Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Amestecurile de plante aromatice care conţin canabinoizi sintetici și care sunt consumate ca înlocuitori de marijuana nu sunt medicamente
11.07.2014 | JURIDICE.ro


Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 10 iulie 2014, hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-358/13 și C-181/14.

Amestecurile de plante aromatice care conţin canabinoizi sintetici și care sunt consumate ca înlocuitori de marijuana nu sunt medicamente.

Prin hotărârea de astăzi, Curtea de Justiție statuează că noțiunea de medicament în dreptul Uniunii[1] nu include substanțele precum amestecurile de plante aromatice care conţin canabinoizi sintetici, care au ca efect o simplă modificare a funcțiilor fiziologice, fără a fi apte să determine efecte benefice, directe sau indirecte, asupra sănătăţii umane, și care sunt consumate numai în scopul provocării unei stări de ebrietate și, prin aceasta, sunt nocive pentru sănătatea umană.

Curtea răspunde astfel la întrebările adresate de Bundesgerichtshof (Curtea Federală a Germaniei) care, în cadrul a două proceduri penale, trebuie să decidă dacă vânzarea de amestecuri care conţin canabinoizi sintetici utilizați ca înlocuitori de marijuana poate atrage urmărirea penală pentru vânzarea ilegală de medicamente îndoielnice. Doi vânzători de astfel de amestecuri (domnii D și G) au fost condamnați pentru vânzarea de medicamente îndoielnice de instanțele inferioare la un an și nouă luni de închisoare cu suspendare (domnul D), respectiv la o pedeapsă cu închisoarea de patru ani și șase luni și la plata unei amenzi de 200.000 de euro (domnul G). La data producerii faptelor, canabinoizii sintetici nu intrau sub incidenţa Legii germane privind stupefiantele, astfel încât autoritățile germane nu puteau începe urmărirea penală în temeiul acestei legi.

Consumul canabinoizilor sintetici în discuție determină în general o stare de ebrietate care poate merge de la exaltare până la halucinaţii. Acesta poate determina de asemenea greaţă, vomă, tahicardie și dezorientare, delir sau chiar stop cardio-vascular. Acești canabinoizi sintetici au fost testaţi de industria farmaceutică în cadrul unor studii preexperimentale. Seriile de teste au fost întrerupte încă din prima fază experimentală farmacologică: s-a dovedit că nu s-au putut obține efectele dorite ale acestor substanţe pentru sănătate și că erau de așteptat efecte secundare importante ca urmare a acțiunii psihoactive a substanțelor.

Ținând seama, pe de o parte, de obiectivul dreptului Uniunii care constă în a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și, pe de altă parte, de contextul în care se înscrie noțiunea „medicament”, Curtea concluzionează că această noțiune nu include substanțele care au ca efect o simplă modificare a funcţiilor fiziologice, fără a fi apte să determine efecte benefice, directe sau indirecte, asupra sănătăţii umane.

Curtea arată că, potrivit Bundesgerichtshof, amestecurile în discuție nu sunt consumate în scopuri terapeutice, ci pur recreative și, prin aceasta, sunt nocive pentru sănătatea umană. Având în vedere obiectivul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, cerinţa unei interpretări coerente a noțiunii de medicament, precum și cea a unei conexiuni a eventualei nocivităţi cu efectul terapeutic al unui produs, astfel de substanţe nu pot fi calificate drept „medicamente”.

Faptul că această concluzie ar putea avea drept consecinţă excluderea oricărei represiuni penale în privinţa comercializării substanţelor în discuție nu este de natură să repună în discuție aprecierea Curții.


[1] Noțiunea „medicament” este definită la articolul 1 punctul 2 litera (b) din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 (JO L 136, p. 34, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 116). Potrivit acestei dispoziții, prin medicament trebuie să se înțeleagă „orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită la om sau îi poate fi administrată fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical”.


Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate