« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

CAB. Obligaţia autorităţilor de a asigura gratuit medicamente contra cancerului. Notă la sentinţa nr. 1950/18.06.2014
14.07.2014 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

ROMÂNIA

DOSAR NR. 35…/2/2014

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A-VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa civilă nr. 1950

Şedinţa publică de la 18 iunie 2014

[…]

[…]

Pe rol soluţionarea acţiunii formulată de reclamanţii P.[…], O.[…], D.[…], G.[…], I.[…] şi U.[…] în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, având ca obiect „ordonanţă preşedinţială”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanţii P.[…], O.[…], D.[…], G.[…], I.[…] şi U.[…], prin avocat […], cu împuternicire avocaţială seria […] reclamanta O.[…], personal şi asistat de avocat […], cu împuternicire ……, pârâtul Ministerul Sănătăţii., prin consilier juridic B.S. şi pârâta C.N.A.S., prin consilier juridic O.M.M., cu delegaţie la dosar, lipsind pârâtul Guvernul României.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, prin fax, la data de 18 iunie 2014 s-a depus la dosarul cauzei o precizare cu privire la întâmpinarea depusă anterior la dosar de către pârâtul G.R..

Reprezentantul pârâtului M.S. depune la dosar întâmpinare, iar câte o copie a acesteia se comunică apărătorului reclamanţilor şi reprezentantului pârâtei C.N.A.S..

Pârâta C.N.A.S., prin consilier juridic, depune la dosar întâmpinare, iar câte un exemplar se comunică apărătorului reclamanţilor şi reprezentantului pârâtului M.S..

Apărătorul reclamanţilor depune la dosar înscrisuri cu titlu de practică judiciară.

Curtea acordă cuvântul asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Sănătăţii.

Reprezentantul pârâtului M.S. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Sănătăţii, pentru motivele prezentate în întâmpinare. Totodată arată că programul naţional de oncologie este suportat, finanţat din fondul de asigurări de sănătate al cărui gestionar este C.N.A.S..

Reprezentantul pârâtei C.N.A.S. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, având în vedere că în cauza de faţă nu există identitate între persoana chemată în judecată şi persoana obligată în raportul dedus judecăţii. Medicamentele solicitate de către reclamanţi nu se află pe lista medicamentelor aprobate prin H.G. nr. 720/2008 , iar includerea în listă se face doar de către M.S. în urma evaluării de comisii de specialitate din cadrul acestuia. Decontarea serviciilor medicale şi medicamentelor se face prin intermediul caselor de sănătate judeţene, deci C.N.A.S. nu are posibilitatea să deconteze direct serviciile medicale sau medicamentele acordate pacienţilor.

De asemenea, reprezentantul pârâtei C.N.A.S. solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, pentru că instanţa nu se va putea pronunţa asupra obligării Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a deconta din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a unor medicamente, pentru care nu există temei legal de decontare, având în vedere că nu sunt incluse în liste aceste medicamente nu se pot deconta. Aceste aspecte nu se pot cerceta decât de instanţa de fond. Pe de altă parte, dacă s-ar pune în vedere Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să suporte contravaloarea acestor medicamente ar fi imposibil de acordat şi decontat efectiv medicamentele, pentru că nu C.N.A.S încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale şi medicamente şi nu plăteşte direct furnizorii, astfel că, nu se poate pune în executare o astfel de hotărâre.

Apărătorul reclamanţilor solicită respingerea lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Sănătăţii şi arată că nimeni nu se ocupă de listele medicamentelor compensate. Totodată invocă dispoziţiile art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/1996, care arată că lista de medicamente compensate se elaborează de C.N.A.S. şi M.S..

Apărătorul reclamanţilor solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi arată că urmează să pună concluzii cu privire la această excepţie la momentul acordării cuvântului asupra fondului.

Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de ordonanţă preşedinţială.

Reclamanţii, prin avocat, solicită admiterea cererii de chemare în judecată şi prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamanţi a medicamentelor menţionate în acţiune, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală).

Apărătorul reclamanţilor arată că în baza articolului privind ordonanţa preşedinţială solicită ca această somaţie să se emită fără o somaţie prealabilă şi fără trecerea vreunui termen. Această cerere este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite cele trei condiţii.

În ceea ce priveşte urgenţa, apărătorul reclamanţilor solicită instanţei să observe că ceea ce este afectat prin inactivitatea pârâţilor este dreptul la viaţă, pentru că reclamanţii sunt bolnavi de cancer, fapt care face ca această boală să le afecteze dreptul la viaţă. Dreptul la viaţă este dreptul vătămat, care este garantat de Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, existând practică judiciară în acest sens, statul având o obligaţie pozitivă de a asigura dreptul la viaţă.

Apărătorul reclamanţilor arată că situaţia medicală a reclamanţilor este dovedită cu înscrisurile aflate la dosar. Dreptul la viaţă afectat în mod direct pentru că reclamanţii nu mai au resurse financiare pentru a-şi asigura tratamentul de care au nevoie.

Referitor la urgenţă, apărătorul reclamanţilor solicită asigurarea acestor medicamente până la soluţionarea dosarului pe fond, în ceea ce priveşte obligarea pârâţilor la reactualizarea listei cu medicamente.

În ceea ce priveşte neprejudecarea fondului, apărătorul reclamanţilor învederează că în cadrul acestui proces nu se va judeca chestiunea de fond, însă arată că, începând cu 12 mai 2013, Directiva Europeană nr. 89/105 nu mai este implementată prin niciun act normativ intern în România. Ordinul nr. 724/2013 a fost abrogat în mod expres de M.S.. Aplicarea directivei în materie de sănătate aparţine exclusiv statelor europene. Această directivă prevede că orice cerere privind includerea sau excluderea pe lista de compensate să fie soluţionată într-un termen maxim de 180 zile, după care structura abilitată a statului să comunice motivat includerea sau excluderea pe lista medicamentelor compensate. În România lista medicamentelor nu a mai fost actualizată din anul 2008. Din anul 2008 şi până în prezent au mai fost introduse doar 34 de medicamente, în prezent existând aproximativ 140 de medicamente, care la nivelul lunii februarie 2014 urmau să fie introduse pe această listă, însă această măsură a fost amânată. Acest termen de 180 de zile este obligatoriu, statul european este obligat ca în acest termen să se dea un răspuns, iar dacă nu o face este în culpă.

Reprezentantul pârâtului Ministerului Sănătăţii solicită respingerea acţiunii, ca neîntemeiată. Referitor la susţinerea că nu mai există criterii, formulată de apărătorul reclamanţilor, reprezentantul pârâtului M.S. arată că este adevărat că ordinul ministerului a fost abrogat, însă pe site-ul ministerului se află un noul proiect de ordin de reglementare a criteriilor.

Apărătorul reclamanţilor arată că este un proiect, nu este publicat în Monitorul Oficial, astfel că, în momentul de faţă nu există un act normativ intern de implementare a directivei.

Reprezentantul pârâtului M.S. arată că decontarea acestor medicamente se face prin acele programe naţionale de sănătate, programul naţional de oncologie suportat de C.N.A.S, în limita bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat.

Reprezentantul pârâtei C.N.A.S. solicită respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială, întrucât pentru ca pârâta să fie obligată la decontarea acestor medicamente sau asigurarea medicamentelor solicitate de reclamanţi este necesar ca aceste medicamente să se afle pe lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, ori cum se poate observa niciunul din medicamente nu se află pe această listă, fapt recunoscut de reclamant, de altfel şi obiectul dosarului de fond vizează includerea în listă a acestor medicamente.

Reprezentantul pârâtei C.N.A.S. arată că atât timp cât aceste medicamente nu se află pe listă ele nu pot fi decontate. Totodată invocă dispoziţiile art. 231 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia „asiguraţii beneficiază de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 232”. Nefiind incluse în listă, nu există un preţ de decontare. Decontarea nu se face prin C.N.A.S., se face prin intermediul casele judeţene de sănătate, care nu au fost chemate în judecată.

Apărătorul reclamanţilor arată că întreaga apărare a pârâtei C.N.A.S. se bazează pe propria turpitudine, întrucât medicamentele acestea nu sunt în actuala listă pentru că tocmai pârâţii nu au actualizat această listă pentru introducerea noilor medicamente. Prin urmare a susţine la acest moment că nu se cunoaşte preţul şi că medicamentele nu sunt pe listă este anormal. Este inadmisibil a se invoca propria turpitudine, lipsa proprie de inacţiune a pârâţilor.

Reprezentantul pârâtei C.N.A.S. învederează că nu este responsabilă de includerea în listă a acestor medicamente, întrucât includerea sau neincluderea în listă a medicamentelor este de competenţa Ministerului Sănătăţii, care se face în unor analize a unor comisii de specialitate, care apreciază dacă este necesară introducerea medicamentelor pe listă. C.N.A.S. poate doar să propună introducerea în listă a medicamentelor, dar nu poate să dispună introducerea medicamentelor pe listă.

Apărătorul reclamanţilor arată că potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, lista se elaborează de către C.N.A.S. şi M.S..

CONSIDERENTE,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 35…/2/2014 din 28 mai 2014 reclamanții P.[…], O.[…], O.[…], D.[…], G.[…], I.[…]., reprezentat de părinții săi I.[…]. și I.[…], și U.[…] au chemat în judecată pe pârâții G.R., Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamanți a următoarelor medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală):
– P.[…] – VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
– O.[…] – IPILIMUMAB (denumire comercială YERVOY) si VEMURAFENIB (denumirea comercială ZELBORAF).
– O.[…] – VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
– D.[…] – VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
– G.[…] – VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
– I.[…] – TOCILIZUMABUM (denumirea comercială ROACTERMA)
– U.[…] – CRIZOTINIBUM (denumire comercială XALKORI).

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au formulat acțiune la Curtea de Apel București – Secția Contencios Administrativ și Fiscal prin care au invocat un refuz nejustificat al pârâților de a actualiza Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate solicitând obligarea pârâților la emiterea hotărârii de guvern de aprobare a acestei liste în forma suspusă dezbaterii publice în luna februarie 2014, astfel cum a fost postată pe site-ul Ministerului Sănătății.

Reclamanții invocă Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate care prevede un termen de 90 de zile, ce poate fi prelungit în anumite condiții cu încă 90 de zile, în care trebuie luată și comunicată solicitanților o decizie privind includerea unui produs medical în lista produselor cuprinse în sistemul de asigurări de sănătate, pe baza unor criterii obiective și verificabile, inclusiv dacă este cazul, orice aviz sau recomandare a unui expert care stă la baza deciziei.

Reclamanții fac referire și la jurisprudența CJUE în cauzele C-245/03 Merck, Sharp și Dohme c. Belgia, C-296/03 Glaxosmithkline c. Belgia și C-424/99 Commission c. Austria, în care s-a reținut că termenul limită prevăzut de Directiva 89/105/CEE este un termen obligatoriu pe care autoritățile naționale nu au dreptul de a-l depăși și că solicitanții au dreptul de a se adresa cu o plângere către organe judiciare autentice.

Se mai arată că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 724/2013, care prevedea că Lista medicamentelor de care beneficiază asigurații de actualizează bianual prin hotărâre de guvern, a fost abrogat expres prin Ordinul 519/2014 tocmai pentru că nu asigura transpunerea în mod corect a Directivei de mai sus, însă nu a mai fost înlocuit până în prezent cu un alt ordin, astfel că Directiva nu mai este transpusă prin nici un act normativ.

Reclamanții prezintă situația medicală a fiecăruia dintre ei, potrivit căreia aceștia suferă de diferite forme de cancer pentru care medicamentele incluse în lista actuală aprobată prin HG nr. 720/2008 nu au dat rezultate, motiv pentru care, în urma prescrierii de către medici, reclamanți au urmat tratamente cu medicamentele menționate în petitul acțiunii, neincluse în listă, și care au avut rezultate pozitive, însă implică costuri ridicate, cărora reclamanții și familiile lor nu le pot face față.

Prin neincluderea noilor medicamente în lista celor incluse în sistemul asigurărilor de sănătate, reclamanții consideră că le este afectat dreptul la viață garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, făcând referire la jurisprudența CEDO.

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, reclamanții susțin că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 998 din Codul de procedură civilă, având în vedere următoarele:
– Urgența este dată de imposibilitatea de a-și asigura, din veniturile proprii, tratamentul necesar, fapt ce le afectează direct dreptul la viață,
– Carcterul vremelnic rezultă din faptul că măsurile sunt solicitate până la soluționarea definitivă a dosarului aflta pe rolul Curții de Apel București prin care au solicitat actualizarea Listei cu medicamentele de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate,
– Neprejudecarea fondului rezultă din faptul că reclamanții nu solicită instanței să aprecieze asupra fondului, ci doar să dispună măsuri provizorii pentru a li se asigura tratamentul necesar.

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul G.R. s-a invocat inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială, întrucât o astfel de procedură este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, fiind incompatibilă cu regimul de soluționare a actelor administrative, cererile din acest domeniu fiind soluționate de urgență și cu precădere iar o cerere de obligare a autorității la emiterea unui act administrativ nu poate fi soluționată într-o altă procedură judiciară, decât cea reglementată de Legea nr. 554/2004.

În cauză a depus întâmpinare și pârâtul Ministerul Sănătății care a invocat aceeași excepție a inadmisibilității susținând că pe cale de ordonanță nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri care nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. De asemene, prin procedura ordonanței președințiale nu se poate solicita obligarea pârâților la emiterea unui act administrativ, aceasta putându-se dispune doar în condițiile Legii nr. 554/2004 în litigiul ce are ca obiect fondul dreptului.

Și prin întâmpinarea depusă de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost invocată aceeași excepție a inadmisibilității cererii, susținând că măsurile solicitate nu pot fi dispuse decât în condițiile legii speciale a contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pârâta CNAS a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că CNAS nu are nicio competență legată de actualizarea listei de medicamente incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

În ceea ce privește fondul cererii de ordonanță președințială, pârâta CNAS susține că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 996 din Noul cod de procedură civilă, întrucât se solicită luarea unei măsuri definitive, ci nu provizorie. De asemenea, există o procedură pentru elaborarea, avizarea și prezentarea documentelor de politici publice, iar introducerea de noi molecule pe lista de medicamente se va realiza de Ministerul Sănătății în termenul prevăzut de OUG nr. 23/2014, respectiv până la 30 octombrie 2014.

Printr-o altă întâmpinare, depusă ulterior de pârâtul Ministerul Sănătății s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, întrucât programul național de oncologie face parte din programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate, gestionat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Cu privire la fondul cauzei, pârâtul Ministerul Sănătății solicită respingerea acțiunii întrucât acordarea sumelor necesare tratamentului reclamanților se poate face numai în limita bugetului alocat și pentru medicamentele prevăzute în lista aprobată prin hotărâre de guvern, actualizarea acesteia urmând a se face până la 30 octombrie 2014, astfel cum prevede art. II din OUG nr. 23/2014.

În cauză a fost adminsitrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:

În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Curtea le apreciază ca neîntemeiate, având în vedere că aceste autorități sunt implicate în procesul de elaborare a listei cu medicamente de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ”lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către M.S. Publice şi CNAS, cu consultarea CFR, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Mai mult CNAS este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, chiar dacă acestei autorități nu i s-ar putea reține o culpă pentru neincluderea respectivelor medicamente în lista de care beneficiază asigurații, această autoritate este cea căreia îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamanților din acțiune de a li se asigura tratamentul necesar fără contribuție personală.

În schimb, Ministerul Sănătății are calitate procesuală pasivă și din perspectiva dispozițiilor art. 232 ind. 1 din Legea nr. 95/2006 introdus prin OUG nr. 23/2014 care prevede în sarcina acestei autorități obligația de a aproba prin ordin criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor din Listat cuprinzând denumirile comune internaționale de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, Curtea reține că potrivit art. 28 alin. 1 din Legea 554/2004 ”dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte”.

În cuprinsul Legii nr. 554/2004 nu se regăsesc dispoziții care să interzică aplicarea procedurii ordonanței președințiale în litigiile de contencios administrativ, de unde rezultă că este posibilă aplicarea dispozițiilor cuprinse în Codul de procedură civilă și la care trimite art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în situațiile în care sunt întrunite condițiile reglementate de art. 996 din Codul de procedură civilă.

Curtea mai reține că obligarea pârâților pe cale de ordonanță președințială să asigure reclamanților medicamentele prescrise de medici, în regim de compensare 100%, până la soluționarea dosarului de fond prin care reclamanții solicită constatarea refuzului nejustificat al pârâților de a soluționa cererea reclamanților de includere a respectivelor medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, nu reprezintă o măsură care să intre în contradicție cu prevederile Legii nr. 554/2004, motiv pentru care cererea nu poate fi respinsă de plano ca inadmisibilă, ci se impune analiza întrunirii condițiilor prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește întrunirea condițiilor necesare pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 996 din Codul de procedură civilă ”instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

În cazul de față este îndeplinită condiția urgenței având în vedere că reclamanții au depus la dosarul cauzei acte medicale din care rezultă că suferă de boli cronice pentru care medicamentele înscrise în lista actuală de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate nu dau rezultate. De asemenea, din actele medicale referitoare la reclamanți rezultă că tratamentul urmat de aceștia cu medicamentele noi solicitate prin cerere, neincluse în listă, au avut efecte pozitive.

Având în vedere gravitatea bolilor de care suferă reclamanții, Curtea apreciază că lipsa asigurării medicamentației prescrisă de medici le pune în pericol chiar dreptul reclamanților la viață, drept garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care ar putea fi pierdut irevocabil până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect refuzul nejustificat al reclamanților de a include respectivele medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, păstrarea dreptului la viață al reclamanaților impune luarea de urgență a măsurilor solicitate de reclamanți prin prezenta cerere de ordonanță președințială, fiind astfel îndeplinită prima dintre condițiile prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, este îndeplinită și condiția caracterului vremelnic întrucât măsura urmează a fi dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 35…/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal având ca obiect cererea reclamanților de obligare a pârâților la actualizarea listei de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate și la emiterea hotărârii de Guvern privind aprobarea acestei liste actualizate.

În ceea ce privește neprejudecarea fondului, analiza îndeplinirii acestei condiții presupune o analiză sumară a cauzei pentru a se stabili de partea cui este aparența dreptului.

În urma unei astfel de analize Curtea reține că solicitările reclamanților au o aparență de temeinicie.

Astfel, reclamanții susțin că Statul român prin autoritățile pârâte cu atribuții în domeniul organizării sistemului de sănătate publică nu au luat măsuri pentru transpunerea obligației prev. în art. 6 din Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 de a adopta un act normativ care să prevadă atât criteriile în care un medicament nou este inclus în lista de medicamente suportate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și un termen de maxim 180 de zile în care se analizează solicitările de includere a unor medicamente în această listă.

Susținerea reclamanților are o aparență de temeinicie în condițiile în care pârâții nu au fost în măsură să indice un astfel de act normativ care să fi transpus art. 6 din Directiva de mai sus. Mai mult, chiar în Referatul ce a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Sănătății nr. 519/2014 care a abrogat ordinul anterior nr. 724/2013 (în acest ordin se prevedeau criteriile de includere a medicamentelor în Listă) se precizează că motivul abrogării îl reprezintă tocmai faptul că ordinul nu transpunea în mod corect Directiva 89/105/CEE. În condițiile în care ordinul de abrogare nu a fost urmat de emiterea unui nou ordin care să înlocuiască ordinul anterior, este evident că și pârâții acceptă că până în prezent Directiva nu este transpusă corespunzător.

De asemenea, termenul de 23 octombrie 2014 menționat în art. II din OUG nr. 23/2014 în care trebuie reevaluate medicamentele din Listă, pentru cazul reclamanților, nu asigură respectarea termenului de maxim 180 de zile de rezolvarea a solicitărilor, menționat în Directiva 89/105/CEE.

Prin urmare, există o aparență de temeinicie că solicitările reclamanților de includere a medicamentelor prescrise lor de către medici, nu au fost analizate în termenul prevăzut de art. 6 din Directiva nr. 89/105/CEE, termen a cărui obligație de transpunere din partea Statului Român a expirat cu mult timp în urmă.

În afară de respectarea termenului de soluționare a solicitărilor reclamanților de includere a unor medicamente noi în Lista de care beneficiază asigurații prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cauză trebuie analizată și aparența de temeinicie a acestei solicitări.

Legat de acest aspect, Curtea reține că în prezent nu există criterii legale ce trebuie analizate pentru includerea unui medicament în Listă (nefiind emis un ordin al Ministerului Sănătății, astfel cum se prevede în art. 232 ind. 1 din Legea 95/2006), însă respectivele molecule necesare reclamanților au fost incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea și completarea HG nr. 720/2008, postat în februarie 2014 pe site-ul Ministerului Sănătății, motiv pentru care Curtea apreciază ca având o aparență de temeinicie solicitarea reclamanților de a fi incluse respectivele medicamente în Listă.

Față de toate cele arătate mai sus, Curtea apreciază că sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă, astfel că va admite cererea reclamanților de ordonanță președințială și va obliga pârâţii, să asigure reclamanţilor, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 35…/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală):
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta P.[…],
– Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul O.[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta O.[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta D.[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul G.[…],
– Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul I.[…],
– Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul U.[…].

Potrivit art. 996 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prezenta ordonanță președințială este executorie.

DISPOZITIV:

Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor M.S. şi C.N.A.S..

Respinge excepţia inadmisibilităţii

Admite cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii P. […], domiciliată în ……, O.[…] domiciliat în ….., O.[…], …., D.[…], …, G.[…], ……., I.[…]., …, reprezentat legal de părinţii I.[…]., …, ambii domiciliaţi la aceeaşi adresă, U.[…]., …., prin avocat […], cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat […] din …., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, cu sediul[…], Ministerul Sănătăţii cu sediul în […], Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu sediul în […]

Obligă pârâţii, să asigure reclamanţilor, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.35…/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, următoarele medicamente, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală):
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta P.[…],
– Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) şi Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul O.[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta O.M[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta D.[…],
– Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul G.[…],
– Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul I.[…],
– Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul U.[…].

Cu apel în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18 iunie 2014.

NOTA 1:

Supunem atenţiei celor interesaţi o hotărâre judecătorească de o importanţă covârşitoare, pronunţată de curând de către Curtea de Apel Bucureşti, în speranţa că motivarea va fi utilă şi celor care intenţionează sau au promovat deja acţiuni identice pentru a putea beneficia gratuit de tratamentul de care au nevoie în lupta cu o boală necruţătoare cum este cancerul (şi nu numai).

Având în vedere că prin prezenta hotărâre s-a admis doar o cerere de ordonanţă preşedinţială şi s-au dispus măsuri provizorii până la soluţionarea fondului litigiului, nu vom insista foarte mult asupra aspectelor ce ţin de fondul problemei deduse judecăţii, rezumându-ne la a sublinia că apreciem justă hotărârea prezentată anterior din considerentele pe care le vom expune în cele ce urmează.

Astfel, după cum se poate observa, instanţa care a soluţionat cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în cauză a reţinut că aceasta este admisibilă întrucât sunt întrunite toate condiţiile de admisibilitate a unei asemenea cereri, aşa cum au învederat reclamanţii, respectiv:
urgența, dată de imposibilitatea reclamanţilor de a-și asigura, din veniturile proprii, tratamentul necesar, fapt ce le afectează direct dreptul la viață,
carcterul vremelnic, ce rezultă din faptul că măsurile au fost solicitate până la soluționarea definitivă a dosarului de fond aflat pe rolul Curții de Apel București prin care s-a solicitat actualizarea listei cu medicamentele de care beneficiază gratuit asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate,
neprejudecarea fondului, rezultând din faptul că, prin intermediul acestei cereri, reclamanții nu solicită instanței să aprecieze asupra fondului, ci doar să dispună măsuri provizorii pentru a li se asigura tratamentul necesar.

În primul rând, condiţia urgenței este îndeplinită având în vedere că reclamanții au depus la dosarul cauzei acte medicale din care rezultă că suferă de boli cronice pentru care medicamentele înscrise în lista actuală de medicamente ce se asigură gratuit prin sistemul de asigurări sociale de sănătate nu dau rezultate. De asemenea, din actele medicale depuse la dosar rezultă că tratamentul urmat de reclamanţi cu medicamentele noi solicitate prin cerere, neincluse în listă, au avut efecte pozitive până acum.

Mai mult, având în vedere gravitatea bolilor de care suferă reclamanţii, Curtea a apreciat că lipsa asigurării medicamentaţiei prescrisă de medici le pune în pericol chiar dreptul reclamanţilor la viață, drept garantat atât de Constituţia României cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi care ar putea fi compromis irevocabil până la soluţionarea definitivă a cauzei pe fond, având ca obiect refuzul nejustificat al autorităţilor pârâte de a include respectivele medicamente în lista de medicamente ce se asigură gratuit prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în speţă, instanţa a reţinut că protecţia efectivă a dreptului la viață al reclamanților impune luarea de urgență a măsurilor solicitate de aceştia pe calea ordonanţei preşedințiale, fiind astfel îndeplinită prima dintre condițiile prevăzute de art. 996 din Codul de procedură civilă.

Totodată, s-a mai reţinut că este îndeplinită şi condiţia caracterului vremelnic întrucât măsura urmează a fi dispusă până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 35…/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal având ca obiect cererea reclamanţilor de obligare a pârâtelor autorităţi la actualizarea listei de medicamente ce se asigură gratuit prin sistemul de asigurări sociale de sănătate şi la emiterea hotărârii de Guvern privind aprobarea acestei liste actualizate.

În ceea ce priveşte neprejudecarea fondului şi aparenţa dreptului, îndeplinirea acestei condiţii presupune în prealabil o analiză sumară a cauzei pentru a se stabili de partea cui este aparența dreptului, iar în urma unei astfel de analize efectuate, în speţă, Curtea a reţinut că solicitările reclamanților au o aparență de temeinicie.

Astfel, s-a apreciat că susținerea reclamanților are o aparență de temeinicie în condițiile în care autorităţile pârâte nu au fost în măsură să indice că printr-un act normativ ar fi transpus art. 6 din Directiva 89/105/CEE şi, mai mult, chiar în Referatul ce a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Sănătății nr. 519/2014 care a abrogat ordinul anterior nr. 724/2013 (în acest ordin se prevedeau criteriile de includere a medicamentelor în Listă) se precizează că motivul abrogării îl reprezintă tocmai faptul că ordinul nu transpunea în mod corect Directiva 89/105/CEE. În condițiile în care ordinul de abrogare nu a fost urmat de emiterea unui nou ordin care să înlocuiască ordinul anterior, este evident că şi pârâţii acceptă că până în prezent Directiva nu este transpusă corespunzător.

De asemenea, termenul de 23 octombrie 2014 menționat în art. II din OUG nr. 23/2014 în care trebuie reevaluate medicamentele din Listă, pentru cazul reclamanților, nu asigură respectarea termenului de maxim 180 de zile de rezolvare a solicitărilor, menționat în Directiva 89/105/CEE.

Prin urmare, instanţa a reţinut că există o aparență de temeinicie că solicitările reclamanților de includere a medicamentelor prescrise lor de către medici nu au fost analizate în termenul prevăzut de art. 6 din Directiva nr. 89/105/CEE, termen a cărui obligație de transpunere din partea statului român a expirat cu mult timp în urmă.

În afară de respectarea termenului de soluționare a solicitărilor reclamanților de includere în Listă a unor medicamente noi de care beneficiază asigurații prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cauză trebuie analizată și aparența de temeinicie a acestei solicitări.

Legat de acest aspect, Curtea a mai reţinut că în prezent nu există criterii legale ce trebuie analizate pentru includerea unui medicament în Listă (nefiind emis un ordin al Ministerului Sănătății, astfel cum se prevede în art. 232 ind. 1 din Legea nr. 95/2006), însă respectivele molecule necesare reclamanților au fost incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea și completarea HG nr. 720/2008, postat în februarie 2014 pe site-ul Ministerului Sănătății, motiv pentru care Curtea a apreciat ca având o aparență de temeinicie solicitarea reclamanților de a fi incluse respectivele medicamente în Listă.

Pe cale de consecinţă, s-a dispus admiterea ordonanţei preşedinţiale şi obligarea autorităţilor pârâte la asigurarea către reclamanţi a medicamentelor menţionate în acţiune, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală).

În fine, precizăm că astfel de acţiuni sunt într-un număr din ce în ce mai mare, regretabil fiind faptul că autorităţile statului român, în loc să întreprindă benevol şi de urgenţă toate demersurile necesare pentru a oferi sprijin celor care duc o luptă grea cu o asemenea boală necruţătoare, într-un dispreţ total faţă de aceşti bolnavi, autorităţile aşteaptă să fie chemate în judecată pentru a fi obligate pe calea hotărârilor judecătoreşti să asigure medicamentaţia necesară, de multe ori ajungându-se la situaţii şi mai dramatice în care reclamanţii decedează chiar înainte să beneficieze efectiv de dreptul la tratamentul medical pe care l-au solicitat şi câştigat doar în urma unei proceduri judiciare.

Conchidem prin a aminti faptul că aceste carenţe ale autorităţilor române au fost sancţionate deja de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, în cauza Panaitescu c. României, a constatat violarea art. 2 din Convenţia europeană, reţinând că autorităţile statului român nu şi-au îndeplinit obligaţia pozitivă de a proteja dreptul la viaţă a reclamantului prin a-i asigura, în mod gratuit, medicamentaţia anticanceroasă specifică de care acesta avea nevoie[1].

NOTA 2:

Facem precizarea că am înţeles să protejăm identitatea părţilor reclamante inclusiv prin faptul de a nu indica nr. de dosare, din motive lesne de înţeles.


[1] A se vedea Hotărârea C.E.D.O. din 10 aprilie 2012 pronunţată în cauza Panaitescu c. României.


Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni/categorii: C. administrativ, Dreptul sanatatii, Jurisprudență Curți de Apel, RNSJ

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “CAB. Obligaţia autorităţilor de a asigura gratuit medicamente contra cancerului. Notă la sentinţa nr. 1950/18.06.2014”

  1. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    Această ordonanță este fără cuvinte! Felicitări tuturor celor implicați în demers și aștept și fondul cu daunele morale incluse și cu sancțiunile administrative luate în contra autorităților publice.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD