Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Drept penal RNSJ Studii

Efectele admiterii, în principiu, a cererii de redeschidere a procesului penal asupra cursului prescripţiei răspunderii penale

23 iulie 2014 | Alexandra ȘINC

În practica judiciară s-au pus două probleme privind termenul de prescripţie la care se referă art. 155 alin. 5 din Codul penal:
1. care este înţelesul sintagmei „admitere în principiu”, în contextul modificărilor aduse art. 466 şi următoarele din Codul de procedură penală prin Legea de punere în aplicare a Codului de procedură penală;
2. dacă dispoziţiile art. 155 alin. 4 din Codul penal sunt aplicabile şi în situaţia reglementată de art. 155 alin. 5 din Codul de procedură penală.

1. Pentru rezolvarea primei probleme este necesară o analiză a evoluţiei reglementării instituţiei redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.

În redactarea iniţială (anterior adoptării Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală) această procedură presupunea o fază a admiterii în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Aceasta era menţionată expres în cuprinsul art. 468 alin. 1 (la primirea cererii, preşedintele fixează termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu) şi art. 469 (denumirea marginală era „Admiterea în principiu”, iar potrivit alin. 3, dacă instanţa constata îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 1, dispunea prin încheiere admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal).

Prevederile acestor texte erau, în mod corect, corelate cu cele ale art. 155 alin. 5 din Codul penal.

La adoptarea Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală, considerând, în mod corect din punct de vedere teoretic, că procedura redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate nu presupune o fază a analizei admisibilităţii în principiu şi una de apreciere a admisibilităţii pe fond a cererii de redeschidere, ci o fază a analizei cererii de redeschidere şi, în cazul admiterii acesteia, faza rejudecării cauzei, legiuitorul a modificat în parte dispoziţiile art. 466 şi următoarele din Codul de procedură penală.

Astfel, art. 469 din Codul de procedură penală are acum denumirea marginală „Judecarea cererii de redeschidere a procesului”, iar alin. 3, 7 şi 9 ale acestui articol se referă la admiterea cererii, iar nu la admiterea în principiu.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Dintr-o eroare, au rămas necorelate dispoziţiile art. 468 alin. 1 din Codul de procedură penală, care continuă să se refere la obligativitatea preşedintelui de a fixa termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu şi cele ale art. 155 alin. 5 din Codul penal, potrivit cărora admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.

Din cele de mai sus rezultă că există o singură hotărâre de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal, cea prevăzută de art. 469 alin. 3 din Codul de procedură penală, care se poate ataca doar odată cu fondul (art. 469 alin. 5 din Codul de procedură penală) şi are ca efect desfiinţarea de drept a hotărârii pronunţate în lipsa persoanei condamnate (art. 469 alin. 7 din Codul de procedură penală).

Prin prisma aspectelor analizate (formularea în termen, temeiurile legale invocate, neinvocarea într-o cerere anterioară a unor motive similare – art. 469 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală), hotărârea se aseamănă cu una de admitere în principiu a unei cereri sau căi de atac (de aici, probabil, şi confuzia din reglementarea iniţială).

Având însă în vedere că respectiva hotărâre este singura adoptată ca urmare a analizei cererii de redeschidere a procesului penal de către instanţă, pronunţarea sa fiind imediat urmată de rejudecarea pe fond a cauzei (a cauzei în care persoana a fost condamnată, nu a cererii de redeschidere) este evident că ne aflăm în prezenţa unei admiteri propriu-zise, iar nu doar în principiu.

Rezultă din cele arătate mai sus, în opinia noastră, că dispoziţiile art. 155 alin. 5 din Codul penal trebuie înţelese în sensul că admiterea cererii de redeschidere a procesului penal potrivit art. 469 alin. 3 din Codul de procedură penală face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.

2. Cu privire la cea de-a doua problemă, soluţia rezultă, în opinia noastră, din analiza prevederilor art. 153-156 Cod penal privind prescripţia răspunderii penale.

Prescripţia este o cauză de înlăturare a răspunderii penale (art. 153 alin. 1 Cod penal), cu excepţiile prevăzute de lege (art. 153 alin. 1 şi 2 Cod penal), împlinirea termenelor prevăzute la art. 154 alin. 1 Cod penal împiedicând exercitarea acţiunii penale.

Termenul de prescripţie curge de la data săvârşirii infracţiunii (art. 154 alin. 2 Cod penal), iar cursul său se poate întrerupe (art. 155) sau suspenda (art. 156 Cod penal).

Cursul termenului de prescripţie se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză şi se suspendă pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal (art. 155 alin. 1 şi art. 156 alin. 1 Cod penal).

În cazul suspendării, prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare, deci, la calculul termenului se va avea în vedere şi perioada anterioară suspendării (art. 156 alin. 2 Cod penal).

Situaţia este diferită în cazul întreruperii când perioada anterioară acesteia nu se ia în calcul, după fiecare întrerupere începând să curgă un nou termen de prescripţie (art. 155 alin. 2 Cod penal).

Pentru a evita situaţia în care, dată fiind această regulă, se ajunge la imprescriptibilitatea „de facto” a unor infracţiuni prescriptibile potrivit legii, legiuitorul a statuat că depăşirea cu încă o dată a termenului de prescripţie a răspunderii penale face ca acesta să fie socotit împlinit indiferent de numărul întreruperilor intervenite (art. 155 alin. 4 Cod penal).

Altfel spus, dacă de la data comiterii faptei a trecut un interval de timp egal cu dublul duratei termenului prevăzut de art. 154 alin. 1 Cod penal, prescripţia răspunderii penale intervine indiferent de timpul scurs de la ultima întrerupere a cursului prescripţiei.

O regulă similară exista şi în reglementarea anterioară, potrivit art. 124 din Codul penal anterior, prescripţia înlăturând răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie a răspunderii penale este depăşit cu încă o dată.

În Codul penal anterior instituţia era reglementată distinct, sub denumirea marginală „Prescripţia specială”.

Situaţia reglementării separate nu se regăseşte în noul Cod penal, dar regula a fost păstrată şi este aplicabilă în toate situaţiile în care termenul de prescripţie a răspunderii penale a fost depăşit cu încă o dată.

Ca urmare, nu există în opinia noastră, nicio raţiune pentru a aprecia că prevederile art. 155 alin. 4 Cod penal nu sunt aplicabile şi în cazul în care cauza de întrerupere este admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Statuând, în cuprinsul art. 155 alin. 5 Cod penal, că admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale, legiuitorul a conferit redeschiderii caracterul unei cauze de întrerupere a cursului prescripţiei, toate normele în materie, deci şi cea din cuprinsul art. 155 alin. 4 Cod penal, devenind aplicabile.

Este adevărat că reglementarea din cuprinsul art. 155 alin. 5 Cod penal este una de excepţie, dar derogarea vizează regula conform căreia ulterior condamnării nu se mai poate invoca prescripţia răspunderii penale, ci doar aceea a executării, iar nu regula prevăzută de art. 155 alin. 4 Cod penal.

Ca urmare, la calculul termenului prevăzut de art. 155 alin. 4 Cod penal se va avea în vedere întreaga perioadă de la data comiterii faptei, iar nu doar intervalul ulterior redeschiderii.

În acest sens pledează şi expunerea de motive a Codului de procedură penală, în cuprinsul căreia se reţine că este prevăzută posibilitatea persoanei condamnate definitiv, care a fost condamnată în lipsă, de a solicita redeschiderea procesului penal, dacă între timp nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Rezultă din cele de mai sus că, inclusiv în cazul prevăzut de art. 155 alin. 5 Cod penal, termenul prevăzut de art. 155 alin. 4 Cod penal se calculează de la data comiterii faptei, iar nu de la data redeschiderii procesului penal.

Procuror Alexandra ȘINC
Consilier al Procurorului General PICCJ

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership