BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Reprezentarea amenajării unui spațiu de vânzare poate fi înregistrată ca marcă

11.07.2014 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 10 iulie 2014, hotărârea pronunțată în cauza C-421/13.

Reprezentarea amenajării unui spațiu de vânzare precum cel al unui magazin de prezentare „Apple” poate, în anumite condiții, să fie înregistrată ca marcă. O asemenea reprezentare trebuie să fie capabilă să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

În anul 2010, Apple a obținut înregistrarea la United States Patent and Trademark Office (Oficiul pentru Brevete și Mărci al Statelor Unite) a unei mărci tridimensionale constând în reprezentarea, printr-un desen multicolor, a magazinelor sale de prezentare („flagship stores”). Această marcă a fost înregistrată pentru „servicii de comerţ cu amănuntul cu privire la calculatoare, programe de calculator, periferice pentru calculatoare, telefoane mobile, produse electronice de larg consum şi accesorii şi demonstraţii privind aceste produse”.

Această reprezentare avea forma următoare:

C-421-13-1

Reprezentare spațiu de vânzare Apple

În continuare, Apple a procedat la extinderea internaţională a acestei mărci. În 2013, extinderea la teritoriul german a fost refuzată de Deutsches Patent- und Markenamt (Oficiul German pentru Brevete și Mărci), pentru motivul că reprezentarea spaţiilor destinate vânzării produselor unei întreprinderi nu ar fi altceva decât reprezentarea unui aspect esenţial al comerţului întreprinderii respective și că consumatorul nu poate identifica o asemenea amenajare ca fiind o indicație a originii acestor produse.

Apple a formulat o acțiune împotriva acestei decizii la Bundespatentgericht (Curtea Federală a Brevetelor, Germania). Aceasta din urmă solicită Curții de Justiție să stabilească, printre altele, dacă reprezentarea printr-un simplu desen a amenajării unui spațiu de vânzare, fără precizarea dimensiunilor și nici a proporțiilor, poate fi înregistrată ca marcă pentru servicii prin care se urmărește determinarea consumatorului să cumpere produsele autorului cererii de înregistrare şi dacă, în cazul unui răspuns afirmativ, o astfel de „prezentare în care se materializează un serviciu” poate fi asimilată unui „ambalaj”.

Prin hotărârea pronunțată azi, Curtea amintește mai întâi că pentru a putea să constituie o marcă, obiectul cererii de înregistrare trebuie, în temeiul Directivei privind mărcile[1], să îndeplinească trei condiţii, și anume trebuie (1) să reprezinte un semn, (2) să fie susceptibil de reprezentare grafică și (3) să fie capabil să distingă „produsele” sau „serviciile” unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Curtea apreciază în această privință că o reprezentare care, precum cea din speță, reproduce grafic amenajarea unui spaţiu de vânzare prin intermediul unui ansamblu continuu de linii, de contururi şi de forme, poate constitui o marcă cu condiţia să fie capabilă să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Pe de altă parte, nu se poate exclude, potrivit Curții, posibilitatea ca amenajarea unui spațiu de vânzare reprezentată grafic printr-un asemenea semn să permită identificarea produselor sau a serviciilor pentru care se solicită înregistrarea ca provenind de la o anumită întreprindere. Situația se poate prezenta astfel atunci când amenajarea reprezentată grafic diferă în mod semnificativ de normele sau de uzanțele sectorului economic în cauză.

Curtea subliniază că totuși capacitatea generală a unui semn de a constitui o marcă nu implică faptul că acest semn are în mod necesar caracter distinctiv, în sensul directivei. Acest caracter trebuie apreciat în practică, pe de o parte, în raport cu produsele sau cu serviciile vizate și, pe de altă parte, în raport cu percepția publicului relevant (publicul reprezentat de consumatorul mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat). Autoritatea competentă trebuie să stabilească tot printr-o examinare de la caz la caz dacă semnul este sau nu este descriptiv în ceea ce privește caracteristicile produselor sau ale serviciilor în cauză sau dacă intră sub incidenţa unuia dintre celelalte motive de refuz al înregistrării care sunt de asemenea prevăzute de directivă.

Curtea constată că, în ceea ce privește un desen care reprezintă amenajarea unui spațiu de vânzare, criteriile de apreciere la care trebuie să recurgă autoritatea competentă nu sunt diferite de cele utilizate pentru alte tipuri de semne.

În sfârșit, în ceea ce privește aspectul dacă prestaţiile prin care se urmărește determinarea consumatorului să cumpere produsele solicitantului înregistrării pot constitui „servicii” pentru care un semn, precum cel din speță, poate fi înregistrat ca marcă, Curtea consideră că, dacă niciunul dintre motivele de refuz al înregistrării prevăzute de directivă nu se opune, un semn care reprezintă amenajarea magazinelor de prezentare ale unui fabricant de produse poate fi înregistrat în mod valabil nu doar pentru aceste produse, ci și pentru prestări de servicii, atunci când aceste prestări nu fac parte integrantă din punerea în vânzare a produselor respective. Prestațiile care, precum cele menționate în cererea Apple, constau de exemplu în efectuarea, în astfel de magazine, a unor demonstrații referitoare la produsele expuse, prin intermediul unor seminarii, pot constitui ele însele prestații remunerate care intră în sfera de aplicare a noțiunii „serviciu”.

Curtea concluzionează că reprezentarea printr-un simplu desen, fără precizarea dimensiunilor și nici a proporțiilor, a amenajării unui spațiu de vânzare de produse poate fi înregistrată ca marcă pentru servicii care, deși se referă la produse, nu fac parte integrantă din punerea lor în vânzare, cu condiția ca reprezentarea în cauză să fie capabilă să distingă serviciile solicitantului înregistrării de cele ale altor întreprinderi și ca niciun motiv de refuz să nu se opună.


[1] Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilorstatelor membre cu privire la mărci (JO L 299, p. 25, rectificare în JO 2009, L 11, p. 86).


Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week