Excepţie de neconstituţionalitate admisă ref. dispoziţii ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
17 iulie 2014 | JURIDICE.ro
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 523 din data de 14 iulie 2014 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 436/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi vizează dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 81/2012, care au următorul conţinut:
„Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul foarte bine la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.”
Curtea constată că dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 dispun cu privire la condiţiile de participare la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că, pe lângă calitatea de judecător sau procuror cu grad de curte de apel care a îndeplinit efectiv 3 ani în această funcţie, care are o vechime în magistratură de cel puţin 15 ani şi care a obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, prevederile contestate impun şi condiţia ca acesta să nu fi fost niciodată sancţionat disciplinar.
Autorul excepţiei susţine că această condiţie referitoare la inexistenţa sancţiunii disciplinare afectează dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile.
Curtea constată că persoanele vizate de dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 se află într-o situaţie obiectiv distinctă de aceea în care se află persoanele care au vocaţia de a accede la o funcţie publică – de execuţie/conducere la nivelul instanţelor şi parchetelor până la nivel de curte de apel -, împrejurare ce justifică un tratament juridic deosebit. Antecedentele acestora sub aspectul conduitei profesionale dovedite în calitatea anterioară de judecători sau procurori reprezintă elementul obiectiv de diferenţiere în cadrul aceleiaşi categorii de persoane cu vocaţie generală de înscriere la un concurs pentru promovarea ca judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi constituie totodată un motiv suficient pentru legiuitor de a institui o condiţie suplimentară referitoare la inexistenţa sancţiunilor disciplinare. Astfel, introducerea acestei cerinţe este justificată de situarea instanţei supreme în vârful sistemului judiciar şi nu este de natură a înfrânge dispoziţiile constituţionale invocate.
Prin urmare, Curtea constată că fundamentarea excepţiei de neconstituţionalitate din perspectiva afectării art. 16 din Constituţie este neîntemeiată.
În ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că, deşi legea nouă poate dispune cu privire la consecinţe şi efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naştere sau, după caz, au modificat sau au stins o situaţie juridică, ori cu privire la efecte pe care acea situaţie juridică le-a produs înainte de aceeaşi dată. Prin urmare, abaterea disciplinară săvârşită anterior apariţiei Legii nr. 303/2004 reprezintă, din perspectiva conflictului de legi civile în timp, facta praeterita, realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi şi pentru care, dacă s-ar aplica o lege ulterioară ar însemna să i se atribuie efect retroactiv. De aceea, dacă legea creează o situaţie juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că noua situaţie juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare.
În consecinţă, având în vedere şi dispoziţiile art. 4 teza finală referitor la Derularea carierei, din Expunerea de motive a Cartei Europene privind Statutul Judecătorilor de la Strasbourg, 8-10 iulie 1998, potrivit căruia ceea ce este de temut este judecătorul blocat în mod ilegitim în promovare, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi constată că sintagma „nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar” este constituţională în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârşite după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
