma „alte venituri supuse impozitului pe venit”.
            In alta ordine de idei intradevar legea 95/2006
            nu prevede in mod expres contributia cass nu numai pentru tranzactiile imobiliare dar nici pentru mosteniri cu dezbaterea succesiunii mai tarziu de 2 ani si nici pentru donatii catre persoane care nu sant ruda conform legii sau schimburi de locuinta INSA NICI NU LE EXCLUDE!
            Nu numai CNAS Ilfov abuzeaza de portita respectiva ci toate CNAS inclusiv cele din Bucuresti

            In cea ce priveste cota de impozitare ,inca de la inceputul studiului am remarcat faptul ca este un impozit atipic -de fapt in actul notarial la mine este mentionat ca impozit pe tranzactie si nu pe venit- ,insasi legiuitorul
            in cadrul art 77^1/cod fiscal foloseste de 10 ori expresia „impozit” dar nici macar o data
            „impozit pe venit” in stabilirea modului de calcul.
            Din pacate in art.257lit.f nu face o delimitare
            clara a tipurilor de venit in functie de cota de 16% si sa nu uitam ca mai exista si veniturile din jocurile de noroc cu cota de 25%
            deci CNAS cred ca va castiga la orice instanta
            contestatia cu motivarea privitoare la cota de impozitare.

            In alta ordine de idei art257lit.f se adreseaza
            in general categoriilor cele mai defavorizate ale societatii respectiv persoanelor fara nici un venit sau fara venituri constante unde putem incadra orice persoana fara venit care intre timp a primit dividende 3 lei de la nu stiu ce societate la care a dobandit actiuni dupa 89* sau a primit cadou 100 eur pe care i-a depus in banca sub forma de depozit.
            Daca la un moment dat a vandut o proprietate din patrimoniul personal in int. imprescriptibil
            2009 -01.07.2012, din necesitati obiective ,va
            fi executata silit pri scoaterea la licitatie a bunurilor si asta in spiritul solidaritatii sociale:
            Această regulă a fost avută în vedere de legiuitor atunci când a prevăzut obligaţia de plată a contribuţiei asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar doar în măsura în care persoana nu realiza veniturile prevăzute de dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006, în redactarea criticată de autorul excepţiei. Altfel spus, în măsura în care o persoană nu realiza venituri constante, de tipul celor menţionate în aceste din urmă dispoziţii de lege, ea putea totuşi contribui la sistemul asigurărilor de sănătate prin plata contribuţiei asupra veniturile prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006, care nu aveau caracter constant, dar care justificau şi îndreptăţeau accesul acesteia la pachetul de servicii medicale oferit de acest sistem, dându-se expresie principiilor contributivităţii şi solidarităţii pe care acesta este întemeiat.
            Pe de altă parte, legiuitorul a urmărit ca obligaţia de contribuţie instituită prin textul de lege analizat să nu dobândească un caracter împovărător şi a dispus ca aceasta să nu se cumuleze cu contribuţia pentru celelalte tipuri de venit. Astfel, obligaţia prevăzută la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006, în redactarea criticată de autorul excepţiei, poate fi privită ca având, mai degrabă, un caracter subsidiar, intervenind numai în măsura în care nu se datora contribuţia asupra altor venituri, caracter pe care îl păstrează şi art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 în actuala reglementare. DIN DECIZIA CCR 164/2013.

            In cea ce priveste incalcarea art 16 din Constitutie CCR statua:
            Aşa cum a arătat în mod constat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, „principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite”. Instanţa de contencios constituţional a precizat însă că „un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”. În acest sens este Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

            In cea ce priveste art 56al.2 din constitutie
            cred ca mai exista o portita intrucat:
            Astfel, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. Prin urmare, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale acestora”. În acest sens sunt Decizia nr. 176 din 6 mai 2003.

            Ori numai proportionala si echitabila este sarcina fiscala care se stabileste pentru o perioda in care nu s-a beneficiat de serviciile
            medicale intrucat persoanele vizate nu au beneficiat de calitatea de asigurat.
            O decizie de impunere a CNAS poate fi perceputa in situatia de fata ca si o sanctiune si nu ca un act reparatoriu intrucat in perioada
            vizata nu aveam posesia serviciilor medicale neavand calitatea de asigurat care de altfel se dobandeste in urma unui contract cu casa de sanatate conf.art 215(3).
            Deci pe scurt lipsa de precizie a legii permite CNAS sa incalce art56al.2 .

  3. ANONIM spune:

    Domnule Udrescu, as dori o precizare.
    Din ce categorie de contribuabili face parte persoana care a primit decizia de impunere din oficiu de mai sus?

  4. Cristina ROȘCA spune:

    Persoanele coasigurate care nu inregistreaza venituri pot fi supuse platii catre CAS daca fac o tranzactie imobiliara?

    • Din tot ce am expus pana acum, opinia mea este ca pentru tranzactiile imobiliare nu se poate retine CASS.

      • ANONIM spune:

        Buna seara Domnule Udrescu,
        Am o mare rugaminte la dvs. sa ma ajutati cu un raspuns.
        Am primit atat eu cat si sotul decizii de impunere din oficiu pentru neplata CAS aferent venitului obtinut din vanzarea apartamentului nostru. Mentionez ca apartamentul l-am vandut in iulie 2011.
        Eu pot sa fac dovada ca am fost salariata in acel an, dar sotul meu in perioada Mai-August 2011 nu a avut contract de munca incheiat cu nimeni. Insa in celelalte luni ale anului 2011 a fost salariat. Practic 3 luni nu a fost asigurat, inseamna ceva asta ?
        Va rog foarte mult, pentru sotul meu ce putem face sa nu plateasca asa cum spune decizia 9300 RON contributia si 3300 lei majorari si penalitati ( aceste sume sunt partea lui). Suntem disperati, avem credite si alte datorii, practic suntem in imposibilitate sa facem fata acestei plati neasteptate. Nici nu ne-a spus cineva ca trebuie sa depunem vreo declaratie pentru banutii obtinuti din vanzarea apartamentului, ne-a retinut notarul un impozit si am crezut ca asta e tot.

        Avem nevoie de ajutorul dvs. pentru ca deciziile le-am primit in 03.07.2014 si din cate am inteles in max 30 zile trebuie sa depunem contestatie, dar nu stim cum trebuie sa o formulam, sau ce sanse avem.

        Va multumim !

    • ANONIM spune:

      Daca vorbim de perioda 01.07.2012 pana in prezent aveti raspunsul domnului Udrescu.
      Daca vorbim de perioda anterioara: Potrivit art. 213 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei sotul, sotia si parintii fara venituri proprii. Documentele necesare sunt stabilite la art. 20 alin. (1) lit. d) din Norma metodologica privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei:
      – declaratie pe propria raspundere a sotiei din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii;
      – declaratie pe propria raspundere a salariatului prin care acesta declara ca are in intretinere persoana respectiva;

      Eu cred ca CNAS poate interpreta asa: in momentul in care persoana coasigurata a obtinut un „venit” din tranzactia imobiliara nu a mai indeplinit conditiile pentru a-si pastra calitatea de coasigurat.Din acel moment a devenit asigurat cf. art 257(1) cu obligatia contributiei cf. art. 257(2), lit. f). Despre justetea sarcinii fiscale asezata prin 257 lit. f) tocmai se discuta…

      • Am observat tarziu acest comentariu. Vreau sa ofer cat mai multe detalii. Prin OUG 150/2002, pe vremea cand tranzactiile imobiliare nu erau supuse impozitului pe venit, la art 51 erau prevazute urmatoarele:

        (1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1).
        (2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
        a) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;
        b) veniturilor din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente;
        c) veniturilor din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
        d) indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de sprijin;
        e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) – d).

        Asa cum reiese din textul de la punctul e) alte venituri care se supun impozitului pe venit reprezenta cu totul altceva decat tranzactiile imobiliare. Faptul ca textul a ramas acelasi si taxa de timbra a fost modificata in impozit pe venit din tranzactii din patrimoniul personal, nu da alt sens decat cel preexistent, pentru ca este o categorie separate de impozite, care nu intra in categoria celor din alte surse, fiind nou introdusa ca si categorie separate de impozit. Mai mult in cazul tranzactiilor imobiliare exista un cost, deci este impropriu sa impui valoarea veniturilor care se impoziteaza cu 3% si sa-i aplici incorrect cota de 6,5%.

        • Robert VOCHIȚA spune:

          Cel mai edificator cred ca este urmatorul aspect:
          Prin ordinul 221/4-11-2005 al CNASS ,deci atentie ulterior intrarii in vigoare a prevederilor legale ce transformau taxa de timbru in impozitul pe venitul obtinut sub forma DIFERENTEI FAVORABILE deci a profitului obtinut din tranzactiile imobiliare ( vezi OUG 138/2004 modificata si completata prin legea 163/2005 cu derogare pentru intrare in vigoare la 01-07-2005) ,
          SE DEFINESC VENITURILE cuprinse in sintagma „altor venituri supuse impozitului pe venit” folosita initial in art.51 din OUG 150/2002 preluata identic in L.95/2006 art.257 al.2 lit.f.

          Cristian Vlãdescu

          Bucuresti, 4 noiembrie 2005.
          Nr. 221.
          CAPITOLUL III
          Contribuţia asiguraţilor

          SECŢIUNEA a 6-a
          Asiguraţii care realizează alte venituri
          care se supun impozitului pe venit

          Art. 14. – (1) Prin sintagma alte venituri care se supun impozitului pe venit prevăzută la art. 51 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege următoarele venituri impozabile:
          a) veniturile obţinute din jocuri de noroc;
          b) veniturile sub formă de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale;
          c) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
          d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
          e) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
          f) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
          g) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului II din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care nu generează o persoană juridică.

          DECI NICI VORBA de includerea TDP in categoria veniturilor taxate cass, desi poate ar fi fost oarecum moral ca pentru PROFITUL obtinut sa se perceapa acea taxa
          (in opinia mea este un impozit conform definitiilor).
          Apoi prin L.343/2006 art.77^1 este modificat in mod discutabil ( a se vedea forma propusa de Senat si cea trimisa spre promulgare de catre Camera Deputatilor )impozitul pe PROFIT TDP devenind IMPOZIT PE TRANSFERUL dreptului de proprietate imobiliara.
          In aceasta negura legislativa unde continutul art.77^1 nu mai are nici o legatura cu titlul capitolului caruia ii apartine si nici cu art.41 lit.h care face trimitere la el
          apare ordinul 617/august 2007 al Presedintelui CNASS care redefineste sintagma „alte venituri supuse impozitului pe venit”:
          Ordin 617/2007
          Art. 15. – (1) Prin sintagma alte venituri, prevazuta la art. 257 alin. (2) lit. f) din lege, se intelege alte venituri impozabile prevazute de Codul fiscal,…

          Intrucat Codul Fiscal nu contine in nici un articol la nici o litera aceasta sintagma cu trimitere precisa spre tranzactiile imobiliare (asa cum prevede la modul imperativ L.24/2000 privind NTL) niste minti ratacite ale angajatilor CNASS si-au imaginat ca se afla in piata Obor si discutam despre „altele ” ca despre verdeturi sau pungi de plastic ca si cand o tranzactie imobiliara de 100 000 EUR la care am si pierdut vreo 50 000 eur reprezinta un venit tocmai bun de „jumulit” ca si alte „gaini” ce se vand prin piete.
          Avand in vedere aceste aspecte ,inclusiv nerespectarea Normelor de Tehnica Legislativa si a Principiilor Securitatii juridice in cadrul Art.257 lit.f (si nu numai) din L.95/2006 cred ca orice avocat debutant ar trebui sa le bage mintile in cap celor de la CNASS (exista si o incadrare penala ca si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

  5. O veste noua

    In dosarul clientului 1572/85/2014, instanta a dispus:

    Admite acţiunea în contencios fiscal formulată şi precizată de reclamanta Coroban Ana împotriva pârâţilor Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Sibiu, cu sediul in Sibiu, str. Calea Dumbrăvii, nr. 17, judeţul Sibiu si Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, cu sediul in Brasov, str. M Kogălniceanu, nr.7, si în consecinţă: Anuleaza decizia 298/29.07.2013 privind răspunderea solidară a reclamantei cu debitorul Sîli Vladimir si decizia 316/24.10.2014 emisă in soluţionarea contestaţiei administrative formulată de reclamantă. Obligă pârâtele la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamant. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare

  6. Domnule Voichita,

    Prin Legea 163/2005 s-a introdus impozitul pe profit si abia din 2007, s-a transformat din impozit pe profit in impozit pe venit. Cu alte cuvinte, sintagma „altor venituri supuse impozitului pe venit” folosita initial in art.51 din OUG 150/2002 preluata identic in L.95/2006 art.257 al.2 lit.f., anterioara Legii 95/2006 nu putea include impozitul pe venit din tranzactiile imobiliare din patrimonial personal, care apare abia cu anul 2007. Mai mult, impozitul pe venit din tranzactiile imobiliare din patrimoniul personal trebuie sa fie redus de costurile aferente, inainte de a fi impozitat, altfel nu ar reda sensul tranzactiei.

    • Robert VOCHIȚA spune:

      Domnule Udrescu,

      Dvs santeti un fin conoscator al fiscalitatii dar imi permit sa va contrazic :
      cu referire la persoanele fizice vorbim despre impozit pe venit si nu pe profit .Eu am folosit in mod deliberat termenul de” profit” pentru a sublinia diferenta favorabila despre care se vorbeste in art.77^1 introdus prin L.163/2005-OUG 138/2004.

      Deci prin L.163/2005 se modifica si completeaza OUG 138/2004 astfel :
      Art.41 – Categorii de venituri supuse impozitului pe venit:
      lit.h devine :h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1:

      25. 4 La articolul I punctul 2, după articolul 77 se introduce capitolul VIII1 cu următorul cuprins:

      CAPITOLUL VIII1 Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare
      din patrimoniul personal
      Art. 77^1
      Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
      (1) Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1 ianuarie 1990.
      (2) Venitul impozabil din transferul proprietăţilor imobiliare, cu excepţiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora.

      Deci consatam ca la intrarea in vigoare a ordinului CNASS nr.221/2005 in care se defineste sintagma „alte venituri supuse impozitului pe venit”
      Codul Fiscal fusese completat inca din 01-07-2005 cu cap.8 care definea venitul din transferul dreptului de proprietate imobiliara si nu profitul.
      Termenul folosit in legea 163/2005 este impoozit pe VENIT si nu pe profit
      si tocmai de acea sustin ca la vremea respectiva perceperea unei taxe cass asupra venitului impozabil care se constituia din pretul de vanzare minus cheltuieli deductibile ar fi fost justificata din punct de vedere al legislatiei.
      Ulterior prin L.343/2006 se modifica art.77^1 in sensul in care din continutul articolului este eliminat termenul de venit impozabil mentionandu-se doar ” la transferul dreptului de proprietate se datoreaza un impozit ” .fara a fi catalogat ca si impozit pe venit; asta in intregul cuprins al aticolului.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate