Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul familiei
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
CJUE Dreptul Uniunii Europene Familie

Cunoașterea limbii germane pentru obținerea vizei, în vederea reîntregirii familiei, condiție contrară dreptului UE

11 iulie 2014 | JURIDICE.ro

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 10 iulie 2014, hotărârea pronunțată în cauza C-138/13.

Cerința privind cunoștințele elementare de germană pe care Germania o impune pentru eliberarea unei vize în vederea reîntregirii familiei în privința soților resortisanților turci având reședința legală pe teritoriul său este contrară dreptului Uniunii. Această cerință introdusă în anul 2007 nu este compatibilă cu clauza de standstill din Acordul de asociere cu Turcia.

În cadrul reîntregirii familiei în ceea ce privește soții resortisanți ai unor țări terțe, Germania condiționează, în principiu, din anul 2007, eliberarea vizei de capacitatea soțului, care intenționează să se alăture susținătorului reîntregirii, de a se exprima în limba germană cel puțin la un nivel elementar. Această nouă condiție urmărește să prevină căsătoriile forțate și să promoveze integrarea.
Doamna Dogan, resortisant turc cu reședința în Turcia, intenționează să se alăture soțului său în Germania. Acesta, de asemenea de cetățenie turcă, trăiește din anul 1998 în Germania, fiind directorul unei societăți cu răspundere limitată și acționarul majoritar al acesteia și deținând un permis de ședere pe durată nedeterminată. În luna ianuarie 2012, Ambasada Germaniei la Ankara a refuzat din nou să îi elibereze doamnei Dogan o viză pentru reîntregirea familiei, pentru motivul că nu dispune de cunoștințele lingvistice necesare.

În aceste condiții, doamna Dogan a introdus o acțiune la Verwaltungsgericht Berlin (Tribunalul Administrativ din Berlin, Germania). Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească dacă cerința lingvistică impusă de Germania începând din anul 2007 este comptabilă cu dreptul Uniunii și, în special, cu clauza de standstill convenită la începutul anilor 1970 în cadrul Acordului de asociere cu Turcia[1]. Această clauză interzice introducerea de noi restricții privind libertatea de stabilire[2].

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea răspunde că clauza de standstill se opune unei măsuri naționale, introdusă după intrarea în vigoare a clauzei menționate în statul membru în cauză, prin care se impune soților resortisanților turci cu reședința în acest stat să dovedească în prealabil că au dobândit cunoștințe lingvistice elementare în limba oficială a statului în discuție pentru a intra pe teritoriul acestuia în vederea reîntregirii familiei[3].

Astfel, o asemenea cerință lingvistică face mai dificilă reîntregirea familiei, prin faptul că înăsprește condițiile privind prima admitere pe teritoriul statului membru în cauză a soților resortisanților turci în raport cu cele aplicabile la intrarea în vigoare a clauzei de standstill. O astfel de reglementare constituie o nouă restricție, în sensul clauzei amintite, privind exercitarea libertății de stabilire de către resortisanții turci.

Curtea amintește că reîntregirea familiei constituie un mijloc indispensabil pentru a permite viața în familie a lucrătorilor turci încadrați pe piața muncii din statele membre și contribuie atât la îmbunătățirea calității șederii lor, cât și la integrarea lor în aceste state.

Astfel, decizia unui resortisant turc, precum domnul Dogan, de a se stabili într-un stat membru pentru a exercita o activitate economică în mod stabil poate fi influențată negativ în cazul în care legislația acestui stat face dificilă sau imposibilă reîntregirea familiei, astfel încât resortisantul în discuție poate, după caz, să se vadă obligat să aleagă între activitatea sa în statul în cauză și viața sa de familie în Turcia.

În sfârșit, deși o nouă restricție poate fi admisă în măsura în care este justificată de un motiv imperativ de interes general, este de natură să garanteze realizarea obiectivului legitim urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv, Curtea consideră că astfel de condiții nu sunt îndeplinite în speță.

În această privință, Curtea arată că, chiar dacă s-ar presupune că motivele invocate de guvernul german (și anume prevenirea căsătoriilor forțate și promovarea integrării) pot constitui motive imperative de interes general, nu este mai puțin adevărat că o dispoziție națională, precum cerința lingvistică în cauză depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, în măsura în care lipsa dovezii privind dobândirea unor cunoștințe lingvistice suficiente atrage automat respingerea cererii de reîntregire a familiei, fără a se ține seama de circumstanțele speciale ale fiecărui caz. 


[1] Această clauză figurează în Protocolul adițional semnat la 23 noiembrie 1970 la Bruxelles și încheiat, aprobat și confirmat în numele Comunității Economice Europene prin Regulamentul (CEE) nr. 2760/72 al Consiliului din 19 decembrie 1972 de încheiere a protocolului adițional, precum și a protocolului financiar, semnate la 23 noiembrie 1970, anexate la Acordul de asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia și referitor la măsurile care urmează să fie adoptate pentru intrarea în vigoare a acestora (JO L 293, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 1, p. 37).
[2] Această interdicție se apreciază în raport cu interdicțiile care existau la momentul intrării în vigoare a clauzei în privința statului membru vizat (1 ianuarie 1973 în cazul Germaniei).
[3] Având în vedere acest răspuns, Curtea consideră că nu mai este necesar să examineze cea de a doua întrebare adresată de Verwaltungsgericht, și anume aceea dacă Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (JO L 251, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 164) se opune și cerinței lingvistice în cauză.


Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership