« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
5 comentarii

Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant
14.02.2008 | JURIDICE.ro, Ana-Maria Puiu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Prezentul comentariu a fost provocat de o sentinta din categoria "asa nu!". Iata dispozitivul acestei hotarari:

"Admite actiunea promovata de reclamanta X, cu sediul in…, in contradictoriu cu parata Y, cu sediul in… si cu chematul in garantie Z.
Admite cererea de chemare in garantie formulata de parata Y.
Obliga parata sa plateasca reclamantei sumele de 7.211,47 lei debit si 6.941,329 lei, penalitati si 1.447 lei cheltuieli de judecata.
Obliga chemata in garantie sa plateasca paratei sumele de 7.211,47 lei debit, 6.9431,329 lei penalitati de intarziere si 3.613 lei cheltuieli de judecata, plus 1.447 lei cu acelasi titlu.
Admite exceptia lipsei calitatii de reprezentant a Societatii de Consultanta A si constata lipsa calitatii de reprezentant a societatii mentionate.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 10.10.2007.
"

Deoarece nu am reusit sa aflam daca aceasta sentinta a devenit si irevocabila, am optat pentru a nu divulga nici numarul si nici judecatoria care a pronuntat-o. De altfel, apreciem ca fiind lipsit de importanta acest aspect. Important este ca aceasta hotarare a fost pronuntata in Romania, in luna octombrie a anului 2007.

Pentru cei care, din pacate, nu au sesizat ce a provocat surprinderea si indignarea noastra, ne vom destainui: nu poate fi explicata (pertinent si convingator) solutionarea unei exceptii undeva in finalul dispozitivului.

Pentru cei care inca mai cred ca totusi a fost o eroare de redactare, citam ultimele doua paragrafe ale considerentelor hotararii:

"In ceea ce priveste lipsa calitatii de reprezentant a societatii de consultanta A, instanta va admite ca intemeiata aceasta exceptie retinand ca activitatile de redactare a unor acte juridice de reprezentare de catre consilieri pot fi indeplinite de consilierii juridici numai in conditiile art. 1-4 din Legea 514/2003 adica numai calitatea de functionari publici sau angajati cu contract individual de munca la o persoana juridica de drept public sau privat.
Fata de aceasta solutie, instanta a apreciat ca activitatea prestata de catre societatea in cauza contravine normelor imperative ale legii, astfel ca nu va acorda cheltuielile de judecata pretins a fi efectuate de aceasta societate.
"

Care sunt comentariile (juridice) ce pot fi facute pe marginea acestei hotarari judecatoresti? Noi le consideram relevante pe acestea:

1. Orice absolvent de drept (procedura civila se studiaza ca regula in anul IV) stie / ar trebui sa stie ca in Codul de procedura civila exista articolul 137. Acesta este textul de referinta pentru exceptiile procesuale. Acest articol spune (in alineatul 1) ca instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Asadar, avand legea, dar si teoria tesuta pe marginea legii, ca far calauzitor, solutionarea exceptiei dupa ce fondul pricinii a primit el insusi o solutie ne apare ca fiind lipsita de sens.

2. Pentru motivele pe care vi le-am invederat si cu alta ocazie, modalitatea de solutionare a exceptiei a lipsit-o de efectele specifice exceptiilor procesuale. Acestea reies din definitia doctrinara ("unul din mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca, fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea instantei, competenta acesteia ori la actele de procedura sau lipsuri referitoare la dreptul material la actiune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.")
In cazul prezentat s-a admis exceptia si nu s-a mai intamplat nimic din ceea ce te-ai fi asteptat sa se intample ca urmare a admiterii unei exceptii procesuale. Nici nu s-a declinat competenta, nici nu s-a amanat judecata, nici nu s-a refacut vreun act, dar nici nu s-a anulat ori respins actiunea (admisa de altfel inainte).

3. Am ajuns sa discutam aceasta hotarare pentru ca de fapt nu a fost inteleasa problema pusa in discutie de catre aparatorul paratei. Nu excludem posibilitatea ca insusi avocatul paratei sa fi invocat expressis verbis aceasta exceptie.

Inainte de a puncta problema de fond ce nu a gasit solutionarea potrivita, sa ne reamintim ce spune Codul de procedura civila despre exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant.

Aceasta exceptie este fundamentata pe dispozitiile art. 161 C.pr.civ., articol ce face parte din Sectiunea a II-a (Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat) a Capitolului III (Judecata) al Titlului al III-lea (Procedura inaintea primei instante) din Cartea a II-a (Procedura contencioasa).

Articolul mentionat statueaza ca atunci cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri. Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.

Reiese ca pe calea exceptiei despre care discutam se urmareste sanctionarea lipsei dovezii calitatii de reprezentant. Sanctiunea (anularea actiunii) nu intervine automat. Exceptia de procedura ce isi are temeiul in art. 161 C.pr.civ. se caracterizeaza prin aceea ca produce in prima faza un efect dilatoriu, ce va fi urmat de unul peremptoriu in masura in care, in termenul acordat de instanta, nu se face dovada calitatii de reprezentant.

In speta de la care am pornit, daca s-ar fi pus problema lipsei dovezii calitatii de reprezentant, admiterea exceptiei de procedura (dupa termenul acordat in prealabil) ar fi trebuit sa produca o anume consecinta: anularea actiunii. Nu s-a intamplat acest lucru.

In realitate, in speta solutionata prin dispozitivul de mai sus, nu se punea problema ca Societatea de Consultanta A nu a facut dovada calitatii sale de reprezentant al reclamantei. Aceasta societate era reprezentanta (mandatara) reclamantei, conform vointei partilor (contract, legea partilor in virtutea art. 969 C.civ.).

Problema invederata de avocatul paratei era aceea pe care am atins-o si noi alaturi de ceilalti doi autori intr-un studiu ce v-a fost oferit anul trecut.

In speta de fata reprezentanta reclamantei era o societate de consultanta, in genul celor a caror inmatriculare a fost declarata de Inalta Curte de Casatie si Justitie ca fiind inadmisibila (Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006, pronuntata in recurs in interesul legii) si ceea ce dorea parata, prin aparator, era ca, in primul rand, instanta sa nu permita acestei societati de consultanta sa puna concluzii pentru reclamanta si, in al doilea rand, in eventualitatea in care actiunea ar fi admisa, parata sa nu fie obligata la suportarea, cu titlu de cheltuieli de judecata, a onorariului platit de catre reclamanta societatii de consultanta.

In ceea ce priveste prima doleanta a paratei, instanta trebuia sa ii dea satisfactie. Astfel, inca de la primul moment in care reprezentantul societatii de consultanta se prezentase in fata instantei dorind sa puna concluzii pentru reclamanta, judecatorul, in temeiul art. 68 alin. 4 C.pr.civ., nu ar fi trebuit sa ii dea cuvantul.

In ceea ce priveste cel de al doilea aspect vizat de parata, pentru motivele prezentate in ultimul studiu la care am facut trimitere, apreciem ca reclamanta nu avea dreptul la rambursarea onorariului pe care a inteles sa il plateasca acelei societati de consultanta.

Din fericire, si instanta, care a pronuntat solutia de la care a inceput comentariul nostru, a ajuns la aceeasi concluzie in privinta cheltuielilor de judecata. Calea insa a fost una ocolita si nefericita.

Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant”

  1. Alexandru spune:

    Sunteti in eroare grava intrucat Art. 1 din Legea nr. 514/2003 reprezinta norma speciala, iar Art 68 alin. 4 C proc. civ. precizeaza clar: "cu exceptia consilierului juridic, care potrivit legii, reprezinta partea". Ati omis ca O.U.G. 138/2000 a fost aprobata prin Legea nr. 219/06.07.2005. Rastalmaciti legea in mod partinitor pentru a exclude aparatori legali ai parti, ingradind accesul liber la justitie. Aceste societati profesionale desfasoara activitati juridice complexe, reprezentare juridica – fara probleme – , si nu exclusiv consultanta cum insinuati. Riscati un proces penal pentru aceasta dezinformare mediatica, ati intrat sub incidenta art. 261 indice 1 Cod penal. Nu fortati legea !

  2. Ademir spune:

    In grava eroare esti mata, tovarase Alexandru! Go (back?!) to school!

    Art. 68 (4) – Cod de Procedura Civila intr-adevar mentioneaza ca doar avocatii pot pune concluzii cu exceptia consilierului juridic care, POTRIVIT LEGII, reprezinta partea.

    Ori Legea nr. 514/2003 prevede doar doua modalitati de exercitare a profesiei de consilier juridic: numit in functie sau angajat cu contract de munca de catre persoana juridica (art. 2 si art. 4 din Legea nr. 514/2003).

    Consilierul juridic angajat cu contract de munca in cadrul societatii de consultanta juridica (societate ILEGALA de altfel conform deciziei Inaltei Curti dar si a Legii nr. 51/1995 precum si a Legii nr. 514/2003, dar asta e deja o alta discutie) reprezinta legal persoana juridica de drept privat deoarece NU ESTE ANGAJAT AL ACESTEIA.

    Doamna judecator Ana-Maria Puiu nu a pus in discutie valabilitatea mandatului societatii de consultanta (cat timp aceasta nu e dizolvata, are capacitate de folosinta) ci dreptul de a pune concluzii in fata instantei si dreptul ca societatea de consultanta sa ceara cheltuieli de judecata.

    Si inca doua chestiuni, tovarase:

    1) Prin Statutul consilierilor juridici se adauga nepermis la lege (Legea nr. 514/2003 prevede foarte clar cele 2 modalitati in care se exercita profesia de consilier juridic, cea de-a treia fiind o struto camila ilegala; a gresit ICCJ-ul poate, nu?);

    2) Cheltuielile de judecata se cer totusi in temeiul art. 274, articol care nu se refera si la consilierii juridici (art. 274 (3) prevede doar posibilitatea reducerii onorariului avocatial). Daca onorariul societatii de consultanta ar intra la categoria ,,alte cheltuieli" conform prevederilor art. 274 (1) ar insemna ca onorariile avocatilor pot fi reduse pe cand ale societatilor de consultanta nu. Total absurd.

    In plus societatea de consultanta este un simplu mandatar deoarece in conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 nu are dreptul sa asiste si sa reprezinte partea. Dupa ,,logica" asta de Gaga si mandatarul persoana fizica ar putea cere cheltuieli de judecata venind cu o chitanta de mana si cu o declartie la Fisc. Ma rog…

    Cu penalul, las-o bai baiatule, ca rade lumea…

    Vrei sa zici ca doamna judecator Ana Maria Puiu ar fi instigat la Impiedicarea participarii la proces conform art. 261 indice 1 Cod Penal??

    Cine sa stea sa citeasca tot articolul…

    Impiedicarea participarii la proces este infractiune cand se savarseste prin VIOLENTA, AMENINTARE SAU ALTE MIJLOACE DE CONSTRANGERE.

    A instigat doamna judecator la asa ceva?

    Daca un judecator nu il lasa pe reprezentantul societatii de consultanta sa puna concluzii, in primul rand ca nu e violenta, amenintare sau constrangere iar in al doilea rand chiar nu il impiedica sa participe la proces, dar conform drepturilor de reprezentant al mandatarei.

    Apoi (si aici cazi in ridicol rau de tot) doamna judecator a scris un articol in care are tot dreptul sa isi exprime opinia ca orice cetatean.

    Infractiunea de care facusi pomenirea are ca situatie premiza un PROCES DETERMINAT, existent pe rol, NU EXPRIMAREA UNOR OPINII.

    Iata ce inseamna inflatia de facultati particulare, unde probabil ca ai studiat.

    Ti-as spune eu acum de ce infractiune te faci vinovat dar nu imi place sa jignesc.

    PS
    Doamna judecator Ana-Maria Puiu, absolventa merituoasa a Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti este unul dintre cei mai buni magistrati pe care ii are Romania (si crede-ma, stiu ce spun…).

    Reprofileaza-te, vere!

  3. Alexandru spune:

    Dreptul la replica.

    Analizand apelativele pe care le-ati folosit: vere, tovarase, mata, baiatule, mi-am format convingerea ca sunteti partinitor si duceti lipsa de argumente juridice.

    Motivatia hilara ca autoarea articolului este judecator si implicit opinia sa este conforma legii, va descalifica profesional.
    Fapta in sine de a duce o campanie mediatica de excludere a unor participanti la actul de justitie, intra clar sub incidenta legii penale, avand in vedere exceptiile formulate in baza acestor mijloace de intimidare, de constrangere. Un proces se castiga de regula pe fond si nu neaparat pe exceptii fortate ce conduc la tergiversare. Aceasta practica sustinuta de autoarea articolului, are si un rol determinat, de a favoriza avocatii in exercitarea activitatilor juridicem, in detrimentul consilierilor juridici.

    Concluzia dvs. "Ori Legea nr. 514/2003 prevede doar doua modalitati de exercitare a profesiei de consilier juridic: numit in functie sau angajat cu contract de munca de catre persoana juridica (art. 2 si art. 4 din Legea nr. 514/2003)." nu este plauzibila intrucat legea nu prevede forma in care consilierul juridic se afla in slujba persoanei juridice.

    Citez din LEGE:
    Art.1.- Consilierul juridic asigur? ap?rarea drepturilor ?i intereselor
    legitime ale statului, ale autorit??ilor publice centrale ?i locale, ale institu?iilor publice ?i de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum ?i ale persoanelor juridice de drept privat, în
    slujba c?rora se afl? ?i în conformitate cu Constitu?ia ?i legile ??rii.

    Ori potrivit principiului de drept "Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" nu puteti stabili limite ce nu au fost prevazute de lege.

    In ceea ce priveste Statutul profesiei de consilier juridic, acesta este in vigoare atata timp cat nu a fost declarat nelegal. Orice statut, ca orice act normativ subsecvent legii, aduce clarificari la lege.

    Manopera dvs dolosiva de inducere in eroare a opiniei publice este jenanta.

  4. marcel. spune:

    pentru alexandru
    esti intr-o grava eroare ; sigur esti consilier juridic!
    pârâta putea fi reprezentata de catre consilierul s?u juridic care se afla în subordinea sa ?i nu de "societatea de consultan??" care nu se afl? in subordinea pârâtei . chestiunea cu aceste societati consultata este g?selnita pe care au introdus-o consilierii juridici in statutul lor, ad?ugând astfel la legea care le reglementeaz? activitatea. În fapt aceste societati sunt niste mici case de avocatur? ilegale.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD