Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Drept civil Revista revistelor juridice

Revista Română de Drept Privat nr. 5/2013: Condiţii ale aplicării prezumţiilor de renunţare la moştenire instituite în noul Cod civil | Flavius-Alexandru Boar

4 august 2014 | Andreea BANU

Notar public Flavius-Alexandru Boar a publicat, în Revista Română de Drept Privat nr. 5/2013, articolul intitulat „Condiţii ale aplicării prezumţiilor de renunţare la moştenire instituite în noul Cod civil„.

* A se vedea și dezbaterea Renunțarea la moștenire – prezumată (art. 1112 NCC), considerată (art. 1113 NCC) și, din când în când, autentică (art. 1120 NCC), pe Dezbateri JURIDICE.ro

În prezentul articol, autorul prezintă faptul că noul Cod civil român conţine, în art. 1112 şi art. 1113, două prezumţii relative de renunţare la moştenire. Acestea, apreciază autorul, constituie excepţii notabile de la principiul conform căruia renunţarea unui succesibil la moştenire nu poate fi dovedită prin prezumţii, ci trebuie să rezulte dintr-o manifestare expresă de voinţă. Aplicarea în practică a acestor două texte de lege este relativ delicată, luând în considerare dificultatea de a face, în afara cadrului dezbaterilor specifice procesului civil, proba faptului vecin şi conex pe care se bazează prezumţiile. În acest sens, se pune problema dovedirii că moştenitorul, care este prezumat a fi renunţat la moştenire, nu a efectuat niciun act de acceptare şi că termenul de un an pentru opţiunea succesorală, eventual redus de judecător, conform art. 1103 din noul Cod civil, s-a scurs. În consecinţă, textele vor trebui să fie interpretate de o manieră care să faciliteze punerea lor în valoare în practică.

În opinia autorului, singura lectură firească care poate fi dată art. 1112 şi art. 1113 este aceea conform căreia orice succesibil este presupus că a renunţat la moştenire dacă nu a acceptat moştenirea prin înscris autentificat de autorităţile române în termen de un an de la decesul lui de cuius sau, respectiv, în termenul calendaristic stabilit de instanţa judecătorească, potrivit procedurii ordonanţei preşedinţiale, trebuind considerat că nu a intervenit vreo cauză de suspendare a termenului de opţiune succesorală. Această interpretare este necesară pentru că, dacă ar fi ca textele să fie citite literal, aplicabilitatea practică a acestora ar fi condiţionată de o manifestare expresă de voinţă din partea succesibilului, care urmează a fi prezumat renunţător, prin care acesta să declare că nu a efectuat acte de acceptare a moştenirii în termenul de opţiune succesorală. Or, raţiunea introducerii acestor prezumţii pare să fi fost tocmai dorinţa de a se evita ca prezenţa respectivului succesibil să fie necesară la dezbaterea succesorală.

Într-o ultimă precizare, autorul menţionează că nu trebuie scăpat din vedere că prezumţiile reglementate de aceste texte de lege sunt relative şi pot fi contrazise fie de o acceptare anterioară expirării acestor termene obiective, fie de una ulterioară, în măsura în care au intervenit cauze de suspendare sau de repunere în termenul de opţiune succesorală în persoana succesibilului respectiv. Nu mai puţin adevărat, chiar şi o declaraţie expresă de renunţare la moştenire rămâne caducă dacă se face dovada că a fost precedată de un act de acceptare şi aceasta în temeiul principiului irevocabilităţii acceptării moştenirii, indiferent de forma în care a fost exprimată.

Andreea BANU

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership