Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepţie de neconstituţionalitate respinsă ref. verificarea și regularizarea cererii de chemare în judecată
01.08.2014 | Andreea BANU

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Procedură civilă, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial nr. 557 din data de 28 iulie 2014 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 336 din data de 12 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată de Dumitru Neagoe într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că dispoziţiile menţionate încalcă liberul acces la justiţie întrucât instituie o limitare a acestui drept, prin faptul că permit magistratului învestit cu soluţionarea cauzei să dispună în mod discreţionar cu privire la cererea dedusă judecăţii. Deşi, în aparenţă, oricărui cetăţean îi este recunoscut dreptul de a se adresa autorităţilor judiciare române, în momentul parcurgerii procedurii de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă, acest drept devine iluzoriu, de vreme ce judecătorului îi este recunoscut dreptul de a dispune anularea cererii, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, pentru pretinse lipsuri ale acesteia, lipsuri care de cele mai multe ori nu au legătură cu condiţiile de formă prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Astfel, în opinia autorului excepţiei, este absurdă anularea unor cereri motivat de faptul că titularul acestora nu a fost în măsură să ataşeze cererii de chemare în judecată anumite înscrisuri, să le certifice ori să indice adresa martorilor propuşi spre audiere, în condiţiile în care este arhicunoscut că obţinerea acestor relaţii implică în majoritatea cazurilor concursul instanţei de judecată.

Curtea, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine, în primul rând, că este competentă să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate. Astfel, cu ocaziile anterioare, Curtea a statuat că procedura prevăzută de Codul de procedură civilă reprezintă opţiunea legiuitorului şi are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive; astfel, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Or, aşa cum a stabilit în repetate rânduri instanţa de contencios european a drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, în sensul Convenţiei, „drepturi civile” şi, deci, nu intră în câmpul de aplicare al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să producă un reviriment în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Andreea BANU

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti