« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
13 comentarii

Imunitatea Președintelui. Imunitate reală sau indusă?
18.07.2014 | Marian

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Imunitatea Președintelui este o garanție acordată unei persoane devenit președinte, cu scopul de asigura exercitarea atribuțiilor constituționale, fără ca acesta să fie influențat de anumite presiuni sau abuzuri.

În Constituția Spaniei[1], Regele nu este responsabil, lucru prevăzut în art. 56, pct. 3. Iresponsabilitatea regelui este prevăzută expres, deci neprecizarea în constituția noastră a acestui fapt, duce inevitabil la concluzia responsabilității președintelui României, însă așa cum vom vedea, el, președintele, se va bucura în timpul mandatului de imunitate, ceea ce nu înseamnă că pentru faptele săvârșite în acest timp nu va răspunde juridic. Pentru aceste fapte, prescripția (imunitatea – impediment legal la continuarea urmăririi penale) este suspendată.

Articolul 67 din Constituția Franței reglementează răspunderea juridică a președintelui republicii franceze. Acesta stipulează că, sub rezerva a doua cazuri (răspunderea în fața curții penale internaționale sau procedura de destituire pentru încălcări ale îndatoririlor sale vădit incompatibile cu exercitarea mandatului), președintele francez „pe parcursul mandatului său nu poate fi chemat în faţa vreunei instanţe sau autorităţi administrative francize, să depună mărturie şi nici nu poate face obiectul vreunei acţiuni civile sau penale, vreunei anchete, cercetări penale sau urmăriri penale[2]”. De altfel, cum era și normal, prescripția se suspendă, iar cauzele suspendate pot fi reluate după încetarea mandatului, dar atenție nu mai târziu de o lună.

Articole din constituția română[3] care reglementează răspunderea președintelui sau în legătura cu aceasta:
Art. 84, alin. (2) – ”Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”.
Art. 72, alin. (1) – ”Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
– Art. 95 Suspendarea din funcție
”(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
Art. 96 Punerea sub acuzare
”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”

Alineatul 2, teza I al articolului 84 prevede că președintele se bucură de imunitate în sensul că el nu va fi anchetat în timpul mandatului; în cazul formulării împotriva sa a unei plângeri penale se va începe urmărirea penală (este vorba despre un impediment legal temporar), iar cauza se va suspenda.

Alineatul 2, teza a II-a al articolului 84 face trimitere la art. 72, alin. (1) și doar la alineatul (1), care ne spune ca președintele nu poate fi tras la răspundere juridică (penală sau civil delictuală) atât în timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia, pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (vezi și Decizia nr. 284 din 21 mai 2014 a CCR[4]). Trimiterea doar la alineatul 1 al articolului 72 și nu la întreg articolul (alineatele 2 și 3 reglementează răspunderea penală a parlamentarilor), este încă un argument adus în susținerea ipotezei că președintele în timpul mandatului nu poate fi tras la răspundere penală.

Răspunderea președintelui în timpul mandatului

I. Răspunderea politică – suspendarea – pentru săvârșirea unor fapte grave care încalcă prevederile Constituției (a se ține cont și de normele constituționale care prevăd drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, incluzând aici și dreptul la viața și integritate fizică și psihică, libertatea de exprimare, etc., care pot fi considerate, atunci când nu sunt respectate aceste drepturi, ca fapte grave). Nu este vorba despre o răspundere penală, neavând loc o urmărire penală , ci o exprimare a punctului de vedere a poporului suveran cu privire la anumite fapte și acțiuni ale președintelui.

Procedura suspendării: Inițiativa parlamentarilor (o treime din numărul de parlamentari) pentru propunerea suspendării se înaintează președintelui pentru a-și formula apărarea și Curții Constituționale pentru a fi consultată (pentru a fi consultată si nu pentru a cere admiterea inițiativei). Neformularea unei apărări sau uzitarea dreptului la tăcere nu va duce la suspendarea procedurii, ci la continuarea acesteia. În ședință comună Parlamentul votează, cu majoritatea membrilor aleși, propunerea de demitere spre a fi trimisă poporului suveran, acesta exprimându-se prin votul majorității pentru admiterea sau respingerea demiterii președintelui.

II. Răspunderea penală în timpul mandatului – punerea sub acuzare.

Punerea sub acuzare al unui președinte este prevăzut și de Constituția S.U.A. Președintele S.U.A. poate fi pus sub acuzare în timpul mandatului, pentru fapte de trădare, corupție și alte crime sau delicte major[5]. Punerea sub acuzare se face de către Senatul american. Constituția României a reținut ca faptă esențială pentru punerea sub acuzare a Președintelui numai fapta de înaltă trădare. Procedura punerii sub acuzare a Președintelui României este asemănătoare suspendării: inițiativa parlamentară pentru punerea sub acuzare este semnată de majoritatea membrilor parlamentului, trimisă Președintelui României pentru a-și formula apărarea. Neformularea unei apărări sau uzitarea dreptului la tăcere nu va duce la suspendarea procedurii, ci la continuarea acesteia. În ședință comună Parlamentul votează, cu majoritatea absolută a membrilor aleși (2/3 din totalul membrilor aleși), propunerea de punere sub acuzare. Hotărârea de punere sub acuzare devine act de sesizare și este înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța judecă cauza și dispune:
1. Admiterea acuzației;
2. Respingerea acuzației.

Împotriva soluției se poate face recurs (prevederile Convenției europene a drepturilor omului și analiza textului art. 96 din Constituția României care face precizarea că hotărârea trebuie să rămână definitivă ). ICCJ nu poate judeca în complet de Secțiile Unite, existând posibilitatea recursului ce va atrage incompatibilitatea judecătorilor care au judecat fondul și rămâne astfel riscul de a nu exista complet de recurs. În timpul judecății, Președintele este suspendat de drept.

III. Răspunderea penală după încetarea mandatului. 

Nicio persoană nu este mai presus de lege și va răspunde pentru faptele sale. Impedimentul legal temporar, prevăzut de Constituția României, nu atrage și încălcarea acestui principiu, existând în legislația noastră și alte impedimente legale temporare (extrădarea) sau permanente (diplomații străini). Președintele va răspunde atât pentru faptele anterioare mandatului, cât și pentru cele din timpul mandatului. Pentru unele fapte, parchetul se poate sesiza și din oficiu sau la sesizarea parlamentului (de ex: pentru anumite fapte penale pentru care s-a dispus suspendarea și apoi demisia președintelui).

Concluzie

Constituția S.U.A. oferă cea mai bună soluție privind imunitatea Președintelui. Deși vorbim despre o țară mare, foarte importantă, imunitatea președintelui și a membrilor parlamentului este foarte limitată, tocmai pentru a crea o aparentă egalitate între cetățenii statelor și conducătorii lor. Poate că ar fi util, atunci când vom rescrie Constituția să analizăm și Constituția S.U.A , o constituție care oferă simplitate, stabilitate, egalitate cetațenilor, transparență în luarea deciziilor, atenuarea conflictelor între state, etc. Mai mult respect pentru cetățeni și mai puține privilegii pentru conducători. „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, ci întreabă-te ce poți să faci tu pentru țară” – J.F.Kennedy, este îndemnul adresat în primul rând celor care conduc o națiune și apoi cetățenilor ei.


[1] Constitutia Spaniei , Ed. C:H:Beck, 2006;
[2] Constitutia Frantei, www.conseil-constitutionnel.fr;
[3] Constitutia Romaniei, Ed Best Publishing , 2006;
[4] www.ccr.ro;
[5] Constitutia SUA, Ed All Beck, 2002.


Av. stagiar Marian BUCUR
Baroul Ialomița

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Drept constitutional, RNSJ, Studii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 13 de comentarii cu privire la articolul “Imunitatea Președintelui. Imunitate reală sau indusă?”

  1. Florin RADU spune:

    Domnule autor, oare ce varianta a Constitutiei Romaniei ati studiat cand ati scris materialul de mai sus?! Cumva una redactata la Cotroceni?! Sau ati avut la drept constitutional un „profesor” care MODERAT?!
    Cum puteti sa scrieti ca, „Alineatul 2, teza I al articolului 84 prevede că președintele se bucură de imunitate în sensul că el nu va fi anchetat în timpul mandatului; în cazul formulării împotriva sa a unei plângeri penale se va începe urmărirea penală (este vorba despre un impediment legal temporar), iar cauza se va suspenda”. De unde ati scos MODERAT asta?! Chiar ne credeti prosti?! Credeti ca inghitim idei de genul asta, scoase din propaganda politica?!

    Site-ul acesta e citit de oameni zdraveni la cap, care inteleg lucrurile asa cum sunt ele in realitate, nu asa cum incearca unii sa ne spuna ca sunt!!! Unde scrie ca Presedintele nu poate fi anchetat pentru infractiunile pe care le savarseste in timpul mandatului si ca urmarirea penala se suspenda?! Stiti ce inseamna impediment legal temporar?! Bag de seama ca nu.

    Deci, sa va fie clar: Presedintele Romaniei e aparat de Constitutie doar pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
    Atat! Pentru infractiunile savarsit in timpul mandatului, Presedintele trebuie sa raspunda atunci, pe loc, fara suspendari de urmariri penale!

    • Daniel NIȚU spune:

      Stimate coleg Florin RADU, incep prin a preciza ca nu il cunosc pe autor, respectiv nu am vreo afiliere politica.

      Totusi, cred ca tonul dumneavoastra. este putin deplasat, motiv pentru care a intervenit si moderarea din partea redactorilor JURIDICE.ro.

      Strict din punct de vedere stiintific, pe langa opiniile generale exprimate in doctrina de drept constitutional ce sustin interpretarea autorului (in acest sens, trimit la autori ca T. Draganu, M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. B. Vasilescu, I. Vida, S. Tanasescu, S. Deaconu), sunt si reputati autori de drept penal ce sustin aceasta (V. Pasca, F. Streteanu, Gh. Mateut, C. Turianu).

      Ca reglementarea actuala a Constitutiei este poate ambigua, aceasta este altceva. Dar inspiratia ei a fost, fara doar si poate, cea franceza. Toata doctrina si practica franceza (ei au destula – Chirac e exemplifcativa) sustin fara rezerve aceasta solutie. Care a ajuns sa fie reglementata expres in urma modificarii Constitutiei din 2007.

      La noi, solutia pare a fi regasita inca din 2005 in practica Parchetului General, care se bazeaza inclusiv pe considerentele unor decizii de Curte Constitutionala din perioada mandatului Presedintelui Ion Iliescu.

      Ca e bine, ca e era, e altceva. Dar suntem pe un site de specialitate, asa ca invit la moderatie, la calm si… la lectura!

      Cu consideratie,
      Daniel Nitu

    • ANONIM spune:

      Un articol plin de MODERAT, menit să arunce praf în ochi. Aștept să-i sară în ajutor MODERAT Danilet.

    • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

      Acesta este efectul cand permitem oricarei autoritati sa invoce Constitutia si sa o aplice cu efect direct (desi niciunde in Constitutie nu scrie ca normele sale pot fi invocate in mod direct si astfel interpretate de orice functionar/autoritate/procuror/judecator). Avem 10 voci prin care fiecare sustine ca stie ce scrie si ce nu scrie in Constitutie. Quid prodest? Răspuns: harababurii.

      Acum, nu era mai bine dacă știam, în mod expres, că doar Curtea Constituțională poate să interpreteze și astfel să spună ce interzice și ce nu interzice Constituția? Păi era. Și chiar așa este. Dacă ne-am uita puțin prin alte constituții, am vedea că în cazul celor care se pot aplica direct – și deci ce pot fi interpretate de orice autoritate publică – atunci când aplică legea și implicit Constituția – se menționează în mod expres în Constituție și 2. există recurs direct la Curtea Constituțională împotriva deciziei finale de interpretare a autorității respective. Noi nu avem nici una, nici alta, dar totuși, într-un mod ciudat, ne place să susținem că toată lumea poate să aplice Constituția. Și când obținem harababură, ne supărăm.

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Eu constat ca nici CCR nu se grabeste sa dezlege acest nod gordian. A trecut aproape o luna de la sesizarea CCR de catre ICCJ in cazul pretinsului santaj al senatoarei Firea si am inteles ca nu se va discuta prea curind exceptia respectiva.

        In schimb, am remarcat viteza uluitoare cu care CCR a reperat onoarea revocatului din CSM, d-l V.C. Danilet, a carui exceptie de neconst. a fost solutionata la vreo doua saptamini de la sesizare; astfel, CAB a sesizat CCR in 18 martie 2013, iar in 2 aprilie membrii CCR dezbateau deja exceptia, insa au aminat de doua ori solutionarea din cauza unor vicii de procedura, decizia nr. 196 fiind adoptata finalmente in 4 aprilie 2013. Viteza aceasta fantastica a fost cu atit mai ciudata cu cit revocatii din CSM primeau in continuare salariile bine-mersi, dupa cum a recunoscut chiar CSM, deci nu a fost nicio urgenta sau prejudiciu la mijloc, de unde am tras concluzia ca atit CSM, cit si CCR au devenit simple unelte politice… 🙁

        In orice caz, viitoarea Constitutie trebuie sa transeze disputa legata de imunitatea presedintelui fara nici cel mai mic echivoc, pt. a nu mai permite astfel de interpretari absurde (oricum, nr. mic de accesari ale articolului de mai sus reprezinta un indicator eficient al partizanilor ei). Eu as opta fara ezitare pt. varianta imunitatii partiale (doar pt. declaratii politice), intocmai ca la parlamentari, altminteri imunitatea totala devine un veritabil privilegiu ce contravine art. 16 alin. 1 si 2 si art. 124 alin. 2 din Constitutie.

        • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

          Eu nu consider că există vreo analogie între cele două situații, ca să ne putem da seama dacă într-o parte CCR a lucrat cu celeritate, și în alta nu. Oricum, nu puteți chiar să vă supărați pe CCR pentru că a trecut o lună și nu a soluționat excepția de neconstituționalitate având în vedere că ați susținut, într-un comentariu la un alt articol, că toată lumea are dreptul să aplice și să interpreteze Constituția. În cazul domnului președinte al României, a făcut-o domnul procuror.

          Dacă însă ar fi fost toată lumea de acord că, deoarece vorbim de autorități, acestea au competențe doar dacă în mod expres este stabilit printr-o dispoziție legală că ar avea, și prin urmare, procurorul nu are competența să-și întemeieze un act direct pe o dispoziție din Constituție (spre deosebire de dispozițiile CEDO și de drept UE – pentru cei care ar zice că nu e posibil să dai voie la CEDO și nu și la Constituție să fie aplicată direct – le sugerez să se uite în Olanda) dacă nu există nicio normă de drept care să-i confere o astfel de competență, – atunci problema ar fi fost soluționată pe viciu deprocedură, fără să mai intrăm pe fond și președintele nu s-ar fi putut bucura de imunitate până nu ar fi zis Curtea Constituțională că are imunitate. Deci ar fi trebuit să așteptăm în sens invers.

          Ca punct final, nu cred că soluția ar fi transformarea Constituției într-un cod, cu sute de articole. Deja se apropie de 200. Asta dacă mai vrem să considerăm că Parlamentul ar mai avea un rol.

          • Florin-Iulian HRIB spune:

            Atentie! Eu n-am spus niciodata ca „toată lumea are dreptul să aplice și să interpreteze Constituția”, ci numai CCR si, in anumite situatii, INSTANTA DE JUDECATA – aspect confirmat chiar de CCR prin decizia sa nr. 186/1999 – v. link: https://www.juridice.ro/306245/hegel-ferma-de-porci-si-gazele-de-sist-critica-unei-decizii-judecatoresti.html

            Iar procurrul la care (banuiesc ca) te referi a ajuns intre timp membru in CCR, asa ca m-astept sa se abtina cind CCR va catadicsi sa se pronunte pe aceasta cestiune.

            In fine, chiar cred ca Curtea Const. (cacofonie intentionata!) are un dublu standard cind evd celeritate. Atit functia de presedinte, cit si functia de senator sint mai presus decit o amarita de functie de membru in CSM, iar natura preponderent penala a litigiului dintre d-na Firea si d-l Basescu impunea chiar urgenta solutionarii exceptiei invocate de dinsa, mai ales ca divergenta asta de opinii privind imunitatea prezidentiala are o istorie veche, spre deosebire de recenta revocare a celor 2 CSM-isti, care a constituit o premiera absoluta si la fel de rusinoasa ca demiterea presedintelui de catre popor in 2012…

          • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

            Îmi cer scuze stimate domnule Hrib. Am constatat că v-am confundat argumentele cu ale unui alt interlocutor ce a intervenit. Îmi place tare argumentul acesta cu „în anumite situații, și instanța de judecată”. Sunteți tare mărinimos cu instanțele! 😀

  2. Mihai COSTACHE spune:

    Problema mea ca si avocat penalist este urmatoarea: avind in vedere imunitatea totala de care spuneti ca se bucura Presedintele Republicii, daca Presedintele scoate o arma si impusca prim ministrul si ministrul de finante pentru ca nu stiu de unde vor acoperi deficitul bugetar produs de catre reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, el nu poate fi urmarit penal si judecat?

    Intreb si eu…

    • Florin RADU spune:

      Nu, prietene Mihai, nu ar fi urmarit penal, pentru ca are imunitate. Imunitate la tot.

    • Marian BUCUR spune:

      Domnule Mihai, în cazul evidențiat mai sus, opinez că ar trebui invocate ca fapte grave încălcate de Constituție, art. 22, pentru a se incepe procedura de suspendare. Nici eu nu sunt de acord cu imunitatea actuală a președintelui, dar aici nu este vorba daca ești de acord sau nu. De asemenea, aș prefra ca răspunderea președintelui să fie expres reglementată de Constituție, tinând cont și de acțiunile tot mai bizare a parlamentului de pe la noi!

  3. Marian BUCUR spune:

    Să vă fie de bine!
    Domnule Florin Radu, nu știu ce variantă a Constituției ați citit dvs. . Poate una care interzicerea dreptului la libera exprimare.
    1. jigniți un profesor fără sa il cunoasteți (in plus, avem toți de umeri atașat un cap, în care există un creier, de regulă dat pentru a gândi după convingerile proprii)
    2. nu am nicio legatură cu Cotroceniul și nu fac propagandă
    3. slavă Domnului, incă mă pot exprima liber
    4. veniți cu alte variante de interpretare argumentate și dacă sunt bine argumentată, probabil, pot să îmi schimb opinia.
    5. de unde băgați de seamă că nu aș ști ce este acela un impediment legal? poate că pentru dvs. impediment legal temporar nu are aceeași semnificație ca și pentru mine
    6. ordine de -să îți fie clar nu prea sunt comppatibile cu democrația
    7. sunteți foarte agresiv, nu ar trebui să lăsăm ura să ne întunece judecata.
    o zi bună vă doresc!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD